unimedia.info

Proiectul privind amnistia, votat în prima lectură. Sub incidență cad circa 1700 de deținuți

Proiectul de lege privind amnistia în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova a fost aprobat, în data de 9 decembrie, în prima lectură. Sub incidența amnistiei cad 1723 de deținuți, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate.

În cazul celorlalți, ar putea fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului.

„Prin proiectul de lege se urmărește reintegrarea în societate a persoanelor private de libertate, prin prevenirea și repararea prejudiciului suportat din cauza condițiilor rele de detenție, dar și o măsură de depopulare a instituțiilor de detenție, precum și descărcarea organelor Procuraturii și instanțelor de judecată de cauze penale, care trebuie examinate sau soluționate”, a declarat unul dintre autorii proiectului, vicepreședinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca.

Trebuie de menționat că actul de amnistie nu va putea fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave, precum si infracțiunile de corupție și conexe corupției.

Totuși, luând în considerare faptul că din categoria respectivă de persoane unii au executat deja termene mari de detenție, potrivit proiectului de lege, se propune ca pedeapsa penală aplicată acestora să fie redusă parțial, cu anumite excepții, stabilite în proiect.

Potrivit documentului, va fi creată o Comisie specială, care va analiza dosarele de amnistie. În acest sens, Administrația Națională a Penitenciarelor va prezenta Comisiei lista condamnaților care cad sub incidența acestei legi.

Ulterior, vor fi inițiate demersurile către instanțele de judecată competente privind aplicarea unei soluții, cum ar fi absolvirea sau reducerea pedepsei condamnatului.

***

Amintim că o cerere de grațiere a fost depusă la Președinție și de către avocatul Nataliei Ursachi, femeia din Drochia, mamă a cinci copii, care a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru că nu a putut achita un credit. Ion Guzun, președintele Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, a declarat într-un briefing pe 12 noiembrie, că  femeia nu întrunește condițiile de grațiere prevăzute de legislație și că nu poate fi făcută recomandarea către președinta țării Maia Sandu de a o grația pe Natalia Ursachi.

Între timp, pe 16 noiembrie, purtătoarea de cuvânt a președinției, Sorina Ștefârță, a confirmat că Maia Sandu s-a întâlnit cu mama femeii condamnate și i-ar fi promis că va verifica detaliile din acest caz pe parcursul săptămânii curente.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: