Promo-LEX

Promo-LEX, despre cele 44 secții de votare din Transnistria: „28 de secții de votare amplasate rațional ar fi rezonabil”

Asociația neguvernamentală Promo-LEX a publicat pe 10 iunie cel de-al treilea raport al Misiunii de Observare a Alegerilor Parlamentare Anticipate din 11 iulie 2021. Printre subiectele abordate a fost și numărul secțiilor de votare care urmează a fi constituite în stânga Nistrului. Experții și-au exprimat convingerea că un număr de 28 de secții de votare ar fi suficient în locul celor 44 planificate. Asta cu condiția ca secțiile respective să fie „amplasate rațional”.

Observatorii Promo-LEX au menționat că, pentru scrutinul parlamentar din 11 iulie 2021, au fost organizate 44 secții de votare destinate alegătorilor din regiunea transnistreană, cu două mai mult decât la scrutinul prezidențial din noiembrie 2020.

„Aceasta chiar dacă la alegerile pentru funcția de Președinte din 2020 au votat mai puțini alegători decât la parlamentarele din 2019”, se arată în raport.

Potrivit Promo-LEX, 28 de secții de votare amplasate rațional ar fi o cifră rezonabilă pentru a asigura participarea la vot a cetățenilor din stânga Nistrului. De asemenea, observatorii asociației au făcut referire la semnalul de alarmă din partea Serviciului de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne și Biroul politici de reintegrare cu privire la secțiile din Corjova și Bender.

„Ne exprimăm îngrijorarea pentru cazul a cel puțin trei secții, constituite la Corjova și Bender, teritorii care nu sunt controlate efectiv de autoritățile constituționale. De asemenea, în privința acestor secții, Serviciul de Securitate și Informații, Ministerul Afacerilor Interne și Biroul politici de reintegrare și-au exprimat temeri ce țin de asigurarea securității. În plus, MO Promo-LEX atrage atenția că secțiile din mun. Bender trebuiau să fie constituite legal de către CECE nr. 3 și nicidecum de CECE nr. 37. Or, CEC a constituit circumscripția nr. 3 Bender, însă nu a constituit și consiliul electoral al acestei circumscripții”, menționează experții.

Precizăm că, pentru alegerile parlamentare din 11 iulie, urmează a fi constituite 2 149 secții de votare, dintre care 146 de secții de votare în afara țării, iar 44 de secții de votare pentru alegătorii cu domiciliul în localitățile din stânga Nistrului. Comparativ cu precedentele scrutine naționale, pentru alegerile din 11 iulie 2021 CECE au organizat cu 12 secții de votare mai puțin față de scrutinul parlamentar din 2019 și cu 3 mai puțin față de scrutinul prezidențial din 2020.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

b1.ro

Fondul de pensii, mai stabil, în pofida migrației populației: CNAS promite scăderea deficitului la 1,9 miliarde de lei până în 2028

Bugetul asigurărilor sociale se află, în prezent, într-o stare „satisfăcătoare”, în pofida vulnerabilităților cauzate de evoluțiile demografice, situația de pe piața muncii și contextul economic general. Declarațiile au fost făcute de directoarea general a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în ediția de 19 decembrie, a emisiunii „Banii” de la Moldova 1. Acesta a subliniat că indicatorii arată o stabilizare progresivă a bugetului.

Potrivit datelor prezentate, anul 2023 a marcat cel mai mare deficit din istoria sistemului de asigurări sociale, în valoare de 5,4 miliarde de lei. Pentru anul viitor, deficitul estimat este de 3,6 miliarde de lei, iar prognozele pe termen mediu indică o reducere până la 1,9 miliarde de lei în 2028. Evoluția pozitivă este pusă pe seama politicilor implementate în ultimii patru ani, care ar urma să dea rezultate vizibile pe termen mediu, susține Elena Țîbîrnă.

Cum se formează bugetul asigurărilor sociale

Directoarea CNAS mai spune că bugetul asigurărilor sociale este constituit din contribuțiile achitate de angajați și angajatori, iar toate prestațiile – pensii, indemnizații, alocații și alte forme de sprijin – sunt acordate exclusiv în baza acestor contribuții. Nicio prestație nu poate fi stabilită în afara sistemului contributiv.

„Cunoaștem deja că avem cote procentuale și din 2018 această cotă nu s-a modificat. Astfel, în sectorul bugetar se achită o cotă de 29% din fondul de retribuire a muncii, iar în sectorul privat – 24%. Cel mai înalt procent îl achită aviatorii, cei care lucrează în aviație, și aici, la fel, avem: dacă compania lucrează în sectorul de stat, avem 39% din fondul de retribuire a muncii, sectorul privat – 32%. Mai nou, de 4 ani, avem o categorie nouă, se numește zilieri și ei achită cota procentuală cea mai mică, 6%”, susține Elena Țîbîrnă.

De facilități beneficiază și sectorul agricol: fermierii care desfășoară activități agricole în proporție de cel puțin 70% primesc un suport din partea statului de 6%, achitând efectiv o cotă de 18%.

Contribuții fixe și acoperirea deficitului

Pe lângă cotele procentuale, există și contribuții fixe, diferențiate în funcție de categorie. Cea mai mare taxă fixă, de 27.772 de lei anual, este achitată de liberii profesioniști – avocați, notari, mediatori și executori judecătorești – care beneficiază de întregul spectru de prestații de asigurări sociale. Pentru alte categorii, precum titularii de întreprinderi individuale sau fondatorii, contribuția fixă este de 20.500 de lei.

„Așa formăm bugetul, reieșind din contribuțiile pe care noi le primim și cheltuielile pe care urmează să le facem, în acest context apare și un deficit, despre care am menționat și, respectiv, acest deficit îl acoperă bugetul de stat”, a mai declarat directoarea CNAS.

Ce trebuie să știe cetățenii despre pensia viitoare

Contribuțiile achitate influențează direct mărimea pensiei, atât prin nivelul salariului din care sunt calculate, cât și prin durata stagiului de cotizare. Cu cât salariul declarat și contribuțiile sunt mai mari, cu atât pensia va fi mai ridicată.

„Aș vrea să spun că, în formulă, pe lângă contribuțiile despre care noi vorbim, mai apar și anii pentru care se achită contribuțiile, adică stagiul acesta de cotizare, care este foarte important. Sistemul de pensii, în primul rând, nu este creat, hai să spunem așa, de stat. Cum mai auzim, statul este dator să achite pensii. Da, statul este dator să asigure o pensie minimă pentru această persoană, dar cetățeanul, ca să-și creeze o pensie decentă, este obligată să achite contribuții și, din aceste contribuții, va primi înapoi o pensie pentru vârstă, o pensie de dizabilitate sau o pensie de urmaș”, a încheiat Elena Țîbîrnă.

***

Amintim că pensiile din Republica Moldova vor fi majorate, începând cu 1 aprilie 2026, cu aproximativ 6,8%. Potrivit proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale pentru 2026, peste 665.000 de beneficiari ar urma să primească pensii indexate în anul viitor.

Pentru anul 2026, Guvernul a prevăzut un buget al asigurărilor sociale de stat de 51,45 miliarde de lei, sumă destinată achitării pensiilor, indemnizațiilor și altor prestații sociale.

În ultimii ani, pensia minimă a înregistrat o creștere semnificativă, majorându-se de la 1.188 de lei în 2021 la 3.055 de lei în prezent, ceea ce reprezintă o creștere de 157%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: