Octavian Țîcu
Максим Андреев, NewsMaker

PUN a contestat la Curtea Constituțională Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite

Partidul Unității Naționale (PUN) a depus pe 18 decembrie o sesizare la Curtea Constituțională asupra Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, adoptată la 16 decembrie 2020, de către PSRM și fracțiunea Partidului „ȘOR”. Liderul formațiunii, deputatul neafiliat Octavian Țîcu, susține că inițiativa nu urmărește interesele legitime ale cetățenilor și că constituționalitatea acesteia este discutabilă.

Octavian Țîcu susține că legile adoptate pe 16 decembrie sunt „nedemocratice și netransparente”. 

„Deciziile adoptate la 16 decembrie 2020 de coaliția parlamentară formată din PSRM și Platforma “Pentru Moldova”, care include Partidul Șor, fără respectarea normelor parlamentare în vigoare, fără o consultare publică adecvată, fără a ține cont de principiile statului de drept, constituie un asalt fără precedent asupra democrației din R. Moldova, acutizează la maxim confruntarea din societate și adâncește iremediabil izolarea internațională a statului. Împreună cu lipsa de transparență și ignorarea avizelor din partea instituțiilor specializate, fără a servi interesele legitime ale cetățenilor, toate aceste aspecte punând în discuție constituționalitatea lor”, a declarat Țîrcu într-un briefing din 18 decembrie.

Partidul Unității Naționale a condamnat adoptarea legii bugetului de stat, modificarea și completarea Codului serviciilor media audiovizuale, precum și abrogarea „legii miliardului”.

„Fideli angajamentelor asumate față de cetățenii R. Moldova și în vederea apărării valorilor democratice și naționale, am considerat imperios necesar depunerea astăzi a unei sesizări la Curtea Constituțională asupra Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, adoptată la 16 decembrie 2020, „pe întuneric”, de majoritatea parlamentară Dodon-Șor”, a anunțat Țîcu.

***

Proiectul de lege privind funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Moldovei prevede că în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul Republicii Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și /sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică, la alegerea cetățeanului.

Amintim că și deputații PAS au anunțat că ar putea contesta la Curtea Constituțională legile adoptate pe 16 decembrie. Președintele în exercițiu Igor Dodon a anunțat pe 18 decembrie că a promulgat mai multe dintre acestea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Recunoașterea calificărilor medicilor și drepturile pacienților în UE: Moldova a trimis la Bruxelles două proiecte de lege

R. Moldova a transmis Comisiei Europene două proiecte de lege spre consultare. Primul vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale, iar al doilea creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră, în scopul protejării drepturilor pacienților care accesează servicii medicale în statele europene. Informațiile au fost comunicate pe 30 decembrie de secretara generală adjunctă a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, în timpul unei conferințe de presă. Potrivit acesteia, proiectele urmează să fie adoptate în 2026, ca parte a pregătirii țării pentru etapa negocierilor de aderare.

Nicolaescu a anunțat că, pe parcursul anului 2025, Ministerul Sănătății a elaborat „două proiecte majore de legi cu relevanță strategică pentru integrarea europeană”.

„Unul din aceste pachete vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale și este menit pentru a sprijini mobilitatea profesională și standarde unitare de competență. Celălalt pachet legislativ creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră și este menit să protejeze drepturile pacienților care accesează servicii medicale în statele europene”, a declarat reprezentanta Ministerului Sănătății.

Potrivit secretarei generale adjuncte, „aceste proiecte au fost transmise Comisiei Europene spre consultare și urmează să fie adoptate în anul 2026 ca parte a pregătirii pentru etapa de negocieri de aderare”.

„Adevărat, agenda europeană în domeniul sănătății este un proces complex. Cu toate acestea, Moldova rămâne ferm angajată să construiască un sistem de sănătate aliniat standardelor europene”, a mai spus reprezentanta Ministerului Sănătății. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate de Ministerul Sănătății, dedicate realizărilor din sistemul de sănătate în anul 2025 și priorităților pentru anul 2026.

***

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral. 

Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere. Menționăm că Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: