Octavian Țîcu
Максим Андреев, NewsMaker

PUN a contestat la Curtea Constituțională Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite

Partidul Unității Naționale (PUN) a depus pe 18 decembrie o sesizare la Curtea Constituțională asupra Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, adoptată la 16 decembrie 2020, de către PSRM și fracțiunea Partidului „ȘOR”. Liderul formațiunii, deputatul neafiliat Octavian Țîcu, susține că inițiativa nu urmărește interesele legitime ale cetățenilor și că constituționalitatea acesteia este discutabilă.

Octavian Țîcu susține că legile adoptate pe 16 decembrie sunt „nedemocratice și netransparente”. 

„Deciziile adoptate la 16 decembrie 2020 de coaliția parlamentară formată din PSRM și Platforma “Pentru Moldova”, care include Partidul Șor, fără respectarea normelor parlamentare în vigoare, fără o consultare publică adecvată, fără a ține cont de principiile statului de drept, constituie un asalt fără precedent asupra democrației din R. Moldova, acutizează la maxim confruntarea din societate și adâncește iremediabil izolarea internațională a statului. Împreună cu lipsa de transparență și ignorarea avizelor din partea instituțiilor specializate, fără a servi interesele legitime ale cetățenilor, toate aceste aspecte punând în discuție constituționalitatea lor”, a declarat Țîrcu într-un briefing din 18 decembrie.

Partidul Unității Naționale a condamnat adoptarea legii bugetului de stat, modificarea și completarea Codului serviciilor media audiovizuale, precum și abrogarea „legii miliardului”.

„Fideli angajamentelor asumate față de cetățenii R. Moldova și în vederea apărării valorilor democratice și naționale, am considerat imperios necesar depunerea astăzi a unei sesizări la Curtea Constituțională asupra Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, adoptată la 16 decembrie 2020, „pe întuneric”, de majoritatea parlamentară Dodon-Șor”, a anunțat Țîcu.

***

Proiectul de lege privind funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Moldovei prevede că în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul Republicii Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și /sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică, la alegerea cetățeanului.

Amintim că și deputații PAS au anunțat că ar putea contesta la Curtea Constituțională legile adoptate pe 16 decembrie. Președintele în exercițiu Igor Dodon a anunțat pe 18 decembrie că a promulgat mai multe dintre acestea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: