„Putin ar fi fost bucuros să declanșeze un război în Moldova”. Fost rector universitar rus, despre plata pentru alegerea europeană

Kremlinul transformă dependența Republicii Moldova de gazul rusesc în armă geopolitică, iar prețul ridicat este, de fapt, plata pentru vectorul european al țării. Mai mult, Vladimir Putin și-ar dori ocuparea Moldovei, însă nu poate face acest lucru, pentru că Ucraina rezistă atacurilor. Este opinia lui Serghei Guriev, profesor universitar al Institutului de Studii Politice din Paris și fost economist-șef la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), exprimată în cadrul unui interviu acordat Nataliei Morari.

Rusia a utilizat dependența Moldovei de gazul rusesc drept armă geopolitică. Face asta nu doar în Moldova și este ceva normal. Din păcate, Moldova plătește prin asta pentru alegerea sa europeană. Dacă ar fi putut, Rusia ar fi luat cu mult mai mult. Vladimir Putin ar fi fost bucuros să declanșeze un război în Moldova. Și despre asta se vorbește foarte multe la televiziunile rusești. Pur și simplu nu poate. De aceea, folosește prețul pentru gaz”, a declarat expertul rus și a menționat că exact același scenariu a fost utilizat în Ucraina.

Întrebat dacă a fost corectă formula propusă de reprezentanții Chișinăului și dacă ar fi putut obține un contract mai avantajos, Guriev a răspuns: „Cred că noi nu ne prea imaginăm cum au decurs aceste negocieri. Ce fel de argumente și amenințări au fost utilizate de partea rusă. Acele amenințări care pot fi folosite de Rusia față de Germania se deosebesc ce ceea ce poate utiliza față de Moldova. De aceea, îmi este greu să vorbesc despre asta și nu aș critica colegii moldoveni”.

Expertul economic a mai spus că, în opinia sa, președintele rus Vladimir Putin și-ar dori să ocupe Moldova, însă nu poate pune în practică planul: „Nu poate face acest lucru pentru că nu poate ocupa Odesa, pentru că nu a putut ocupa Nikolaev. Pentru că nu și-a putut aduce restul navelor în marea Neagră, pentru că Turcia a interzis acest lucru, iar nava-amiral a flotei sale din marea Neagră a fost scufundată”.

Serghei Guriev a mai menționat că nu există „tehnologii magice” care i-ar permite lui Vladimir Putin să aducă desanți la Tiraspol sau Chișinău și, în acest mod, să ocupe Moldova: „Unele lucruri nu le poate face pentru că îi lipsesc soldați, magie și tancuri”, a conchis expertul rus.

***

Cunoscutul economist Serghei Guriev, fost rector al Noii Școli Economice de la Moscova, a părăsit Rusia în 2013, stabilindu-se în Franța. Mutarea sa în Franța Guriev a explicat-o prin faptul că autoritățile rusești au fost extrem de nemulțumite de participarea lui în grupul de experți care a recunoscut ca fiind ilegale condamnările la adresa lui Mihail Hodorkovski și Platon Lebedev. Acasă la Guriev au avut loc percheziții, acesta a fost chemat la interogatorii în Comitetul de anchetă. Fiind îngrijorat că ar putea urma represiuni, Guriev a considerat că e mai bine pentru el să emigreze.

Serghei Guriev este profesor și doctor în științe economice. Acesta a condus Centrul de cercetări și inovații economice și financiare, a fost consilier economic al guvernului, membru al consiliilor de directori la SberBank, RosselihozBank, Agenția de creditare ipotecară a locuințelor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Câți dintre „oamenii lui Șor” au ajuns deja în atenția procurorilor? NewsMaker a obținut datele

Procuratura Anticorupție a declarat că, în perioada 2019–2026, a pornit 66 de cauze penale privind infracțiuni electorale. Acestea vizează finanțarea ilegală a partidelor, a campaniilor electorale, a concurenților electorali sau coruperea alegătorilor. 41 de dosare au fost expediate în instanță, iar 30 au fost finalizate prin sentințe de condamnare, cu 37 de inculpați vizați. Totodată, 29 de persoane cu funcții în cadrul fostului partidul „Șor”, declarat neconstituțional, au ajuns pe banca acuzaților. Datele au fost comunicate pentru NewsMaker, după ce redacția a solicitat detalii privind dosarele penale care vizează foști activiști, membri și reprezentanți ai fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, și ai formațiunilor afiliate.

66 de cauze penale între 2019 și 2026

Procuratura Anticorupție a declarat pentru NM că, în perioada 2019-2026, a pornit 66 de cauze penale, inclusiv cauze penale disjunse, având ca obiect infracțiuni electorale prevăzute de art. 181¹-181³ din Codul penal: 1 cauză penală în 2019, 1 cauză penală în 2020, 2 cauze penale în 2021, 11 cauze penale în 2022, 7 cauze penale în 2023, 24 cauze penale în 2024, 18 cauze penale în 2025 și 2 cauze penale în 2026.

Din totalul celor 66 de cauze penale, 5 se referă la coruperea alegătorilor, 54 la finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, iar 7 la finanțarea ilegală a partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale.

41 de cauze penale expediate în instanța de judecată între 2023 și 2026

În anul 2023, Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată 3 cauze penale (în privința a 5 persoane inculpate, inclusiv o persoană juridică – un partid politic). În anul 2024 – 12 cauze penale (în privința a 13 persoane inculpate). În anul 2025 – 19 cauze penale (în privința a 19 persoane inculpate). În anul 2026 – 7 cauze penale (în privința a 10 persoane inculpate).

Condamnări în 30 de cauze penale, cu 37 de inculpați, între 2024 și 2026

Conform Procuraturii Anticorupție, în 2024, o cauză penală a fost finalizată prin pronunțarea unei sentințe de condamnare (în privința unei persoane inculpate). „Cauza respectivă a fost examinată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției (ARV), fiind finalizată într-un termen mai mic de o lună”, a precizat instituția. 

În 2025, 21 de cauze penale (în privința a 27 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare (inclusiv există și două decizii ale instanței de apel).

În 2026, 8 cauze penale (în privința a 9 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare.

Instanța de judecată a dispus confiscarea a peste 326 000 000 de lei.

„În cadrul acestor cauze penale, în perioada anilor 2023-2025, s-au petrecut 678 ședințe de judecată”, a menționat Procuratura Anticorupție.

29 de persoane cu funcții în partid, trimise în judecată

În ceea ce privește persoanele trimise pe banca acuzaților, care dețineau funcții elective sau de conducere în cadrul formațiunii, Procuratura Anticorupție a menționat că numărul acestora se ridică la 29, printre care se numără 3 deputați, un bașcan, 4 foști președinți, 17 președinți, 3 vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai Oficiilor Teritoriale ale fostului PP „Șor”. 

„La momentul actual, în instanțele de judecată se află pe rol 7 cauze penale, care vizează 10 persoane”, a precizat instituția.

Procuratura Anticorupție a mai declarat că în gestiunea sa, la faza de urmărire penală, sunt 13 cauze penale care au ca obiect de examinare infracțiuni electorale.

În ceea ce privește câte dintre persoanele condamnate își execută efectiv pedeapsa, Procuratura Anticorupție a declarat că acest aspect ține de competența Administrației Naționale a Penitenciarelor. În acest sens, NewsMaker a solicitat informații de la Administrația Națională a Penitenciarelor.

***

Amintim că partidul condus de oligarhul fugar Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: