Justiție

Răpirea lui Ceaus. Semne de întrebare față de implicarea SIS-ului

Maxim Stratan, Nadejda Coptu
| 24 iunie, 2021
12:24

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) desfășoară investigații paralele cu privire la răpirea fostului judecător ucrainean Nicolae Ceaus. Despre acest lucru se anunță în raportul comisiei parlamentare, care, de asemenea, a investigat circumstanțele răpirii lui Ceaus.

Despre rolul Ministerului Afacerilor Interne, SIS-ului și Administrației Prezidențiale

Raportul comisiei de anchetă a fost publicat de portalul Rise Moldova. Comisia de anchetă susține că serviciile speciale ucrainene au fost implicate în răpirea lui Ceaus. În același timp, „comisia de anchetă a depistat lipsa de conlucrare a autorităților ucrainene și tărăgănarea procesului de soluționare a cazului Ceaus”.

Totodată, Comisia „a constatat și neconcordanţe în oferirea informaţiilor de către conducerea SIS la începutul audierilor din aprilie și sfârșitul acestora în luna mai”.

„Ținem să menţionăm despre întrunirile oficiale și neoficiale ale reprezentaţilor SIS cu reprezentanţii organelor de securitate din Ucraina cu 3-4 luni înainte de răpire, fapt la început negat de SIS, iar apoi după insistenţa Comisiei de anchetă și prezentarea unor argumente confirmative la subiect, instituţia a recunoscut că au avut loc asemenea întâlniri”, se arată în raport.

Potrivit comisiei, SIS desfășoară o anchetă paralelă în cazul Ceaus.

„Efectuarea unei anchete paralele celei pornite de către organul de urmărire penală a ridicat semne de întrebare și la MAI, or în componenţa grupului comun de urmărire penală a fost detașat și reprezentantul SIS-ului. Fiind întrebat despre activitatea separată a SIS, dacă această activitate este în favoarea organului de urmărire penală sau împiedică activitatea acestuia, reprezentantul MAI a răspuns că MAI nu cunoaște cu ce scop SIS activează paralel, întrucât probe suplimentare nu au fost prezentate de către instituţie”, se arată în raport.

În document se menționează că „SIS neagă orice implicare a sa în organizarea răpirii cetăţeanului Ceaus, însă Comisia de anchetă consideră că măsurile întreprinse la data de 03.04.2021 de către Serviciul de Informaţii și Securitate sunt marcate de suspiciuni și dubii”. Mai exact, este vorba despre: „prezenţa imediată la faţa locului a directorului SIS până la venirea reprezentanţilor MAI; redirecţionarea tuturor mijloacelor și acţiunilor doar pe segmentul transnistrean; ridicarea înregistrărilor video înaintea MAI”.

În plus, membrii comisiei notează că „trezesc semne de întrebare refuzul repetat al Președinției Republicii Moldova de a participa la ședințele Comisiei de anchetă, colaborarea reducându-se la transmiterea unei informații scrise pe cazul Ceaus”.

Despre atașatul militar ucrainean

Comisia de anchetă s-a arătat nemulțumită de faptul că Ambasada Ucrainei nu a permis interogarea atașatul militar Serghei Smetaniuk. Când mandatul său a expirat, Smetaniuk a părăsit Republica Moldova și nu a permis polițiștilor de frontieră să-i verifice mașina. De asemenea, a refuzat să iasă din mașină.

„În final a fost permisă trecerea frontierei, nu înaintea sosirii unui mijloc de transport cu soldaţi ucraineni înarmaţi, sosiţi la faţa locului pentru a soluţiona situaţia”, se menționează în raport.

Deputații au precizat că, împreună cu Smetaniuk, a plecat și familia sa. Fiul său își făcea studiile la un liceu din capitală, însă acesta a plecat fără a finaliza anul de învăţământ 2020-2021, „deși practica arată că de obicei copiii angajaţilor și diplomaţilor care și-au încheiat misiunea rămân să-și finalizeze anul de studii, pentru a nu fi exmatriculaţi”.

Unde ar putea fi Ceaus

Membrii comisiei parlamentare au discutat și cu avocații lui Ceaus: Kraveţ Rostislav și Vișnevîi Alexandr. Ei cred că clientul lor ar fi „deţinut pe teritoriul unei unităţi militare”, deoarece „postările video pe Telegram de la finele lunii mai în care apare cetăţeanul Chaus se dovedesc a fi înregistrate cu un program achiziţionat de către această unitate militară”. Aceștia mai susțin că Ceaus nu știe cum se creează un canal Telegram și nu știe cum să îl folosească.

Potrivit avocaților, „motivul răpirii ar fi deţinerea de către Ceaus a unor informaţii despre Poroșenko și dorinţa de a pune presiune pe fostul președinte”.

RAPORTUL Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucraine… by newsmakermd on Scribd

* * *

Amintim că judecătorul ucrainean Ceaus, care se află pe teritoriul țării noastre din 2016, după ce a fost acuzat de către autoritățile din Ucraina de luare de mită în valoare de 150.000 de dolari, și care se judecă cu autoritățile Republicii Moldova pentru obținerea azilului politic, a fost anunțat dispărut și dus într-o direcție necunoscută. Despre răpirea lui Ceaus a anunțat pe 3 aprilie avocatul său, Iulian Balan. Potrivit poliției, bărbatul de 54 de ani a fost răpit din curtea blocului în care locuia.

Într-un briefing de presă, ministrul de Interne Pavel Voicu a declarat că poliția a reținut un suspect și deține probe care demonstrează implicarea unor cetățeni străini în răpirea magistratului ucrainean. Aceștia ar fi părăsit deja Republica Moldova. Voicu și-a exprimat speranța că SIS va obține informații suplimentare de la autoritățile ucrainene.

La ședința parlamentului din 9 aprilie a fost constituită o comisie de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean.

Pe 9 mai, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat că a fost reținut un complice în cazul răpirii fostului judecător Nicolae Ceaus. Acesta a fost plasat în arest pentru 30 de zile.

Pe dosarul răpirii lui Ceaus au fost reținuți doi suspecți.

ceaus, comisie de ancheta, răpire, raport, top

Știri similare

Viață

Credincioși cu agheasmă și icoane, surprinși pe strada București după Marșul Pride VIDEO

Viață

VIDEO Marșul Pride în susținerea comunității LGBTQ+ se desfășoară la Chișinău UPDATE

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.