rubryka.com

Răpirea lui Ceaus. Semne de întrebare față de implicarea SIS-ului

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) desfășoară investigații paralele cu privire la răpirea fostului judecător ucrainean Nicolae Ceaus. Despre acest lucru se anunță în raportul comisiei parlamentare, care, de asemenea, a investigat circumstanțele răpirii lui Ceaus. 

Despre rolul Ministerului Afacerilor Interne, SIS-ului și Administrației Prezidențiale

Raportul comisiei de anchetă a fost publicat de portalul Rise Moldova. Comisia de anchetă susține că serviciile speciale ucrainene au fost implicate în răpirea lui Ceaus. În același timp, „comisia de anchetă a depistat lipsa de conlucrare a autorităților ucrainene și tărăgănarea procesului de soluționare a cazului Ceaus”.

Totodată, Comisia „a constatat și neconcordanţe în oferirea informaţiilor de către conducerea SIS la începutul audierilor din aprilie și sfârșitul acestora în luna mai”.

„Ținem să menţionăm despre întrunirile oficiale și neoficiale ale reprezentaţilor SIS cu reprezentanţii organelor de securitate din Ucraina cu 3-4 luni înainte de răpire, fapt la început negat de SIS, iar apoi după insistenţa Comisiei de anchetă și prezentarea unor argumente confirmative la subiect, instituţia a recunoscut că au avut loc asemenea întâlniri”, se arată în raport.

Potrivit comisiei, SIS desfășoară o anchetă paralelă în cazul Ceaus.

„Efectuarea unei anchete paralele celei pornite de către organul de urmărire penală a ridicat semne de întrebare și la MAI, or în componenţa grupului comun de urmărire penală a fost detașat și reprezentantul SIS-ului. Fiind întrebat despre activitatea separată a SIS, dacă această activitate este în favoarea organului de urmărire penală sau împiedică activitatea acestuia, reprezentantul MAI a răspuns că MAI nu cunoaște cu ce scop SIS activează paralel, întrucât probe suplimentare nu au fost prezentate de către instituţie”, se arată în raport.

În document se menționează că „SIS neagă orice implicare a sa în organizarea răpirii cetăţeanului Ceaus, însă Comisia de anchetă consideră că măsurile întreprinse la data de 03.04.2021 de către Serviciul de Informaţii și Securitate sunt marcate de suspiciuni și dubii”. Mai exact, este vorba despre: „prezenţa imediată la faţa locului a directorului SIS până la venirea reprezentanţilor MAI; redirecţionarea tuturor mijloacelor și acţiunilor doar pe segmentul transnistrean; ridicarea înregistrărilor video înaintea MAI”.

În plus, membrii comisiei notează că „trezesc semne de întrebare refuzul repetat al Președinției Republicii Moldova de a participa la ședințele Comisiei de anchetă, colaborarea reducându-se la transmiterea unei informații scrise pe cazul Ceaus”.

Despre atașatul militar ucrainean

Comisia de anchetă s-a arătat nemulțumită de faptul că Ambasada Ucrainei nu a permis interogarea atașatul militar Serghei Smetaniuk. Când mandatul său a expirat, Smetaniuk a părăsit Republica Moldova și nu a permis polițiștilor de frontieră să-i verifice mașina. De asemenea, a refuzat să iasă din mașină.

„În final a fost permisă trecerea frontierei, nu înaintea sosirii unui mijloc de transport cu soldaţi ucraineni înarmaţi, sosiţi la faţa locului pentru a soluţiona situaţia”, se menționează în raport.

Deputații au precizat că, împreună cu Smetaniuk, a plecat și familia sa. Fiul său își făcea studiile la un liceu din capitală, însă acesta a plecat fără a finaliza anul de învăţământ 2020-2021, „deși practica arată că de obicei copiii angajaţilor și diplomaţilor care și-au încheiat misiunea rămân să-și finalizeze anul de studii, pentru a nu fi exmatriculaţi”.

Unde ar putea fi Ceaus

Membrii comisiei parlamentare au discutat și cu avocații lui Ceaus: Kraveţ Rostislav și Vișnevîi Alexandr. Ei cred că clientul lor ar fi „deţinut pe teritoriul unei unităţi militare”, deoarece „postările video pe Telegram de la finele lunii mai în care apare cetăţeanul Chaus se dovedesc a fi înregistrate cu un program achiziţionat de către această unitate militară”. Aceștia mai susțin că Ceaus nu știe cum se creează un canal Telegram și nu știe cum să îl folosească.

Potrivit avocaților, „motivul răpirii ar fi deţinerea de către Ceaus a unor informaţii despre Poroșenko și dorinţa de a pune presiune pe fostul președinte”.

 

RAPORTUL Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucraine… by newsmakermd on Scribd

* * *

Amintim că judecătorul ucrainean Ceaus, care se află pe teritoriul țării noastre din 2016, după ce a fost acuzat de către autoritățile din Ucraina de luare de mită în valoare de 150.000 de dolari, și care se judecă cu autoritățile Republicii Moldova pentru obținerea azilului politic, a fost anunțat dispărut și dus într-o direcție necunoscută. Despre răpirea lui Ceaus a anunțat pe 3 aprilie avocatul său, Iulian Balan. Potrivit poliției, bărbatul de 54 de ani a fost răpit din curtea blocului în care locuia.

Într-un briefing de presă, ministrul de Interne Pavel Voicu a declarat că poliția a reținut un suspect și deține probe care demonstrează implicarea unor cetățeni străini în răpirea magistratului ucrainean. Aceștia ar fi părăsit deja Republica Moldova. Voicu și-a exprimat speranța că SIS va obține informații suplimentare de la autoritățile ucrainene.

La ședința parlamentului din 9 aprilie a fost constituită o comisie de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean.

Pe 9 mai, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat că a fost reținut un complice în cazul răpirii fostului judecător Nicolae Ceaus. Acesta a fost plasat în arest pentru 30 de zile.

Pe dosarul răpirii lui Ceaus au fost reținuți doi suspecți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: