rubryka.com

Răpirea lui Ceaus. Semne de întrebare față de implicarea SIS-ului

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) desfășoară investigații paralele cu privire la răpirea fostului judecător ucrainean Nicolae Ceaus. Despre acest lucru se anunță în raportul comisiei parlamentare, care, de asemenea, a investigat circumstanțele răpirii lui Ceaus. 

Despre rolul Ministerului Afacerilor Interne, SIS-ului și Administrației Prezidențiale

Raportul comisiei de anchetă a fost publicat de portalul Rise Moldova. Comisia de anchetă susține că serviciile speciale ucrainene au fost implicate în răpirea lui Ceaus. În același timp, „comisia de anchetă a depistat lipsa de conlucrare a autorităților ucrainene și tărăgănarea procesului de soluționare a cazului Ceaus”.

Totodată, Comisia „a constatat și neconcordanţe în oferirea informaţiilor de către conducerea SIS la începutul audierilor din aprilie și sfârșitul acestora în luna mai”.

„Ținem să menţionăm despre întrunirile oficiale și neoficiale ale reprezentaţilor SIS cu reprezentanţii organelor de securitate din Ucraina cu 3-4 luni înainte de răpire, fapt la început negat de SIS, iar apoi după insistenţa Comisiei de anchetă și prezentarea unor argumente confirmative la subiect, instituţia a recunoscut că au avut loc asemenea întâlniri”, se arată în raport.

Potrivit comisiei, SIS desfășoară o anchetă paralelă în cazul Ceaus.

„Efectuarea unei anchete paralele celei pornite de către organul de urmărire penală a ridicat semne de întrebare și la MAI, or în componenţa grupului comun de urmărire penală a fost detașat și reprezentantul SIS-ului. Fiind întrebat despre activitatea separată a SIS, dacă această activitate este în favoarea organului de urmărire penală sau împiedică activitatea acestuia, reprezentantul MAI a răspuns că MAI nu cunoaște cu ce scop SIS activează paralel, întrucât probe suplimentare nu au fost prezentate de către instituţie”, se arată în raport.

În document se menționează că „SIS neagă orice implicare a sa în organizarea răpirii cetăţeanului Ceaus, însă Comisia de anchetă consideră că măsurile întreprinse la data de 03.04.2021 de către Serviciul de Informaţii și Securitate sunt marcate de suspiciuni și dubii”. Mai exact, este vorba despre: „prezenţa imediată la faţa locului a directorului SIS până la venirea reprezentanţilor MAI; redirecţionarea tuturor mijloacelor și acţiunilor doar pe segmentul transnistrean; ridicarea înregistrărilor video înaintea MAI”.

În plus, membrii comisiei notează că „trezesc semne de întrebare refuzul repetat al Președinției Republicii Moldova de a participa la ședințele Comisiei de anchetă, colaborarea reducându-se la transmiterea unei informații scrise pe cazul Ceaus”.

Despre atașatul militar ucrainean

Comisia de anchetă s-a arătat nemulțumită de faptul că Ambasada Ucrainei nu a permis interogarea atașatul militar Serghei Smetaniuk. Când mandatul său a expirat, Smetaniuk a părăsit Republica Moldova și nu a permis polițiștilor de frontieră să-i verifice mașina. De asemenea, a refuzat să iasă din mașină.

„În final a fost permisă trecerea frontierei, nu înaintea sosirii unui mijloc de transport cu soldaţi ucraineni înarmaţi, sosiţi la faţa locului pentru a soluţiona situaţia”, se menționează în raport.

Deputații au precizat că, împreună cu Smetaniuk, a plecat și familia sa. Fiul său își făcea studiile la un liceu din capitală, însă acesta a plecat fără a finaliza anul de învăţământ 2020-2021, „deși practica arată că de obicei copiii angajaţilor și diplomaţilor care și-au încheiat misiunea rămân să-și finalizeze anul de studii, pentru a nu fi exmatriculaţi”.

Unde ar putea fi Ceaus

Membrii comisiei parlamentare au discutat și cu avocații lui Ceaus: Kraveţ Rostislav și Vișnevîi Alexandr. Ei cred că clientul lor ar fi „deţinut pe teritoriul unei unităţi militare”, deoarece „postările video pe Telegram de la finele lunii mai în care apare cetăţeanul Chaus se dovedesc a fi înregistrate cu un program achiziţionat de către această unitate militară”. Aceștia mai susțin că Ceaus nu știe cum se creează un canal Telegram și nu știe cum să îl folosească.

Potrivit avocaților, „motivul răpirii ar fi deţinerea de către Ceaus a unor informaţii despre Poroșenko și dorinţa de a pune presiune pe fostul președinte”.

 

RAPORTUL Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucraine… by newsmakermd on Scribd

* * *

Amintim că judecătorul ucrainean Ceaus, care se află pe teritoriul țării noastre din 2016, după ce a fost acuzat de către autoritățile din Ucraina de luare de mită în valoare de 150.000 de dolari, și care se judecă cu autoritățile Republicii Moldova pentru obținerea azilului politic, a fost anunțat dispărut și dus într-o direcție necunoscută. Despre răpirea lui Ceaus a anunțat pe 3 aprilie avocatul său, Iulian Balan. Potrivit poliției, bărbatul de 54 de ani a fost răpit din curtea blocului în care locuia.

Într-un briefing de presă, ministrul de Interne Pavel Voicu a declarat că poliția a reținut un suspect și deține probe care demonstrează implicarea unor cetățeni străini în răpirea magistratului ucrainean. Aceștia ar fi părăsit deja Republica Moldova. Voicu și-a exprimat speranța că SIS va obține informații suplimentare de la autoritățile ucrainene.

La ședința parlamentului din 9 aprilie a fost constituită o comisie de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean.

Pe 9 mai, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat că a fost reținut un complice în cazul răpirii fostului judecător Nicolae Ceaus. Acesta a fost plasat în arest pentru 30 de zile.

Pe dosarul răpirii lui Ceaus au fost reținuți doi suspecți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: