rubryka.com

Răpirea lui Ceaus. Semne de întrebare față de implicarea SIS-ului

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) desfășoară investigații paralele cu privire la răpirea fostului judecător ucrainean Nicolae Ceaus. Despre acest lucru se anunță în raportul comisiei parlamentare, care, de asemenea, a investigat circumstanțele răpirii lui Ceaus. 

Despre rolul Ministerului Afacerilor Interne, SIS-ului și Administrației Prezidențiale

Raportul comisiei de anchetă a fost publicat de portalul Rise Moldova. Comisia de anchetă susține că serviciile speciale ucrainene au fost implicate în răpirea lui Ceaus. În același timp, „comisia de anchetă a depistat lipsa de conlucrare a autorităților ucrainene și tărăgănarea procesului de soluționare a cazului Ceaus”.

Totodată, Comisia „a constatat și neconcordanţe în oferirea informaţiilor de către conducerea SIS la începutul audierilor din aprilie și sfârșitul acestora în luna mai”.

„Ținem să menţionăm despre întrunirile oficiale și neoficiale ale reprezentaţilor SIS cu reprezentanţii organelor de securitate din Ucraina cu 3-4 luni înainte de răpire, fapt la început negat de SIS, iar apoi după insistenţa Comisiei de anchetă și prezentarea unor argumente confirmative la subiect, instituţia a recunoscut că au avut loc asemenea întâlniri”, se arată în raport.

Potrivit comisiei, SIS desfășoară o anchetă paralelă în cazul Ceaus.

„Efectuarea unei anchete paralele celei pornite de către organul de urmărire penală a ridicat semne de întrebare și la MAI, or în componenţa grupului comun de urmărire penală a fost detașat și reprezentantul SIS-ului. Fiind întrebat despre activitatea separată a SIS, dacă această activitate este în favoarea organului de urmărire penală sau împiedică activitatea acestuia, reprezentantul MAI a răspuns că MAI nu cunoaște cu ce scop SIS activează paralel, întrucât probe suplimentare nu au fost prezentate de către instituţie”, se arată în raport.

În document se menționează că „SIS neagă orice implicare a sa în organizarea răpirii cetăţeanului Ceaus, însă Comisia de anchetă consideră că măsurile întreprinse la data de 03.04.2021 de către Serviciul de Informaţii și Securitate sunt marcate de suspiciuni și dubii”. Mai exact, este vorba despre: „prezenţa imediată la faţa locului a directorului SIS până la venirea reprezentanţilor MAI; redirecţionarea tuturor mijloacelor și acţiunilor doar pe segmentul transnistrean; ridicarea înregistrărilor video înaintea MAI”.

În plus, membrii comisiei notează că „trezesc semne de întrebare refuzul repetat al Președinției Republicii Moldova de a participa la ședințele Comisiei de anchetă, colaborarea reducându-se la transmiterea unei informații scrise pe cazul Ceaus”.

Despre atașatul militar ucrainean

Comisia de anchetă s-a arătat nemulțumită de faptul că Ambasada Ucrainei nu a permis interogarea atașatul militar Serghei Smetaniuk. Când mandatul său a expirat, Smetaniuk a părăsit Republica Moldova și nu a permis polițiștilor de frontieră să-i verifice mașina. De asemenea, a refuzat să iasă din mașină.

„În final a fost permisă trecerea frontierei, nu înaintea sosirii unui mijloc de transport cu soldaţi ucraineni înarmaţi, sosiţi la faţa locului pentru a soluţiona situaţia”, se menționează în raport.

Deputații au precizat că, împreună cu Smetaniuk, a plecat și familia sa. Fiul său își făcea studiile la un liceu din capitală, însă acesta a plecat fără a finaliza anul de învăţământ 2020-2021, „deși practica arată că de obicei copiii angajaţilor și diplomaţilor care și-au încheiat misiunea rămân să-și finalizeze anul de studii, pentru a nu fi exmatriculaţi”.

Unde ar putea fi Ceaus

Membrii comisiei parlamentare au discutat și cu avocații lui Ceaus: Kraveţ Rostislav și Vișnevîi Alexandr. Ei cred că clientul lor ar fi „deţinut pe teritoriul unei unităţi militare”, deoarece „postările video pe Telegram de la finele lunii mai în care apare cetăţeanul Chaus se dovedesc a fi înregistrate cu un program achiziţionat de către această unitate militară”. Aceștia mai susțin că Ceaus nu știe cum se creează un canal Telegram și nu știe cum să îl folosească.

Potrivit avocaților, „motivul răpirii ar fi deţinerea de către Ceaus a unor informaţii despre Poroșenko și dorinţa de a pune presiune pe fostul președinte”.

 

RAPORTUL Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucraine… by newsmakermd on Scribd

* * *

Amintim că judecătorul ucrainean Ceaus, care se află pe teritoriul țării noastre din 2016, după ce a fost acuzat de către autoritățile din Ucraina de luare de mită în valoare de 150.000 de dolari, și care se judecă cu autoritățile Republicii Moldova pentru obținerea azilului politic, a fost anunțat dispărut și dus într-o direcție necunoscută. Despre răpirea lui Ceaus a anunțat pe 3 aprilie avocatul său, Iulian Balan. Potrivit poliției, bărbatul de 54 de ani a fost răpit din curtea blocului în care locuia.

Într-un briefing de presă, ministrul de Interne Pavel Voicu a declarat că poliția a reținut un suspect și deține probe care demonstrează implicarea unor cetățeni străini în răpirea magistratului ucrainean. Aceștia ar fi părăsit deja Republica Moldova. Voicu și-a exprimat speranța că SIS va obține informații suplimentare de la autoritățile ucrainene.

La ședința parlamentului din 9 aprilie a fost constituită o comisie de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean.

Pe 9 mai, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat că a fost reținut un complice în cazul răpirii fostului judecător Nicolae Ceaus. Acesta a fost plasat în arest pentru 30 de zile.

Pe dosarul răpirii lui Ceaus au fost reținuți doi suspecți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Guvernul a aprobat: stare de alertă de mediu pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile. Ce prevede

Guvernul Republicii Moldova a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Decizia a fost luată duminică, 15 martie, în timpul unei ședințe de Guvern. Potrivit autorităților, starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, printre care Drochia, Soroca și Chișinău, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și, parțial, localități precum Hîncești, Ialoveni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

„Această decizie vine după monitorizarea situației din ultimele zile. (…) Spre regret, unda de poluare cu produse petroliere continuă să se deplaseze pe cursul râului, iar în unele sectoare din nordul Nistrului nivelul contaminaților depășește limitele admise. Prin instituirea stării de alertă de mediu, vom putea mobiliza mai rapid resursele suplimentare și consolida intervenția instituțiilor statului pentru a limita impactul asupra mediului și pentru a preveni orice risc la adresa sănătății populației”, a declarat premierul Alexandru Munteanu în debutul ședinței Guvernului.

Serghei Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, a spus că în prezent există indicii clare că unda de poluare continuă să se deplaseze în aval, iar în zona Naslavcea-Soroca se înregistrează depășiri ale valorilor admise pentru produse petroliere și hidrocarburanți aromatici. „Chiar dacă în unele puncte, valorile pot reveni temporar în limitele acceptabile, substanța continuă să vină în valuri”, a spus Diaconu la ședința Guvernului.

Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

„Acest regim oferă autorităților câteva pârghii importante”

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că autoritățile instituie din timp un mecanism juridic, care permite prevenirea agravării acesteia.

Centrul a precizat că acest regim oferă autorităților câteva pârghii importante:

  • intensificarea intervențiilor tehnice, inclusiv instalarea de baraje antipoluare suplimentare și sisteme de captare a poluanților în punctele strategice ale râului;
  • posibilitatea instituirii unor restricții temporare privind captarea și utilizarea apei în sectoarele unde analizele indică depășiri ale valorilor admise, pentru a preveni contaminarea sistemelor de alimentare cu apă;
  • mobilizarea rapidă a resurselor suplimentare, inclusiv utilizarea bunurilor din rezervele de stat și cele care nu sunt sub administrarea directă a statului, implicarea structurilor de intervenție suplimentare și integrarea echipelor internaționale care au venit în sprijinul Republicii Moldova prin Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, în paralel se va continua: monitorizarea permanentă a calității apei; intervențiile pentru limitarea răspândirii poluanților; cooperarea cu autoritățile din Ucraina și cu partenerii internaționali; informarea periodică a populației privind evoluția situației.

„În sectoarele unde există riscuri, autoritățile locale vor informa cetățenii să evite utilizarea apei din râul Nistru pentru consum, adăparea animalelor sau alte activități, până la revenirea parametrilor în limitele admise”, a adăugat Centrul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: