rubryka.com

Răpirea lui Ceaus. Semne de întrebare față de implicarea SIS-ului

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) desfășoară investigații paralele cu privire la răpirea fostului judecător ucrainean Nicolae Ceaus. Despre acest lucru se anunță în raportul comisiei parlamentare, care, de asemenea, a investigat circumstanțele răpirii lui Ceaus. 

Despre rolul Ministerului Afacerilor Interne, SIS-ului și Administrației Prezidențiale

Raportul comisiei de anchetă a fost publicat de portalul Rise Moldova. Comisia de anchetă susține că serviciile speciale ucrainene au fost implicate în răpirea lui Ceaus. În același timp, „comisia de anchetă a depistat lipsa de conlucrare a autorităților ucrainene și tărăgănarea procesului de soluționare a cazului Ceaus”.

Totodată, Comisia „a constatat și neconcordanţe în oferirea informaţiilor de către conducerea SIS la începutul audierilor din aprilie și sfârșitul acestora în luna mai”.

„Ținem să menţionăm despre întrunirile oficiale și neoficiale ale reprezentaţilor SIS cu reprezentanţii organelor de securitate din Ucraina cu 3-4 luni înainte de răpire, fapt la început negat de SIS, iar apoi după insistenţa Comisiei de anchetă și prezentarea unor argumente confirmative la subiect, instituţia a recunoscut că au avut loc asemenea întâlniri”, se arată în raport.

Potrivit comisiei, SIS desfășoară o anchetă paralelă în cazul Ceaus.

„Efectuarea unei anchete paralele celei pornite de către organul de urmărire penală a ridicat semne de întrebare și la MAI, or în componenţa grupului comun de urmărire penală a fost detașat și reprezentantul SIS-ului. Fiind întrebat despre activitatea separată a SIS, dacă această activitate este în favoarea organului de urmărire penală sau împiedică activitatea acestuia, reprezentantul MAI a răspuns că MAI nu cunoaște cu ce scop SIS activează paralel, întrucât probe suplimentare nu au fost prezentate de către instituţie”, se arată în raport.

În document se menționează că „SIS neagă orice implicare a sa în organizarea răpirii cetăţeanului Ceaus, însă Comisia de anchetă consideră că măsurile întreprinse la data de 03.04.2021 de către Serviciul de Informaţii și Securitate sunt marcate de suspiciuni și dubii”. Mai exact, este vorba despre: „prezenţa imediată la faţa locului a directorului SIS până la venirea reprezentanţilor MAI; redirecţionarea tuturor mijloacelor și acţiunilor doar pe segmentul transnistrean; ridicarea înregistrărilor video înaintea MAI”.

În plus, membrii comisiei notează că „trezesc semne de întrebare refuzul repetat al Președinției Republicii Moldova de a participa la ședințele Comisiei de anchetă, colaborarea reducându-se la transmiterea unei informații scrise pe cazul Ceaus”.

Despre atașatul militar ucrainean

Comisia de anchetă s-a arătat nemulțumită de faptul că Ambasada Ucrainei nu a permis interogarea atașatul militar Serghei Smetaniuk. Când mandatul său a expirat, Smetaniuk a părăsit Republica Moldova și nu a permis polițiștilor de frontieră să-i verifice mașina. De asemenea, a refuzat să iasă din mașină.

„În final a fost permisă trecerea frontierei, nu înaintea sosirii unui mijloc de transport cu soldaţi ucraineni înarmaţi, sosiţi la faţa locului pentru a soluţiona situaţia”, se menționează în raport.

Deputații au precizat că, împreună cu Smetaniuk, a plecat și familia sa. Fiul său își făcea studiile la un liceu din capitală, însă acesta a plecat fără a finaliza anul de învăţământ 2020-2021, „deși practica arată că de obicei copiii angajaţilor și diplomaţilor care și-au încheiat misiunea rămân să-și finalizeze anul de studii, pentru a nu fi exmatriculaţi”.

Unde ar putea fi Ceaus

Membrii comisiei parlamentare au discutat și cu avocații lui Ceaus: Kraveţ Rostislav și Vișnevîi Alexandr. Ei cred că clientul lor ar fi „deţinut pe teritoriul unei unităţi militare”, deoarece „postările video pe Telegram de la finele lunii mai în care apare cetăţeanul Chaus se dovedesc a fi înregistrate cu un program achiziţionat de către această unitate militară”. Aceștia mai susțin că Ceaus nu știe cum se creează un canal Telegram și nu știe cum să îl folosească.

Potrivit avocaților, „motivul răpirii ar fi deţinerea de către Ceaus a unor informaţii despre Poroșenko și dorinţa de a pune presiune pe fostul președinte”.

 

RAPORTUL Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucraine… by newsmakermd on Scribd

* * *

Amintim că judecătorul ucrainean Ceaus, care se află pe teritoriul țării noastre din 2016, după ce a fost acuzat de către autoritățile din Ucraina de luare de mită în valoare de 150.000 de dolari, și care se judecă cu autoritățile Republicii Moldova pentru obținerea azilului politic, a fost anunțat dispărut și dus într-o direcție necunoscută. Despre răpirea lui Ceaus a anunțat pe 3 aprilie avocatul său, Iulian Balan. Potrivit poliției, bărbatul de 54 de ani a fost răpit din curtea blocului în care locuia.

Într-un briefing de presă, ministrul de Interne Pavel Voicu a declarat că poliția a reținut un suspect și deține probe care demonstrează implicarea unor cetățeni străini în răpirea magistratului ucrainean. Aceștia ar fi părăsit deja Republica Moldova. Voicu și-a exprimat speranța că SIS va obține informații suplimentare de la autoritățile ucrainene.

La ședința parlamentului din 9 aprilie a fost constituită o comisie de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean.

Pe 9 mai, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat că a fost reținut un complice în cazul răpirii fostului judecător Nicolae Ceaus. Acesta a fost plasat în arest pentru 30 de zile.

Pe dosarul răpirii lui Ceaus au fost reținuți doi suspecți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Alăptare, dosare și justiție: protestul unei judecătoare la CSM și reacția magistraților

Judecătoarea Marina Rusu, care a revenit la serviciu cu program redus pentru a-și putea alăpta copiii mici, dar este nemulțumită de volumul de lucru mare care îi este repartizat, a protestat la sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe 22 decembrie. Ea a avut și o discuție încinsă cu președintele CSM, Sergiu Caraman. El a spus că procentul de dosare care îi este repartizat magistratei ține de prevederile Regulamentului privind distribuirea aleatorie a dosarelor, iar modificarea documentului este de competența Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a precizat că CSM a elaborat o serie de amendamente la Regulament, pentru a-l adapta la realitățile actuale, care urmează a fi trecute prin procedurile prevăzute de lege și ulterior – adoptate. Totodată, Caraman a menționat că ziua de muncă a judecătoarei are 3 ore și jumătate și nimeni nu are dreptul să o rețină peste program.

Marina Rusu a organizat un protest tăcut la sediul CSM, unde a venit împreună cu unul dintre copiii săi. La manifestație i s-au alăturat câțiva actuali și fosți angajați din sistemul justiției, inclusiv Igor Hlopețchi, avocatul Partidului „Moldova Mare”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, și ex-magistrata Victoria Sanduța.

Cu regret am constatat, de-a lungul carierei mele, că în situația în care tu ești incomod acestui sistem, el are multe posibilități să te pedepsească și să te pună la punct numai prin faptul că, da, tu ai dreptul de contesta. Dar acel drept de a contesta durează ani. Și, de exemplu, dacă nu ești în situație vulnerabilă, cum am fost eu și atunci și acum… Acum alăptez la sân doi copii și sunt nevoită să procesez 100% de volum de dosare cu salariu de jumătate și cu timp care este modificat prin ordinului președintelui Judecătoriei Chișinău. Eu, efectiv, activez și am dreptul să activez 3 ore și jumătate. Și vreau să vă spun că în așa situație, când ești vulnerabil, tu nu ai timp să aștepți ani. (…) În așa situație, peste 2-3 luni, judecătorul… și eu conștientizez că o să mă înglodez așa, că orice persoană care vine în instanță poate depune plângere și să aibă dreptate”, a declarat Marina Rusu în timpul manifestației.

Aceasta a mai precizat că, anterior, în privința sa au fost pornite proceduri disciplinate pentru neexaminare în termen.

Manifestanții au mers și în incinta sediului Consiliului Superior al Magistraturii, unde Rusu a avut o discuție încinsă cu președintele CSM, Sergiu Caraman.

Aceasta i-a spus că, deși are stabilit un program de lucru redus, i-ar fi repartizat același volum de muncă ca și judecătorilor care activează că program complet.

De asemenea, Marina Rusu a relatat un caz în care a stat peste program pentru că îi fusese repartizată o cauză privind ordonanța de protecție pentru o victimă a violenței în familie, care a necesitat mai mult timp pentru examinare decât doar cele 3 ore și jumătate pe care are dreptul să le lucreze. „Eu vă înțeleg foarte bine că am acest drept: eu pot, ora 17:00 să mă duc. Anume pe această problemă am menționat. Că eu sunt nevoită să aleg. (…) Și știți cum, pentru mine nu este atât de ușor să spun „doamna victimă a violenței în familie, așteptați până mâine, că eu nu pot”, a spus ea.

În replică, președintele CSM a spus: „Eu vreau să vă întreb: dar colegii dvs cum procedează? (…) Dar dacă s-ar fi ajustat această repartizare, asta ar fi însemnat că dvs. nu ați mai fi examinat ordonanțe de protecție? Ce ar fi schimbat asta? Dvs. ați fi avut, ca exemplu, nu două ordonanțe de protecție, dar una. Și dacă era exact asta, cum procedați dvs? În cazul acela procedați diferit? Asta-i funcția de judecător și noi ne asumăm atunci când venim în funcția de judecător”.

Sergiu Caraman a precizat că, prin ordinul președintelui Judecătoriei Chișinău, în cadrul căreia activează Rusu, ziua de muncă a magistratei a fost redusă la 44% până la 31 ianuarie 2027. Iar de la 1 ianuarie 2027 la 50% până în anul 2034.

Potrivit lui, în prezent, judecătoare are un program de lucru de 4 ore, cu o pauză pe 30 de minute pentru alăptare. „Și de jure, și de facto aveți dreptul să activați 3 ore și jumătate. Și cunosc cu siguranță că nimeni nu v-a obligat să rămâneți după aceste 3 ore și jumătate”, a declarat el.

Caraman a declarat că președintele Judecătoriei Chișinău nu poate diminua procentul de dosare care îi este repartizat Marinei Rusu fiindcă acest aspect ține de Regulamentul privind distribuirea aleatorie a dosarelor al CSM.

El a menționat că Consiliul Superior al Magistraturii intenționează să modifice Regulamentul, pentru a-l adapta la realitățile din prezent, și a elaborat o serie de amendamente. Potrivit lui, amendamentele urmează să fie consultate cu corpul judecătoresc, iar ulterior vor fi supuse consultărilor publice.

Modificarea acelui regulament trebuie făcută respectând toate principiile legale de modificare a unui regulament, pentru că regulamentul este un act normativ, nu este un act prin care se soluționează un caz individual, cum ar fi cazul doamnei Marina Rusu. De aceea, Consiliul Superior al Magistraturii a găsit de cuviință să coordoneze modificările la acel regulament… Și nu am inacționat, dar am acționat rapid. Din practica Consiliului Superior al Magistraturii, o să puteți vedea că niciunul dintre regulamente nu a fost a elaborat și aprobat, și discutat tot într-o săptămână sau 20 de zile”, a spus Caraman.

Precizăm că judecătoarea Marina Rusu are șapte copii, dintre care cinci sunt minori. Cel mai mic copil are sub 2 ani. Anterior, magistrata a relatat pe Facebook că a decis să revină la serviciu cu program redus și pauză necesară pentru alăptare, însă, în realitate, primește același volum de lucru ca un angajat cu program complet.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: