Andrei Mardari | NewsMaker

Recean, adresare în ședința guvernului: „Trebuie să fiu onest cu dumneavoastră, avem de confruntat o iarnă foarte grea”

Premierul Dorin Recean a declarat, în debutul ședinței Guvernului de miercuri, că Republica Moldova se confruntă cu perspectiva unei ierni dificile, subliniind două posibile surse majore de criză: întreruperea gazelor naturale către regiunea stângă a Nistrului și o eventuală majorare a tarifelor la gaze naturale.

În ceea ce privește solicitarea de majorare a tarifelor la gaze, premierul a cerut o analiză atentă și transparentă din partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Recean a mai menționat că există întrebări legate de modul în care s-au făcut achizițiile de gaze pe timpul verii și toamnei, promițând clarificări în cadrul audierilor parlamentare.

„Trebuie să fiu onest cu dumneavoastră. Avem de confruntat o iarnă foarte grea. Trebuie să fim pregătiți. O eventuală criză vine din două surse:

1. Eventuala întrerupere de gaze naturale către stânga Nistrului, unde trăiesc circa 300 mii de persoane, majoritatea cetățeni ai noștri, care riscă să rămână fără căldură și electricitate. Asta se poate transforma într-o catastrofă umanitară. Pentru că sunt cetățenii noștri, trebuie să găsim o soluție.

2. Solicitarea de majorare a tarifelor pentru gazele naturale. Solicitarea trebuie să fie analizată foarte atent și transparent de către ANRE.

În orice caz, Guvernul va fi alături de cetățenii R. Moldova”, a declarat Dorin Recean.

***

Ministrul Energiei Victor Parlicov a declarat anterior că Gazprom leagă subiectul livrărilor de gaze pentru malul stâng al Nistrului, prin rută alternativă – prin Turcia, de subiectul achitării pretinsei datorii aferente malului drept. „Ei cumva spun că dacă nu va fi progres pe acele datorii, atunci noi încă vom lua în considerare ce este posibil, ce nu-i posibil pe ruta alternativă, cât vom livra, cum vom livra”, a relatat Parlicov. Ministrul a mai spus că „toată lumea trebuie să înțeleagă că scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist” și că „dacă nu se va livra deloc gaz, regiunea transnistreană intră în colaps”.

***

Ministrul Energiei Victor Parlicov și președintele Gazprom Alexei Miller au avut o întrevedere pe 25 noiembrie, la Sankt-Petersburg. Părțile au vorbit despre livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, aprobarea noii componențe a Consiliului de Administrație al Moldovagaz, dar și despre datoria Moldovagaz față de Gazprom. Cu privire la livrările de gaze, au comunicat reprezentanții Gazprom, s-a convenit asupra prelungirii discuțiilor. În cazul aprobării noii componențe a Consiliului de Administrație al Moldovagaz, a raportat Chișinăul, în viitorul apropiat va avea loc o procedură repetată de votare. Iar cu privire la soluționarea datoriei Moldovagaz față de Gazprom, a precizat Chișinăul, „părțile au convenit că vor relua consultările”. Detalii AICI.

Cu privire la pretinsele datorii, amintim că anterior în cadrul negocierilor dintre „Moldovagaz” și „Gazprom”, în 2022, s-a constatat că „Moldovagaz” ar fi acumulat o datorie istorică – peste 700 milioane de dolari. „Gazprom” i-a cerut atunci Chișinăului să recunoască această datorie ca fiind a Moldovei și s-o ramburseze în regim de urgență. Autoritățile moldovenești au declarat că vor recunoaște datoria doar dacă va fi confirmată de un audit independent. Ulterior, Guvernul a decis ca Agenția Proprietăți Publice să realizeze un audit asupra datoriei S.A. Moldovagaz față de concernul rus Gazprom și Factoring Finance pentru gazele livrate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului. În septembrie 2023, Victor Parlicov a prezentat rezultatele auditului extern. Potrivit lui Parlicov, auditul a indicat că o mare parte din suma solicitată de Moscova nu ar fi justificată prin acte oficiale. În rezultat, Chișinăul i-a propus concernului rus 8,6 milioane dolari din suma solicitată.

***

În octombrie 2021, Gazprom și Moldovagaz au semnat un contract, cu o durată de cinci ani, pentru furnizarea a 3,3 miliarde de metri cubi de gaze anual. Aceste volume urmau a fi distribuite pentru consumul malului drept și cel stâng al Nistrului, însă, la sfârșitul anului 2022, concernul rusesc a redus la jumătate cantitatea de gaze naturale furnizată Republicii Moldova. În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană. Cantitatea necesară de gaze naturale pentru consumul malului drept al Nistrului este procurată de pe piața europeană.

Gazul rusesc livrat în Europa, inclusiv cel pentru regiunea transnistreană, tranzitează teritoriul ucrainean, iar contractul de tranzit dintre Federația Rusă și Ucraina va expira la 1 ianuarie 2025. Kievul a declarat, în repetate rânduri, că nu intenționează să prelungească contractul respectiv, motivul fiind invazia Rusiei pe scară largă asupra Ucrainei, care a început în februarie 2022. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene au menționat anterior că tranzitul de gaz rusesc către UE poate fi păstrat dacă un consorțiu sau una dintre țările-membre ale Uniunii Europene va „acționa ca agent de tranzit pentru propriile sale gaze” din Federația Rusă.

Pe 20 noiembrie 2024, Victor Parlicov a anunțat că a fost invitat de reprezentanții concernului rus Gazprom la discuții, la Sankt-Petersburg. Subiectul prioritar al discuțiilor, a comunicat Parlicov, va fi furnizarea de gaze naturale către regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit prin Ucraina. Ministrul a mai declarat că, la Sankt-Petersburg, se va discuta și despre aprobarea noii componențe a Consiliului de Administrație al Moldovagaz. Detalii AICI.

Ulterior, pe 21 noiembrie, Victor Parlicov a anunțat că vizita la Sankt-Petersburg este programată pentru data de 25 noiembrie. Parlicov a mai declarat că în invitația la discuțiile de la Sankt-Petersburg a fost indicat și subiectul datoriilor pe care Gazprom le impută malului drept. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: