Tudor Mardei | NewsMaker

Recean: Cele 12 posturi TV cu licența suspendată nu-și vor relua activitatea nici după anularea stării de urgență

Cele 12 televiziuni, care au rămas fără licență în urma deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), nu vor activa nici după ce se va termina starea de urgență. Precizarea a fost făcută de premierul Dorin Recean. Potrivit oficialului, Guvernul a pregătit mai multe pachete legislative care îi va permite „să gestioneze astfel de situații și în afara stării de urgență”. Recean a declarat că pachetele legislative nu vizează doar domeniul media, dar și cel energetic, situația cu privire la refugiați. 

La emisiunea „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, Recean a fost întrebat ce se va întâmpla cu cele 12 posturi TV, închise în două etape, după ce starea de urgență nu va mai fi prelungită.

Guvernul pregătește și a pregătit și iată și a adoptat mai multe pachete legislative, care să permită Guvernului să gestioneze astfel de situații în afara stării de urgență. Prin urmare cele 12 televiziuni, care sunt despre propagandă și despre finanțare ilegală, despre propagandă și deservirea unor grupări criminale, nu vor putea să emită în eter mai departe. Chiar dacă se termină starea de urgență, cele 12 canale nu vor putea să funcționeze”, a precizat Recean.

Potrivit oficialului, în perioada următoare urmează să apare decizii în acest sens. Acestea, a adăugat Recean, nu vizează doar domeniul media.

Pe alte dimensiuni tot așa. Guvernul a muncit foarte mult ca să-și pregătească instrumentarul necesar pentru a gestiona aceste probleme care au apărut în starea de urgență și care necesitau intervenția imediată a Guvernului, pentru ca să poată să gestioneze diferite situații excepționale”, a adăugat Recean, menționând că nu e vorba doar de domeniul media, dar și cel „energetic, refugiați”. „Sunt foarte multe”, a conchis prim-ministrul.

***

În noiembrie 2023, președinta Comisiei parlamentare juridice numiri și imunități Olesea Stamate a declarat că Republica Moldova nu va mai prelungi starea de urgență. Deputata susținea că Legislativul urmează să ajusteze cadrul legal necesar, în ultimele 30 de zile de stare de urgență, care urmează să expire la sfârșitul anului, pe 31 decembrie.

Starea de urgență în Moldova a fost introdusă din 24 februarie 2022 – zi în care Rusia a invadat Ucraina – pe un termen de 60 de zile. Ulterior, aceasta a fost prelungită de fiecare dată, pentru încă 60 de zile. Pe 24 noiembrie, Guvernul a cerut în plen prelungirea stării de urgență, însă doar cu 30 de zile, începând cu 1 decembrie. De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, Republica Moldova a prelungit starea de urgență, în total, de 11 ori.

La sfârșitul anului trecut, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat activitatea postului TV Primul în Moldova și a altor cinci posturi TV (TV6, Orhei TV, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova) până la anularea stării de urgență din țară

Ulterior, în octombrie 2023, șeful Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață a propus Comisiei pentru Situații Excepționale să suspende temporar licența a altor șase posturi de televiziune: Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

BNM răspunde criticilor privind salariile și achizițiile: „O campanie de discreditare”

Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit marți, 28 iulie, cu o reacție la dezbaterile și criticile apărute în spațiul public cu privire la nivelul salariilor angajaților și unele cheltuieli administrative ale instituției. BNM susține că informațiile difuzate în ultima perioadă sunt prezentate „selectiv” și „în afara contextului”, iar unele materiale ar face parte dintr-o campanie de discreditare a băncii centrale.

Banca Națională a Moldovei înțelege preocupările societății în contextul dezbaterilor din spațiul public privind nivelul remunerațiilor în instituțiile publice. Întrebările despre modul în care o instituție își gestionează resursele sunt legitime și necesită răspunsuri clare prezentate în contextul lor complet. În același timp, BNM constată că, în ultima perioadă, aceste preocupări legitime sunt exploatate printr-o succesiune de materiale în care activitatea instituției este prezentată selectiv, tendențios și în afara contextului. Prin caracterul repetitiv și modul similar de promovare, aceste apariții depășesc cadrul unei dezbateri firești și capătă forma unei campanii de discreditare și de subminare a încrederii publice în Banca Națională”, a transmis BNM într-un comunicat.

BNM precizează că banca centrală are un statut autonom și independent, iar salariile angajaților trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști în domenii precum supravegherea bancară, stabilitatea financiară, securitatea cibernetică, combaterea spălării banilor sau administrarea riscurilor.

Potrivit instituției, actualul sistem de salarizare a fost introdus în anul 2018, după o analiză realizată cu sprijinul companiei internaționale de resurse umane Korn Ferry, contractată în urma unei licitații publice. Sistemul a fost aprobat atunci de Consiliul de supraveghere al BNM.

În mod similar, în ultima perioadă, sunt răspândite și informații false cu privire la unele achiziții administrative ale instituției. Acestea sunt prezentate izolat de destinația și necesitatea lor instituțională, în mod special fiind exagerate cantitatea de bunuri și prețurile acestora, cu scopul de a dezinforma și de a instiga publicul împotriva instituțiilor statului”, a adăugat BNM.

Instituția afirmă că bunurile cumpărate au o destinație exclusiv instituțională și că informațiile despre procedurile de achiziție — inclusiv planurile, valorile estimate și rezultatele licitațiilor — sunt publice. „Tocmai faptul că aceste informații sunt preluate de pe platformele publice arată că toate procedurile se desfășoară transparent”, a subliniat BNM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: