free-news.su

Recep Erdogan: „Indiferent ce zic unii, nu pot accepta că Hamas e o organizație teroristă”

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a respins, pe 2 decembrie, apelurile administraţiei americane care presează Ankara să rupă legăturile cu mişcarea palestiniană Hamas, relatează Digi24.ro. De asemenea, Erdogan a precizat că Hamas, care în octombrie a atacat Israelul și a provocat în consecință un război între cele două părți, nu este „o organizație teroristă”.

Îmi menține poziția. Indiferent ce spun unii, nu pot accepta că Hamas e o organizație teroristă”, a spus Erdogan într-o declarație făcută presei turce, în timpul unui zbor cu avionul său prezidențial.

Precizăm că, pe 25 octombrie, Erdogan a făcut o declarație șocantă atunci când a spus că Hamas e „un grup de luptători”, și nu o organizație teroristă.

În cursul unei vizite în Turcia în această săptămână, Brian Nelson, subsecretar pentru terorism şi infracţiuni financiare în cadrul Trezoreriei Statelor Unite, exprimase „profunda” îngrijorare a Washingtonului faţă de legăturile întreţinute de Ankara cu Hamas.

Totuși, Statele Unite, a precizat Nelson, nu au detectat fluxuri financiare în direcţia Hamas via Turcia de la debutul războiului actual. El a afirmat însă că Ankara a ajutat Hamas să acceadă la finanţări în trecut, şi a chemat Turcia să ia măsuri împotriva unor potenţiale transferuri viitoare de fonduri.

Sâmbătă, preşedintele Erdogan a amintit că Washingtonul ştie că Turcia, spre deosebire de SUA, nu consideră Hamas drept organizaţie teroristă.

În primul rând, Hamas este o realitate în Palestina, este un partid politic acolo, care s-a prezentat la alegeri în calitate de partid politic şi le-a câştigat. Noi elaborăm şi concepem politica noastră externă la Ankara exclusiv în funcţie de interesele Turciei şi de aşteptările poporului nostru. Sunt sigur că interlocutorii noştri recunosc eforturile constante şi echilibrate ale politicii externe a Turciei în astfel de crize umanitare şi conflicte”, a declarat Erdogan, potrivit unui text publicat de administraţia prezidenţială.

Potrivit canalului NTV, Erdogan a mai spus sâmbătă că şansele de pace în Gaza după pauza umanitară s-au pierdut deocamdată din cauza poziţiei „intolerante” a Israelului.

Vorbind cu reporterii la întoarcerea din Emiratele Arabe Unite, preşedintele turc a a declarat că nu îşi pierde speranţa într-o pace durabilă, şi a adăugat că Hamas nu poate fi exclus dintr-o potenţială soluţie la conflict.

Trebuie să ne concentrăm pe soluţia cu două state. Excluderea Hamas sau distrugerea Hamas nu constituie un scenariu optimist”, a spus Erdogan în interviu.

Erdogan a mai spus că un grup de contact format de Organizaţia Cooperării Islamice şi Liga Arabă se va deplasa în SUA pentru a discuta o posibil rezolvare a conflictului din Gaza, după ce anterior s-a întâlnit cu autorităţi la Londra, Paris, Barcelona şi Naţiunile Unite.

***

Amintim că în Israel a fost instituită stare de război pe 8 octombrie – la o zi distanță după ce gruparea teroristă palestiniană Hamas a atacat această țară. Militanții grupării au bombardat Israelul, au ucis civili și au răpit oameni, pe care i-au dus în Gaza. Chiar dacă, ulterior, teroriștii au fost eliminați de pe teritoriul Israelului, luptele dintre Hamas și armata israeliană continuă în Gaza.

Pe 24 noiembrie, a intrat în vigoare un armistițiu temporar – ulterior prelungit de două ori – pentru eliberarea ostaticilor israelieni și livrarea de ajutor umanitar și combustibil în Fâșia Gaza. În acest timp, din Fâșia Gaza au fost eliberați 80 de israelieni și 24 de cetățeni străini, care au fost luați ostatici. De cealaltă parte, 240 de palestinieni au fost eliberați din închisorile israeliene. Pe 1 decembrie, armistițiul a expirat și nu a mai fost prelungit, iar cele două părți s-au învinuit reciproc de încălcarea termenilor acordului. De atunci, se dau lupte grele în Fâșia Gaza.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: