Ecaterina Dubasova/NewsMaker

Reforma universitară ar putea fi implementată din septembrie. Topală: „Nu lichidăm decât risipa banilor”

Ministrul Educației și Cercetării (MEC), Anatolie Topală, vine cu o reacție, după ce mai multe universități din țară, care ar urma să fie reorganizate urmare a reformei universitare, și-au arătat dezacordul cu intenția guvernării. „Nu lichidăm decât risipa banilor”, le răspunde Topală. Ministrul dă asigurări că universitățile mici care urmează a fi absorbite nu vor dispărea, dar vor continua să activeze în cadrul universităților mari. Potrivit lui, noua reformă ar urma să fie implementată din toamnă, odată cu începerea noului an de studii. 

Ministrul Educației declară că, odată implementată reforma în instituțiile de învățământ superioare, toate cadrele didactice care activează în cadrul universităților ce urmează a fi absorbite vor fi transferate în cadrul „universităților-mamă”. Vor trece în gestiunea universităților mari și proprietățile universităților care vor fi absorbite, a mai declarat Topală. Ministrul dă asigurări că reorganizarea instituțiilor de învățământ superior nu presupune un risc de a dispărea proprietățile universităților absorbite.

Vrem universități consolidate. Toți managerii buni, toți profesorii, colaboratorii ne dorim să se regăsească în aceste universități și să contribuie la prosperarea lor”, a declarat Anatolie Topală.

Reforma urmează a fi implementată din septembrie

Potrivit lui Topală, reforma ar putea fi implementată din toamnă, începând cu noul an de studii. „Ne dorim ca acest proces de aprobare a proiectului să fie finalizat în iunie, ca în iulie să putem da start procesului de admitere în universități”, a mai declarat Topală.

Ministrul Educației susține că reforma universitară a fost impusă de cerințele timpului, urmare a numărului tot mai mic de absolvenți care aplică pentru studii universitare în Republica Moldova. Odată implementată reforma, Topală susține că banii vor fi utilizați mai eficient și că, în loc să se cheltuie pe administrarea universităților, vor fi folosiți pentru cercetare, pentru majorări salariale și crearea unor condiții de studiu competitive.

„Vom moderniza învățământul superior pentru a sigura studii de calitate studenților aici, acasă. Dorim să concentrăm resursele umane și financiare în același loc, astfel orientând mai mulți bani pentru cercetare, nu pentru administrare. Noi vom investi în universități pentru ca ele să poată fi modernizate”, a conchis Topală.

Câte universități vor fi comasate?

Reforma universitară presupune integrarea în cadrul funcțional al patru universități alte cinci universități. Astfel, potrivit lui Topală, din numărul total de 16 universități publice, vor rămâne să activeze 11 universități publice.

De menționat că reformarea instituțiilor de învățământ cu profil universitar din țară, anunțată recent de autorități, a stârnit un val de reacții în societate. Dacă unii susțin că reforma este una așteptată și necesară, atunci alții se arată sceptici și acuză autoritățile că ar încerca să „preia forțat un patrimoniu de miliarde”. Și-au arătat dezacordul cu intenția guvernării și conducătorii mai multor universități din țară, care ar urma să fie absorbite. Acestea au acuzat ministerul de netransparență și au cerut să fie stopată procesul de reformare anunțat.

Detalii despre reforma instituțiilor universitare găsiți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

NM Espresso: Declarația Maiei Sandu despre unire a «scandalizat» rețelele sociale, în Transnistria se prelungește starea de urgență, compensațiile nu vor fi «plătite la nesfârșit»

Maia Sandu și unirea

Declarația Președintei Maia Sandu privind susținerea unirii Moldovei cu România în cazul organizării unui referendum a provocat o furtună de emoții și un val de comentarii: de la «nimic nou» până la cereri de demisie pentru trădare de stat. Despre modul în care politicienii, diplomații și reprezentanții societății civile au comentat această declarație a Maiei Sandu citiți în materialul «Va deveni Maia Sandu al doilea Alexandru Ioan Cuza».

Iar despre modul în care această declarație a Președintei va afecta reputația ei și va influența asupra mișcării unioniste, aflați din articolul «Maia Sandu a readus unirea pe agendă?».


Transnistria: prelungirea stării de urgență

În Transnistria ar putea fi prelungit regimul stării de urgență în economie din cauza problemelor legate cu livrările de gaze. Cu o astfel de propunere a venit liderul regiunii, Vadim Krasnoselski. La Tiraspol, dificultățile din domeniul livrărilor de gaze naturale sunt explicate prin «reducerea ritmului desfășurării operațiunilor de decontare pe teritoriul Uniunii Europene».

Între timp, Biroul politici de reintegrare a comunicat că exporturile din Transnistria în 2025 au fost orientate în principal către piața europeană, în special către România, Polonia și Italia: UE fiind destinația a 71% din totalul livrărilor de export. În plus, aproape jumătate din totalul importurilor în regiune (48%) provin, la fel, din țările Uniunii Europene.


Ministerul Justiției: reforme și UE

Ministerul Justiției se va ocupa activ în acest an de ajustarea legislației naționale la normele UE, a declarat ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari. Totodată, acesta a menționat că Moldova a demonstrat «cel mai mare progres dintre țările candidate la UE» în domeniul justiției, iar elementul-cheie al reformelor va rămâne vetting-ul judecătorilor și procurorilor — un proces «complex și de durată», orientat spre «curățarea sistemului».

Cojuhari a mai anunțat că finalizarea construcției noii închisori din Chișinău, deschiderea căreia era inițial planificată pentru anul 2018, a fost din nou amânată. De această dată — pentru anul 2029, în loc de 2028. Autoritățile explică extinderea termenelor prin managementul slab al proiectului, criza energetică, pandemia și creșterea bruscă a prețurilor din anii 2021–2022.


Reforma administrativ-teritorială

În schimb, reforma administrativ-teritorială, despre care se vorbește de mult timp, autoritățile au decis să o realizeze în termene record. După cum a relatat deputatul PAS Igor Chiriac, în următoarele două luni autoritățile vor prezenta planul reformei, iar până la 1 iunie intenționează să finalizeze consultările publice și să adopte pachetul de legi, astfel ca alegerile locale din 2027 să se desfășoare deja conform noilor reguli (despre această reformă am scris detaliat aici).


Linia de tensiune înaltă Vulcănești—Chișinău și tariful

Costurile de construcție ale liniei electrice Vulcănești—Chișinău vor fi incluse în tariful pentru electricitate, ceea ce ar putea duce la o scumpire cu aproximativ 5% a tarifelor pentru consumatorii finali sau cu 18–20 de bani per kWh, a comunicat ministrul Energiei Dorin Junghietu. Punerea în funcțiune a liniei este planificată pentru luna martie a acestui an.


Salarii și compensații

Iar ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a propus «reducerea treptată» a impozitelor pe salarii pentru a stimula creșterea veniturilor oficiale, care să fie suficiente pentru plata facturilor, subliniind că «nu este posibil să se plătească la nesfârșit compensații» pentru resursele energetice.

Potrivit lui Gavriliță, autoritățile mai intenționează să adopte o lege privind salarizarea în sectorul bugetar, care va simplifica calcularea salariilor. Totodată, proiectul de lege privind introducerea unui plafon al salariilor în unele autorități de reglementare a fost deja înregistrat în Parlament.


Interdicții de intrare în România și Ucraina pentru politicieni moldoveni

Adjunctul bașcanului Găgăuziei, Victor Petrov, care se află sub sancțiuni UE, a intentat un proces împotriva polițiștilor de frontieră din Iași, după ce i s-a refuzat intrarea în România. Lui Petrov i-a fost interzis accesul în UE pentru «acțiuni îndreptate spre destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Moldovei».

Vicepreședintele Partidului CUB, Adrian Dulgheru, a declarat că nu a primit nicio notificare oficială privind interdicția de intrare în Ucraina, calificând situația drept «un joc politic». Anterior, mass-media au relatat că Dulgheru a fost declarat persona non grata în Ucraina după publicarea unui video din Lvov, în care acesta afirma că «nu sunt drone, toată lumea trăiește ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat».


Noi focare de pestă porcină

În Moldova, într-o săptămână, au fost înregistrate cinci focare de pestă porcină africană la animale domestice și sălbatice în diferite raioane ale țării, au comunicat reprezentanții ANSA. Totodată, instituția nu a precizat cum va reacționa la această situație.


Eurovision: când va evolua Moldova

Reprezentanții Moldovei vor evolua în prima semifinală a «Eurovision-2026», care va avea loc pe 12 mai, la Viena. În concurs vor participa 15 țări, iar în finală vor accede zece participanți.


Agenda zilei, 14 ianuarie:

10:00 — Ședința Guvernului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: