Андрей Мардарь / NewsMaker

Reforma universitară stârnește reacții în societate: Atac raider „Made in Moldova”

Reformarea instituțiilor de învățământ cu profil universitar din țară, anunțată recent de autorități, a stârnit un val de reacții în societate. Dacă unii susțin că reforma este una așteptată și necesară, atunci alții se arată sceptici și acuză autoritățile că ar încerca să „preia forțat un patrimoniu de miliarde”.

Fostul ministru al educației Cornel Popovici: „Un atac raider”

Potrivit fostului ministru al Educației, Corneliu Popovici, intenția de lichidare a celor cinci universități și a celor18 institute de cercetare reprezintă o „preluare forțată a unui patrimoniu de miliarde: bugete grase, clădiri, terenuri, contracte, proiecte etc”. Potrivit lui, planul autorităților de reformare a universităților, care presupune fuzionarea mai multor instituții de învățământ superior în una, nu se va termina aici.

„Suntem martorii unui atac raider „Made in Moldova”. (…) Planul diabolic de lichidare și preluare a universităților nu se va opri la cele 5 instituții de învățământ superior și cele 18 institute de cercetare. Se va încerca lichidarea încă, cel puțin, a unei instituții de învățământ superior de top și cu un patrimoniu și buget gras și preluarea a încă cel puțin două instituții cu renume din Chișinău”, a scris Popovici pe pagina sa de Facebook.

Fosta ministră a Educației Monica Bbauc, despre reforma universitară: „Este un lux nepermis”

Între timp, fosta ministră a Educației, Monica Babuc, actuala lideră a Partidului Democrat din Moldova, salută decizia autorităților de la Chișinău. Potrivit ei, într-o tară ca Republica Moldova, cu indicele demografic în continuă descreștere, cu micșorarea an de an a numărului de absolvenți care au susținut bacalaureatul și implicit au aplicat la universități, „este un lux nepermis” pentru țara noastră să păstreze atâtea universități.

„Este clar că atunci când într-o singură țara există, de pilda, profil economic în 10 universități și profil juridic în 17, instituțiile de învățământ superior se vor bate crâncen pentru fiecare student, făcând tot ce-i posibil ca să-și pune piedici una  alteia la capitolul atractivitate”, a spus Babuc.

Monica Babuc declară că a fost nevoită să asiste, pe când era ministru al Educației, la o asemenea „bătălie” între doi rectori de instituții superioare de învățământ, care în biroul său „mai nu s-au luat la pumni”, învinuindu-se reciproc de manipulare și racolare incorectă de abiturienți. „A fost penibil…”, spune fosta ministră Monica Babuc.

Fostul rector al ASEM Grigore Belostecinic: „Este necesară de multă vreme”

În replică, fostul rector al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), Grigore Belostecinic, a ținut să contrazică declarațiile Monicăi Babuc. „Penibilă este referința la cazul care a avut loc în biroul dumitale de ministru, care, de fapt, este produsul imaginației proprii… În realitate, v-ați eschivat, conștient, de la soluționarea unor probleme, în contextul ilegalităților comise, și în virtutea responsabilităților care le-ați avut în calitate de ministru: de a respecta legea, regulamentele proprii, de a fi corectă, echidistantă și imparțială, înlocuindu-le cu un „patriotism” ieftin”, a spus, în replică, Belostecinic.

Potrivit lui Belostecinic, reforma în învățământul superior este necesară de multă vreme, doar că reforma, prin esență, spune el, înseamnă o schimbare spre mai bine, nu o schimbare pentru a bifa că a fost efectuată. „Avem nevoie de susținere din partea statului, avem nevoie de mai multe alocații financiare, avem nevoie de investiții în dezvoltare pentru a face față concurenței regionale, europene și mondiale în domeniul învățământului superior, care devine tot mai acerbă. Avem nevoie de un alt statut al cadrului universitar”, a conchis fostul rector al ASEM.

*** ***

De menționat că, Ministerul Educației și Cercetării a dat, pe 27 iunie, startul reformei denumite „Universități Moderne”. Astfel, mai multe instituții de învățământ superior din Republica Moldova urmează a fi absorbite. De exemplu, Universitatea de Stat din Moldova se va reorganiza prin absorbția a 15 instituții universitare din țară. Vor mai activa, conform noii reforme, Universitatea Tehnică a Moldovei, care se va reorganiza prin absorbția a patru universități; Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, care va absorbi alte patru universități, și Academia de Studii Economice din Moldova, care se reorganizează prin absorbția Institutului Național de Cercetări Economice. Ministerul susține că va sprijini financiar procesul de modernizare a universităților. Pentru realizarea acestui scop urmează a fi alocate peste 700 de milioane de lei.

În contextul reformei anunțate, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport și Universitatea de Stat din Tiraspol, care ar urma să fuzioneze cu Universitatea de Stat din Moldova, au cerut autorităților, prin intermediul unei scrisori emise, să stopeze procesul de reformare anunțat.

Amintim că NM a anunțat anterior, în exclusivitate, că autoritățile moldovenești pregătesc o reformă a învățământului superior.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: