Relații „tradiționale” cu SUA, UE, Rusia și China. Stoianoglo a votat pentru președinte, nu și la referendum (VIDEO)

Candidatul la funcția de președinte Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, a venit la secția de vot alături de soție și cele două fiice. El a spus că nu a luat buletinul cu privire la referendum. Cu privire la scrutinul prezidențial, el a menționat că a votat „pentru o Moldovă pașnică”. Întrebat care va fi prima țară care o va vizita, dacă ajunge președinte, el răspuns că „noi trebuie în primul rând să ne concentrăm pe agenda internă” și a menționat că va vizita regiunea transnistreană. Întrebat ce politică externă va promova, el a declarat că o „politică externă echilibrată, cu susținerea relațiilor tradiționale cu Uniunea Europeană, Rusia, Statele Unite și China”.  

„Împreună cu familia mea, astăzi, am votat pentru o Moldovă pașnică, o Moldovă modernă, o Moldovă prosperă. Moldova are nevoie de o altă guvernare. Moldova are nevoie de respectarea cetățenilor, oamenilor noștri, indiferent de etnie, vârstă, viziuni politice, religie”, a comunicat Stoianoglo, la ieșirea din secția de vot.

Întrebat ce politică externă va promova, dacă ajunge președinte, Stoianoglo a comunicat: „Politică externă echilibrată, legată și cu susținerea relațiilor tradiționale cu Uniunea Europeană și cu Rusia, cu Statele Unite, China”.

La întrebarea care este prima țară care o va vizita, dacă ajunge șef de stat, el a răspuns: „Prima vizită o voi efectua în Transnistria. Noi trebuie în primul rând să ne concentrăm la agenda internă a Republicii Moldova”.

La precizarea jurnaliștilor dacă a luat și al doilea buletin, cu privire la referendum, Stoianoglo a menționat: „Nu, nu l-am luat. Nu pentru că eu sunt împotrivă, eu sunt un susținător al integrării privind UE. Eu am arătat asta încă 10 ani în urmă. Este un semn de protest față de acțiunea ilegală a actualei guvernări. (…) Nu este legat de Uniunea Europeană (nota red. referendumul), dar este un referendum pentru modificarea Constituției”.

Menționăm că funcționarii electorali oferă alegătorilor două buletine de vot iar aceștia decid „prin semnătură, dacă participă la ambele procese electorale sau nu”. Detalii AICI.

Pe 8 iulie 2024, liderul socialiștilor Igor Dodon a anunțat că ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo va candida la următoarele alegeri prezidențiale. Dodon a spus că Partidul Socialiștilor îl va susține și că Stoianoglo este „un candidat apartinic”. Detalii AICI. Pe 21 august 2024, după ședința Consiliului Republican al PSRM, liderul socialiștilor Igor Dodon a anunțat că ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo se lansează oficial în alegerile prezidențiale. Cu toate că a fost susținut „unanim” de membrii Consiliului Republican al PSRM, Dodon a ținut să precizeze că Stoianoglo „nu are apartenență politică”. Detalii AICI. Pe 2 septembrie, Comisia Electorală Centrală l-a înregistrat pe Stoianoglo în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova. Instituția electorală i-a înregistrat și simbolul electoral – „o stea cu cinci raze”. Detalii AICI.

***

Stoianoglo a fost numit procuror general în urma unui concurs, în noiembrie 2019, decretul fiind semnat de Dodon. În octombrie 2021, Stoianoglo a fost suspendat și reținut fiind acuzat de abuz de putere, corupție pasivă și furnizarea de informații false în declarațiile de avere. În baza unei plângeri a deputatului PAS, Lilian Carp, în doar câteva ore, au fost deschise mai multe dosare penale împotriva lui Stoianoglo.

Socialiștii au organizat atunci proteste în sprijinul acestuia, în special în Găgăuzia, de unde este originar Stoianoglo.

Stoianoglo nu și-a recunoscut vina și s-a adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). În cazul uneia dintre plângeri, CtEDO a decis că Moldova i-a încălcat dreptul la un proces echitabil și i-a acordat o despăgubire de 3.600 de euro. Într-un alt caz, legat de abuzul de putere, instanțele moldovenești l-au achitat. Cel de-al treilea dosar este încă în curs de examinare.

Paralel cu dosarele penale, Maia Sandu a inițiat procedura de evaluare a activității lui Stoianoglo ca procuror general. Activitatea sa a fost evaluată ca nesatisfăcătoare, iar în septembrie 2023 Sandu a semnat decretul de demitere a lui Stoianoglo. În noiembrie 2023, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea din legea „Despre Procuratură”, în baza căreia a fost efectuatăevaluarea lui Stoianoglo. Cu toate acestea, decizia de demitere a acestuia nu a fost anulată.

Stoianoglo afirmă astăzi că nu este politician. Totuși, el a fost deputat în Parlament din partea Partidului Democrat și vicepreședinte al Parlamentului. De două ori a candidat pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, dar fără succes.

În ciuda faptului că este susținut de formațiunea pro-rusă PSRM, Stoianoglo spune că a pledat mereu pentru integrarea europeană, „dar nu în forma în care se produce acum”. El se declară un adept al neutralității și consideră Rusia un „partener de dezvoltare” cu care „trebuie să fim prieteni”. Printre ceilalți parteneri menționează Uniunea Europeană, SUA și China. Sloganul său pentru aceste alegeri este „Dreptate pentru toți”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: