Relații „tradiționale” cu SUA, UE, Rusia și China. Stoianoglo a votat pentru președinte, nu și la referendum (VIDEO)

Candidatul la funcția de președinte Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, a venit la secția de vot alături de soție și cele două fiice. El a spus că nu a luat buletinul cu privire la referendum. Cu privire la scrutinul prezidențial, el a menționat că a votat „pentru o Moldovă pașnică”. Întrebat care va fi prima țară care o va vizita, dacă ajunge președinte, el răspuns că „noi trebuie în primul rând să ne concentrăm pe agenda internă” și a menționat că va vizita regiunea transnistreană. Întrebat ce politică externă va promova, el a declarat că o „politică externă echilibrată, cu susținerea relațiilor tradiționale cu Uniunea Europeană, Rusia, Statele Unite și China”.  

„Împreună cu familia mea, astăzi, am votat pentru o Moldovă pașnică, o Moldovă modernă, o Moldovă prosperă. Moldova are nevoie de o altă guvernare. Moldova are nevoie de respectarea cetățenilor, oamenilor noștri, indiferent de etnie, vârstă, viziuni politice, religie”, a comunicat Stoianoglo, la ieșirea din secția de vot.

Întrebat ce politică externă va promova, dacă ajunge președinte, Stoianoglo a comunicat: „Politică externă echilibrată, legată și cu susținerea relațiilor tradiționale cu Uniunea Europeană și cu Rusia, cu Statele Unite, China”.

La întrebarea care este prima țară care o va vizita, dacă ajunge șef de stat, el a răspuns: „Prima vizită o voi efectua în Transnistria. Noi trebuie în primul rând să ne concentrăm la agenda internă a Republicii Moldova”.

La precizarea jurnaliștilor dacă a luat și al doilea buletin, cu privire la referendum, Stoianoglo a menționat: „Nu, nu l-am luat. Nu pentru că eu sunt împotrivă, eu sunt un susținător al integrării privind UE. Eu am arătat asta încă 10 ani în urmă. Este un semn de protest față de acțiunea ilegală a actualei guvernări. (…) Nu este legat de Uniunea Europeană (nota red. referendumul), dar este un referendum pentru modificarea Constituției”.

Menționăm că funcționarii electorali oferă alegătorilor două buletine de vot iar aceștia decid „prin semnătură, dacă participă la ambele procese electorale sau nu”. Detalii AICI.

Pe 8 iulie 2024, liderul socialiștilor Igor Dodon a anunțat că ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo va candida la următoarele alegeri prezidențiale. Dodon a spus că Partidul Socialiștilor îl va susține și că Stoianoglo este „un candidat apartinic”. Detalii AICI. Pe 21 august 2024, după ședința Consiliului Republican al PSRM, liderul socialiștilor Igor Dodon a anunțat că ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo se lansează oficial în alegerile prezidențiale. Cu toate că a fost susținut „unanim” de membrii Consiliului Republican al PSRM, Dodon a ținut să precizeze că Stoianoglo „nu are apartenență politică”. Detalii AICI. Pe 2 septembrie, Comisia Electorală Centrală l-a înregistrat pe Stoianoglo în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova. Instituția electorală i-a înregistrat și simbolul electoral – „o stea cu cinci raze”. Detalii AICI.

***

Stoianoglo a fost numit procuror general în urma unui concurs, în noiembrie 2019, decretul fiind semnat de Dodon. În octombrie 2021, Stoianoglo a fost suspendat și reținut fiind acuzat de abuz de putere, corupție pasivă și furnizarea de informații false în declarațiile de avere. În baza unei plângeri a deputatului PAS, Lilian Carp, în doar câteva ore, au fost deschise mai multe dosare penale împotriva lui Stoianoglo.

Socialiștii au organizat atunci proteste în sprijinul acestuia, în special în Găgăuzia, de unde este originar Stoianoglo.

Stoianoglo nu și-a recunoscut vina și s-a adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). În cazul uneia dintre plângeri, CtEDO a decis că Moldova i-a încălcat dreptul la un proces echitabil și i-a acordat o despăgubire de 3.600 de euro. Într-un alt caz, legat de abuzul de putere, instanțele moldovenești l-au achitat. Cel de-al treilea dosar este încă în curs de examinare.

Paralel cu dosarele penale, Maia Sandu a inițiat procedura de evaluare a activității lui Stoianoglo ca procuror general. Activitatea sa a fost evaluată ca nesatisfăcătoare, iar în septembrie 2023 Sandu a semnat decretul de demitere a lui Stoianoglo. În noiembrie 2023, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea din legea „Despre Procuratură”, în baza căreia a fost efectuatăevaluarea lui Stoianoglo. Cu toate acestea, decizia de demitere a acestuia nu a fost anulată.

Stoianoglo afirmă astăzi că nu este politician. Totuși, el a fost deputat în Parlament din partea Partidului Democrat și vicepreședinte al Parlamentului. De două ori a candidat pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, dar fără succes.

În ciuda faptului că este susținut de formațiunea pro-rusă PSRM, Stoianoglo spune că a pledat mereu pentru integrarea europeană, „dar nu în forma în care se produce acum”. El se declară un adept al neutralității și consideră Rusia un „partener de dezvoltare” cu care „trebuie să fim prieteni”. Printre ceilalți parteneri menționează Uniunea Europeană, SUA și China. Sloganul său pentru aceste alegeri este „Dreptate pentru toți”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

realitatea.md

România introduce o taxă suplimentară pentru importuri mici din afara UE, de la 1 iulie

Produsele cumpărate online de persoanele fizice din România de pe platforme din afara Uniunii Europene vor deveni mai scumpe, începând cu 1 iulie, după introducerea unei taxe vamale de trei euro pentru fiecare articol din coletele cu o valoare de până la 150 de euro, transmite Digi24. Noua taxă se adaugă taxei logistice de 25 de lei pe colet, deja aplicată în țară pentru anumite importuri din afara UE. Potrivit experților, acest lucru ar putea descuraja cumpărăturile online de pe platformele internaționale.

Până în prezent, coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro erau scutite de taxe vamale la nivelul Uniunii Europene. Practic, de la 1 iulie este eliminată această facilitate fiscală, iar produsele comandate din afara UE vor suporta costuri suplimentare.

Cum se aplică noile taxe

În România se vor aplica simultan două taxe pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene și cu o valoare de sub 150 de euro:

  • o taxă logistică de 25 de lei pe colet;
  • o taxă vamală de trei euro pentru fiecare articol sau pentru fiecare subpoziție tarifară din colet.

În cazul în care un colet conține mai multe produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară, taxa vamală de trei euro se plătește o singură dată pentru toate produsele respective.

Taxele se aplică bunurilor cumpărate online din afara UE de către persoane fizice și vizează coletele introduse în spațiul comunitar prin sistemul IOSS (Import One-Stop Shop) sau prin trimiteri poștale.

Potrivit specialiștilor, în cele mai multe cazuri, costurile suplimentare vor fi suportate de consumatori, fie direct, fie prin majorarea prețului produselor comandate.

În unele cazuri, taxele pot depăși prețul produsului

Experții Deloitte România avertizează că aplicarea simultană a taxei logistice și a celei vamale ar putea descuraja cumpărăturile online din afara Uniunii Europene.

Pentru consumatorii români, noua taxă înseamnă prețuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerț online din afara UE, iar în anumite situații taxele cumulate ar putea depăși chiar valoarea produsului cumpărat.

În România, este posibil ca cele două taxe, aplicate concomitent, să descurajeze cumpărăturile online din afara Uniunii Europene, iar operatorii economici implicați în astfel de tranzacții să își regândească modelul de business”, avertizează experții Deloitte România.

România și Italia au fost singurele state membre care au aplicat de la începutul anului o taxă logistică pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene, însă Italia a decis între timp să amâne aplicarea măsurii.

Pe 26 martie, Consiliul și Parlamentul European au convenit introducerea unei taxe logistice sau de manipulare pentru coletele mici vândute online.

Nivelul acestei taxe urmează să fie stabilit printr-un act delegat al Comisiei Europene și va trebui implementat de statele membre cel târziu până la 1 noiembrie 2026.

După intrarea în vigoare a taxei europene, este așteptat ca aceasta să înlocuiască taxa logistică de 25 de lei introdusă de România.

Numărul coletelor din afara UE a explodat în ultimii ani

Taxarea produselor provenite din afara Uniunii Europene vine în contextul dezvoltării accelerate a comerțului electronic, devenit o parte importantă a modului în care europenii își fac cumpărăturile. Potrivit studiilor europene, aproximativ 70% dintre cetățenii UE cumpără regulat produse online.

În ultimii ani, numărul coletelor cu valoare redusă provenite din afara Uniunii a crescut exponențial:

  • 1,2 miliarde de colete în 2022;
  • 2,4 miliarde în 2023;
  • 4,6 miliarde în 2024;
  • 5,8 miliarde în 2025.

În 2025, în Uniunea Europeană au intrat zilnic aproximativ 15,8 milioane de colete cu o valoare mai mică de 150 de euro.

În acest context, statele membre au decis introducerea noilor taxe pentru a compensa costurile tot mai mari suportate de autoritățile vamale în procesarea unui volum atât de mare de colete.

Totodată, eliminarea scutirii de taxe vamale pentru coletele de mică valoare are ca obiectiv reducerea avantajului competitiv de care beneficiază companiile din afara Uniunii Europene și descurajarea importurilor de produse neconforme pe piața comunitară.

Comercianții ar putea întâmpina probleme în aplicarea noilor reguli

Specialiștii Deloitte atrag atenția că, din cauza limitărilor actuale ale sistemelor informatice vamale, pot exista situații în care taxa de trei euro să fie achitată de mai multe ori pentru produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară.

De exemplu, acest lucru se poate întâmpla atunci când mărfuri cu origini diferite, dar cu aceeași încadrare tarifară, sunt introduse în țară printr-o declarație vamală de tip H1. În schimb, în cazul utilizării declarațiilor cu sistem redus de date, de tip H7, pot exista situații în care taxa de trei euro este achitată o singură dată pentru mai multe mărfuri cu origini diferite, dar încadrate la aceeași subpoziție tarifară.

În aceste condiții, importatorii și reprezentanții acestora vor trebui să acorde o atenție sporită încadrării tarifare a produselor și tipului de declarație vamală utilizată, pentru a evita aplicarea incorectă a noii taxe.

Potrivit analizei Deloitte, și Republica Moldova pregătește măsuri similare pentru produsele comandate de pe platforme de comerț online din afara țării. De la 1 octombrie, aceste produse vor fi supuse cotei generale de TVA de 20%, taxă care va fi inclusă direct în prețul produselor sau achitată la ridicarea coletului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: