Rezultatele neauditate ale Iute Credit Europe pentru primul trimestru al anului 2022 – creșterea profitului și digitalizarea în fiecare țară, achiziționarea primei bănci.

INDICATORI STRATEGICI

 

  • Numărul total al clienților a crescut cu 23,7% și a atins cifra de 850 de mii (31 decembrie 2021: 687 de mii).
  • Achiziționarea pachetului de control al băncii Energbank din Republica Moldova cu potențial dublu pentru fluxuri suplimentare de venituri cu servicii Wallet (plăți) și mărirea portofoliului de credite fără creșterea riscului valutar.
  • Bilanțul și capitalul consolidat ale grupului s-au dublat la 31 martie 2022.
  • Majorarea numărului clienților care folosesc platformele digitale. Astfel, aplicația MyIute  a fost descărcată de către 245 de mii de clienți (31 decembrie 2021: 181 de mii de clienți).
  • Investiții continue într-o nouă platformă IT de bază pentru gestionarea serviciilor oferite clienților și a fluxurilor de valoare integrate pentru împrumuturi și portofel.

INDICATORI OPERAȚIONALI

  • Creditele debursate au crescut cu 27,9%, până la 41,7 milioane de euro (primul trimestru al anului 2021: 32,6 milioane de euro).
  • Număr de contracte de credite încheiate/semnate: 127,0%, până la 73.987 (primul trimestru al anului 2021: 32.589).
  • Bilanțul a crescut cu 5,6%, până la 176,2 milioane de euro (31 decembrie 2021: 166,8 milioane de euro).
  • Portofoliul brut de credite a crescut cu 2,1%, până la 122,9 milioane de euro (31 decembrie 2021: 120,4 milioane de euro), din care valoarea datoriei de bază a creditelor a crescut cu 1,9%, până la 108,0 milioane de euro (31 decembrie 2021: 106,0 milioane de euro).
  • Disciplina de rambursare (Indicele de performanță/calitate a clienților, CPI30) s-a îmbunătățit semnificativ până la un maxim istoric de 91,0% (3M/2021: 87,9%).
  • Portofoliul net de credite a crescut cu 2,5%, până la 108,0 milioane de euro (31 decembrie 2021: 105,4 milioane de euro).
  • Existența a 63 de bancomate fără carduri reduce numărul intermediarilor, cel al cardurilor de plastic, precum și volumul deșeurile de plastic.

INDICATORI FINANCIARI

  • Venitul din dobânzi și comisioane a crescut cu 22,0%, până la 13,1 milioane de euro (primul trimestru al anului 2021: 10,7 milioane de euro), datorită creșterii constante a creditelor debursate, comparativ cu creșterea cu 18,3% a portofoliului net mediu de credite.
  • Venitul net din dobânzi și comisioane a crescut cu 17,4%, până la 8,8 milioane de euro (primul trimestru din 2021: 7,5 milioane de euro), ca urmare a plăților majorate a dobânzilor aferente emisiunilor de obligațiuni, în timp ce poziția de numerar a rămas ridicată.
  • Venitul total a crescut cu 14,4%, până la 15,9 milioane de euro (primul trimestru al anului 2021: 13,9 milioane de euro).
  • Raport dintre cheltuieli și venituri a fost înregistrat la un nivel de 44,2% (primul trimestru din 2021: 38,5%), în special ca urmare a cheltuielilor legate de achiziția Energbank, redresarea activității de afaceri și normalizarea costurilor aferente, precum și în urma inițiativelor strategice și costurilor de consultanță.
  • Indicatorul EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere si amortizare) ajustat pentru reevaluarea valutei, în creștere cu 21,3%, până la 6,2 milioane de euro (primul trimestru din 2021: 5,1 milioane de euro);
  • Profit net de 0,6 milioane euro (primul trimestru din 2021: 1,1 milioane euro).
  • Capitalizare și profitabilitate înaltă – acordurile cu privire la euroobligațiuni au fost depășite.

Iute Credit Europe (ICE), un grup european important de finanțare a persoanelor fizice, a raportat astăzi rezultatele neauditate pentru primul trimestru al anului 2022.

„În urma eforturilor comune din ultimii trei ani, am achiziționat prima bancă pentru grup. Achiziția strategică a băncii moldovenești Energbank deschide un dublu potențial de fluxuri suplimentare de servicii pentru clienții noștri de retail și, prin urmare, fluxuri de venituri pentru IuteGroup. În consecință, vom evolua de la un simplu furnizor de servicii la un furnizor de servici multiple, care oferă o experiență extraordinară cliențilorsăi. Pe lângă generarea de valoare pe termen lung, achiziția înseamnă și recompense imediate pentru IuteGroup, și anume:Bilanțul consolidat s-a dublat și a ajuns la 300 de milioane de euro, iar capitalul propriu a crescut până la 50 de milioane de euro. Începînd de acum, și în următoarele două trimestre, intenționăm  să remodelăm guvernanța corporativă a băncii, să stabilim linii de comunicare internă și să aliniem structura organizațională și indicatorii de afaceri la principiile IuteGroup. Remodelarea proceselor de servicii pentru clienții noștri va dura, în mod natural, ceva mai mult, până în 2023. Adevăratele beneficii oferite de bancă pentru clienții noștri și randamentele ulterioare de la clienți în contul nostru de venituri ar trebui să devină vizibile în cursul anului 2023.

În același timp, digitalizarea IuteGroup în vederea acordării unor servicii și mai performante și monetizarea datelor continuă. Menționăm că numărul utilizatorilor aplicației MyIute a ajuns la 245 de mii. De asemenea, IuteGroup se află în prezent în faza de tranziție către un sistem IT de ultimă generație, care va permite o gestionare mult mai bună a datelor și conversia lor în afaceri.

Pe de altă parte, în primul trimestru al acestui an, 2022, ne-am confruntat cu noi obstacole. Inflația s-a majorat în toată Europa, reducând flexibilitatea pentru rambursarea creditelor și cererea de noicredite. Așadar, suntem mai mult decât mulțumiți de performanțele clienților noștri care au inregistrat un indice-record, datoritată disciplinei de rambursare. Totodată, trebuie să menționăm conservatismul clienților noștri când este vorba despre asumarea unor noi angajamente. Ca urmare, volumul noilor credite nu a fost atât de mare pe cât era prognozat. Portofoliul net de credite a crescut cu doar patru milioane de euro în primul trimestru (excluzând creșterea din achiziția Energbank).

Invazia Federației Ruse în Ucraina și războiul din această țară au avut și ele un efect negativ. Încrederea clienților din Moldova este limitată și astfel creditele  acestora au fost limitate.

Pe scurt, suntem încrezători că vom obține, din nou, o creștere a profitului în acest an. Așteptăm să avem în continuare un an 2022 cu rezultate bune. Scopul nostru este să ne majorăm numărul de clienți, să extindem valoarea serviciilor, să continuăm digitalizarea și politica noastră de achiziții și, în cele din urmă, să atingem ținta de venituri pentru 2022 de peste 75 de milioane de euro cu 300.000 de clienți performanți. Ținta anuală inițială de profit net a fost deja depășită, prin urmare noul indicator de profit net este de 16 milioane de euro”, a declarat Tarmo Sild, CEO al Iute Credit.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor

În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.

Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.

Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.

În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.

În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.

Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.

Chișinăul, declarație despre confruntările dintre Israel și Iran: „Ne alăturăm apelurilor lansate pentru o dezescaladare imediată”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a publicat pe 14 iunie o declarație în care face apel la dezescaladarea confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Totodată, instituția a precizat că autoritățile țării noastre continuă să monitorizeze situația de securitate și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni din regiune.

Republica Moldova urmărește cu îngrijorare escaladarea gravă a tensiunilor din Orientul Mijlociu, generate de deteriorarea situației de securitate în contextul confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Evoluțiile recente riscă să afecteze serios stabilitatea regională și securitatea internațională.

Ne alăturăm apelurilor lansate de comunitatea internațională pentru o dezescaladare imediată a tensiunilor și îndemnăm toate părțile implicate să manifeste reținere maximă și să se angajeze într-un dialog constructiv orientat spre soluționare diplomatică a disputelor”, se arată în declarație.

MAE a mai menționat că siguranța cetățenilor moldoveni din regiune constituie „o prioritate” pentru autoritățile Republicii Moldova. Instituția a precizat că acestea continuă să monitorizeze îndeaproape situația și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni.

Totodată, sprijinim eforturile diplomatice internaționale de relansare a procesului de negociere privind programul nuclear al Iranului, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP) și ale Planului Comun de Acțiune (JCPoA), ca piloni esențiali ai regimului global de neproliferare ale armelor de distrugere în masă în cadrul regimului de control al armelor la nivel internațional”, a adăugat Ministerul de Externe.

Amintim că confruntările militare dintre Israel și Iran au început în noaptea de 12 spre 13 iunie, atunci când armata israeliană a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. În replică, forțele israeliene au bombardat din nou Iranul.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Pe 14 iunie, ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a anunțat că, actualmente, nu există cetățeni moldoveni printre victimele din Israel ale atacurilor iraniene. De asemenea, diplomatul a îndemnat moldovenii din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene și să evite deplasările neesențiale.

Antena 3 CNN

Există cetățeni moldoveni printre victimele atacurilor iraniene asupra Israelului? Precizările ambasadorului Roitman

Actualmente, nu există victime în rândul cetățenilor Republicii Moldova din Israel, în contextul atacurilor Iranului asupra statului evreiesc. Anunțul a fost făcut pe 14 iunie de ambasadorul țării noastre la Tel Aviv, Alexandr Roitman.

Ambasada este în contact permanent cu autoritățile israeliene, pentru moment victime sau răniți printre cetățenii moldoveni nu au fost înregistrate”, a transmis Alexandr Roitman pe Facebook.

Amintim că situația de securitate din Orientul Mijlociu a degradat după ce, în noaptea de 12 spre 13 iunie, Israelul a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. Potrivit BBC, armata israeliană a comunicat că unel rachete au fost interceptate, iar în localitățile în care au fost raportate căderi de proiectile au fost organizate operațiuni de căutare și salvare.

În replică, statul evreiesc a bombardat din nou Iranul. Unul dintre atacuri a vizat zona în care se află aeroportul Mehrabad din Teheran. Spre dimineață, armata israeliană a anunțat că Israel continuă să lovească ținte din Iran. Presa iraniană a relatat că armata țării doboară drone israeliene la granița de nord-vest, în zona Salmas.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a publicat în dimineața de 14 iunie un mesaj în care îndeamnă cetățenii moldoveni din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene. Diplomatul a îndemnat la evitarea deplasărilor neesențiale și aflarea în preajma adăposturilor antirachetă.

parlament.md

Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din PAS

Deputata neafiliată Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Aceasta consideră că hotărârea a fost aprobată ilegal. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 13 iunie a podcastului „Subiect incomod”.

Olesea Stamate a declarat că decizia Biroului Politic Național al PAS privind excluderea sa din partid a fost aprobată „într-un mod prin care se încalcă flagrant” prevederile Statutului Partidului Acțiune și Solidaritate. Deputata a menționat că a contestat în instanță hotărârea.

Am depus cererea, încă nu am primit notificarea că ar fi fost pusă pe rol. Fiindcă inițial am cerut anumite clarificări din partea partidului, răspuns la mai multe întrebări. De exemplu, cum a fost anunțată ședința Biroului Politic Național, deoarece în cadrul acestei structuri poate fi luată decizia cu privire la excluderea unui membru a Biroului Politic Național. Or, aceștia nu au fost anunțați. A fost convocată o ședință a fracțiunii la Președinție. Ședința Biroului Politic Național nu a fost nici anunțată, nici convocată. Mai multe decât atât, în cazul excluderii unui membru al Biroului Politic Național există o anumită procedură prevăzută de Statut: trebuie să fie convocată neapărat Comisia de integritate. Comisia de integritate nu a fost convocată. Cel puțin mie nu mi s-a comunicat și eu n-am putut să vin în fața Comisiei de integritate să-mi expun poziția. Astea sunt doar așa, câteva, la suprafață. Ele sunt mai multe. Și aceste întrebări le-am adresat conducerii partidului. Am așteptat termenul legal să primesc răspuns și am adresat o cerere de chemare în judecată”, a spus deputata.

Amintim că, pe 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că Olesea Stamate a fost exclusă din formațiune și i-a cerut să-și depună mandatul de deputat. Decizia formațiunii de guvernământ a venit în contextul scandalului referitor la eliberarea mai multor condamnați pe viață. PAS susține că Stamate, pe vremea când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care, într-un final, ar fi permis eliberarea deținuților.

Olesea Stamate și-a anunțat pe 16 aprilie retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Parlamentara spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.

Olesea Stamate a propus crearea unei comisii de anchetă care să investigheze Legea amnistiei și amendamentele acesteia. Pe 29 mai, Parlamentul a respins proiectul privind crearea comisiei de anchetă.

Parlamentul Republicii Moldova

VIDEO Sancțiuni împotriva anturajului lui Șor și Plahotniuc / Vandalism la Cimitirul Evreiesc / „Deputații la raport”

Consiliul interinstituțional pe lângă prim-ministru a înghețat activele a peste 20 de persoane din anturajul lui Plahotniuc și Șor, ceea ce a generat dezbateri aprinse în Parlament privind legalitatea acestor măsuri. Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că profanarea mormintelor de la Cimitirul Evreiesc din Chișinău ar putea fi parte a unei provocări planificate. Mai multe detalii – în rubrica tradițională NM „Deputații la raport”.

Autoritățile Moldovei au înghețat activele a peste 20 de persoane din anturajul lui Plahotniuc și Șor.
 Autoritățile din Moldova au înghețat activele a peste 20 de persoane asociate cu oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Prin decizia Consiliului interinstituțional pe lângă prim-ministru, au fost blocate conturi bancare, active comerciale, bunuri imobile și mijloace de transport. Printre cei vizați se numără Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Constantin Botnari și Veaceslav Platon.

Sancțiunile împotriva anturajului lui Șor și Plahotniuc au provocat controverse în Parlament.
 Sancțiunile impuse de Consiliul interinstituțional împotriva persoanelor din anturajul lui Șor și Plahotniuc au stârnit nedumerire în rândul opoziției parlamentare. Unii deputați au recunoscut că aud pentru prima dată despre existența acestui consiliu și pun sub semnul întrebării legalitatea deciziilor acestuia. În același timp, majoritatea parlamentară consideră că măsurile sunt necesare pentru protejarea țării de amenințări și lupta împotriva rețelelor criminale.

Profanarea mormintelor la Cimitirul Evreiesc.
 Peste 50 de morminte de la Cimitirul Evreiesc din Chișinău au fost profanate cu simboluri naziste. Organele de drept au inițiat o cauză penală și caută făptașii, iar autoritățile municipale și politicienii au condamnat vandalismul, catalogându-l drept un act de ură și o amenințare la adresa păcii interetnice. Totuși, președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a exclus că ar putea fi vorba de o provocare planificată.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: