RISE: Protestele partidului „ȘOR” din centrul Chișinăului, gestionate de un grup de ofițeri FSB

Noile tensiuni de la biserica din Dereneu, soldate cu rețineri, au stârnit mai multe reacții pe rețelele de socializare. Unii au declarat că cel mai indicat era ca un reprezentant al Guvernului să se deplaseze imediat la fața locului și să rezolve amiabil situația, totodată au vorbit despre organizarea unui plebiscit local. În același timp, potrivit unor opinii, soluția pe care ar trebui să o aplice statul este ca ambele comunități religioase să folosească biserica în comun. Alții au cerut „eliberarea imediată” a persoanelor reținute. De asemenea, s-a făcut apel „la calm și reținere din partea tuturor părților implicate”. NM a făcut o sinteză a reacțiilor la acest subiect.

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că „cel mai indicat era ca un reprezentant al Guvernului să se deplaseze imediat la locul cu pricina și să rezolve amiabil situația cu localnicii”. „Eventual, poate fi organizat un plebiscit local în următoarele săptămâni pentru ca locuitorii din s. Dereneu să decidă soarta bisericii din localitate. (…) E grav când autoritățile statului dau foc la casa noastră comună. Libertate oamenilor. Implicarea Guvernului în identificarea unui compromis. Plebiscit local”, a mai spus Dodon.

Cazul de la Dereneu a fost comentat și de partidul său, PSRM. Reprezentanți formațiunii au menționat că „situația de la biserica din Dereneu a scăpat complet de sub control din cauza incapacității autorităților de a gestiona un conflict sensibil prin dialog”. „Mai mulți preoți și enoriași au fost reținuți pentru „vina” de a-și apăra biserica și dreptul constituțional la credință. (…) Reținerea preoților și a enoriașilor este un act de intimidare politică. Vorbim despre oameni pașnici, nu despre infractori periculoși, nu despre contrabandiști de arme sau traficanți de droguri”, au declarat reprezentanții partidului.

Totodată, PSRM a făcut apel „la calm și reținere din partea tuturor părților implicate”. „Solicităm eliberarea imediată a tuturor persoanelor reținute. Totodată, cerem autorităților centrale să înceteze presiunile și să inițieze o platformă de dialog care să includă reprezentanți ai comunității locale, ai Guvernului și ai ambelor părți implicate, pentru a identifica o soluție pașnică, echitabilă și respectuoasă față de voința enoriașilor”, se mai arată în declarația partidului.

„Că tare creștini mai suntem… Ne-ar mai trebui niște mitropolii în țara asta, măcar cât partide. Rușine de noi și păcat de țară”, a scris deputatul Blocul „Alternativa”, Ion Chicu.

„De ce s-a ajuns cu BDS “FULGER” în curtea Bisericii din Dereneu? Al cui joc (periculos) politic este? Întrebări cu carul. Răspunsuri zero”, a scris comentatorul politic Ilian Cașu.

Vicepreședintele fracțiunii MAN în Consiliul municipal Chișinău, Grigore Bejenaru, a declarat că „credincioșii sunt puși în fața unei false dileme: biserică „subordonată Rusiei” sau biserică „subordonată Mitropoliei Basarabiei””. „Se ajunge la întrebări absurde, dar firești pentru omul de rând: când ne rugăm lui Dumnezeu, rugăciunea noastră ajunge la El prin Moscova sau prin București? (…) O lupă care nu are nimic de-a face cu credința, am impresia că fug după like-uri pe TikTok unde live curge 24/24h. (…) Biblia pe care mulți o citesc, chiar dacă încă n-am finalizat-o din mai multe tentative, nu cred că vorbește despre mitropolii, jurisdicții sau centre administrative. (…) În loc să apropie oamenii de Dumnezeu, astfel de conflicte îi îndepărtează”, a adăugat consilierul municipal.

Activistul civic Vitalie Sprînceană a spus că „un trib creștin, cu căpetenia la Moscova, e pornit la bătaie cu un alt trib creștin, cu căpetenia la București”.

„Stau mascații de la Fulger și au grijă ca, din prea multă iubire pentru aproape, niște creștini să nu spargă capul altor creștini. (…) E un mic război civil purtat pentru fantezia de a controla un spațiu (în numele lui Dumnezeu, desigur) zis sacru și de a-i interzice vecinului să acceseze acest spațiu. (…) În loc să caute să taie granițele între cele două comunități, statul trimite miliție ca să păzească aceste frontiere… Soluția pe care trebuie să o aplice statul e la suprafață: ambelor comunități trebuie să li se zică să-și ia rămas bun de la ideea că vreuna din ele va controla vreodată biserica și că trebuie să se învețe să se acomodeze reciproc: să folosească biserica împreună, adică să slujească simultan sau alternativ. (…) Oamenii din Dereneu nu trebuie arestați, nici păziți ca să nu-și scoată ochii, ci trebuie învățați să trăiască împreună. După ce va fi pilotat la Dereneu, modelul poate fi extins pe toată țara”, a adăugat activistul.

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Arina Spătaru, a spus că, în 2024, a primit un ordin la biserica din Dereneu.

„Ordinul „Sfânta Cuvioasa Paraschiva” – ordin al jertfei și al iubirii față de aproapele – pentru contribuția la consolidarea credinței și a coeziunii sociale în cadrul Bisericii lui Hristos. (…) Sunt soție de preot de 29 de ani. Soțul meu a fost hirotonit în Mitropolia Moldovei și slujește până astăzi acolo. Am trăit aproape trei decenii în interiorul Bisericii, cunosc durerile, frământările, dar și frumusețea acestei slujiri. Am primit acest ordin nu împotriva cuiva, nu pentru dezbinare, nu pentru a crea tabere. (…) Durerea mea astăzi nu ține de o jurisdicție sau alta. Durerea mea este pentru violențele care au avut loc noaptea trecută la biserica din Dereneu. Biserica nu este câmp de luptă. Altarul nu este tribună politică. Credința nu se apără cu forța. (…) Chem la calm, la discernământ și la rugăciune”, a menționat Arina Spătaru.

Scandalul își are începutul în 2017, după ce, după 25 de ani de slujire sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, preotul Florinel Marin și credincioșii activi au decis să adere la Mitropolia Basarabiei, scrie portalul Anticorupție.md. Ministerul Culturii, care deține biserica, a încheiat cu Mitropolia Basarabiei un contract privind dreptul de folosință gratuită asupra acesteia pentru 50 de ani, în noiembrie 2019. Acest lucru a a generat un conflict între cele două structuri bisericești, soldat cu mai multe litigii în instanță.

În iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Mitropoliei Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice (ASP), prin care revendica dreptul de folosință asupra bisericii. Litigiul a pornit de la faptul că ASP a schimbat titularul, după ce comunitatea religioasă a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei.

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului.

De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că Mitropolia Basarabiei ar încerca să preia „forțat” biserica și a calificat situația drept un „act de raiderism bisericesc”.

Pe 9 februarie, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a acuzat politicienii că ar exploata politic acest scandal, fără a da, însă, nume. Jardan a precizat că Ministerul Culturii a dat biserica în folosință Mitropoliei Basarabiei, iar instituția pe care o conduce este interesată ca lăcașul să fie „cât mai bine păstrat”.

În seara zilei de 10 februarie, poliția a anunțat că un grup de preoți ai Mitropoliei Moldovei, însoțiți de alți cetățeni organizați de primarul localității, în număr de aproximativ 150 de persoane, au rupt cordonul poliției și au pătruns forțat în biserică. Ulterior, poliția a anunțat reținerea primarului localității și a avocatului preotului, reprezentant al Mitropoliei Moldovei. Potrivit poliției, în acțiunile coordonate de aceștia au fost ultragiați carabinierii, au fost sustrase stațiile de comunicare ale forțelor de ordine și infiltrate femei pentru a rupe cordonul. Mai târziu, poliția a anunțat că încă patru persoane au fost reținute.