Екатерина Дубасова / NewsMaker

RISE: Protestele partidului „ȘOR” din centrul Chișinăului, gestionate de un grup de ofițeri FSB

Protestele din centrul orașului Chișinău, organizate de partidul „ȘOR” sunt gestionate de un grup de ofițeri FSB, conduși de generalul Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federaţiei Ruse, Dmitrii Miliutin. Cel puțin așa arată date prezentate într-o investigație publicată pe 30 octombrie de Rise Moldova.

Mai mulți politicieni, precum și angajați ai Serviciului de Informații și Securitate, au declarat pentru RISE Moldova, fără să probeze, că „mitingurile lui Șor” din centrul Chișinăului sunt o activitate gestionată de un grup de ofițeri FSB conduși de Dmitrii Miliutin.

După cum a explicat pentru IPN coautorul investigației, jurnalistul moldovean Vladimir Thoric, „curatorii din FSB au primit sistematic dările de seamă și planurile grupului de tehnologi politici ruși angajați pentru politicienii moldoveni, care au participat activ în cel puțin 4 campanii electorale din Moldova, cel puțin din anul 2019. Statele Unite i-au inclus pe motiv de ingerință în politica internă a Moldovei, pe trei din acești ruși în listele persoanelor sancționate”.

„Am demarat investigația primăvara devreme a acestui an. Atunci devenise clar că Moldova poate deveni următoarea, după Ucraina, țintă a agresiunii Kremlinului. Cu atât mai mult că în anul 2020, lucrând în proiectul de investigație Kremlinovici, am obținut expertiză în studierea serviciilor speciale și experiență de cooperare cu Centrul „Dosare” în ceea ce privește influența asupra Moldovei din partea ofițerilor din Serviciul de informații externe din secția supranumită „moldovenească” a Kremlinului”, a completat comentariile pentru IPN coautorul investigației, jurnalistul moldovenean Vladimir Thoric.

Conform jurnalistului de investigație, serviciile speciale ale Rusiei examinează și în prezent diverse scenarii de influențare a Moldovei, „inclusiv planuri de ocupare parțială sau totală a țării de forțele armate ruse sau de uzurpare a puterii de către marionetele proruse”.

„Conform unuia dintre aceste planuri, analiștii afiliați FSB examinează variante, precum spargerea [de către armata rusă] unui coridor până în zona transnistreană prin Ucraina de sud și recunoașterea acesteia (în prezent, Rusia nu recunoaște oficial teritoriul dat), acapararea întregii Moldove sau avansarea până la hotarele „Transnistriei” fără recunoașterea independenței acesteia”, a relatat Vladimir Thoric.

***

Amintim că, începând cu 18 septembrie, Partidul ȘOR desfășoară proteste în centrul capitalei. Formațiunea politică condusă de deputatul cercetat penal pentru acte de corupție Ilan Șor solicită demisia președintei țării și a actualei guvernări. În zilele de duminică, în Chișinău sunt organizate manifestații de amploare.

Pe 26 septembrie, Guvernul SUA a anunțat că a adoptat sancțiuni de ordin financiar față de 22 de persoane și entități implicate în acte de corupție în Republica Moldova și care au reprezentant interesele Kremlinului pentru schimbarea guvernării cu una mai apropiată de Moscova. Printre aceștia se numără și deputatul Ilan Șor, care din 2019 nu a mai fost văzut în Republica Moldova. Momentan, potrivit autorităților americane, acesta se află în Israel, informație confirmată și de către parlamentarul cercetat penal.

Pe 27 octombrie, la ședința plenară a parlamentului, PAS a anunțat că pregătește mai multe proiecte de legi, care vor prevedea că persoanele care plătesc protestatarii cu scopul de a-i determina să comită acte de destabilizare ar putea fi sancționate mai dur. De asemenea, riscă pedepse mai aspre cei care vor manifesta acte de violență față de oamenii legii, dar și oamenii care vor accepta bani pentru participare la manifestații destabilizatoare.

Partidul „ȘOR” a organizat pe 30 octombrie un nou protest în centul capitalei, pentru a șaptea duminică consecutiv. În timp ce partidul „ȘOR” susține că la manifestație au participat 65 de mii de oameni, poliția informează că la întrunire au fost circa 3 800 de persoane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

colaj NM

Caraman și Tkaciuk, despre pretinsul „plan de federalizare” a Moldovei: „Lucrurile sunt mai complicate” VIDEO

Diana Caraman, deputată și lideră a fracțiunii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), a declarat că inițiativa privind „federalizarea” țării, care ar fi fost înaintată de Moscova în cadrul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, implică „riscuri”, iar prioritatea autorităților naționale trebuie să fie reintegrarea regiunii transnistrene. La rândul său, deputatul neafiliat Mark Tkaciuk consideră că inițiativa trebuie analizată în funcție de ceea ce presupune „în mod concret”. Declarațiile au fost făcute pentru NewsMaker, luni, 16 noiembrie, la Parlament.

Diana Caraman a amintit că discuții privind federalizarea Republicii Moldova au mai avut loc inclusiv în 2003, când inițiativa era cunoscută sub denumirea de „Memorandumul Kozak”. Deputata a subliniat că aceasta a fost respinsă din cauza riscurilor pe care le presupunea.

„Consider că riscurile pe care le implică federalizarea Republicii Moldova nu au dispărut nici până în prezent. Eu cred că trebuie să construim un dialog corect, deschis și onest atât cu regiunea transnistreană, cât și cu Găgăuzia și cu celelalte regiuni, însă fără a spori riscul ca, la un moment dat, vreun teritoriu să poată declara că se retrage din componența Republicii Moldova. Prin urmare, prioritatea absolută trebuie să fie interesul Republicii Moldova – integritatea teritorială a țării”, a declarat deputata PSRM.

La rândul său, deputatul neafiliat Mark Tkaciuk, care în momentul abandonării „Memorandumului Kozak” era consilier al președintelui de atunci, comunistul Vladimir Voronin, a respins termenul „federalizare”. „Un asemenea termen nu există. Pur și simplu, nu există. Noțiunea există doar pentru profani și amatori. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. Trebuie întotdeauna să analizăm ce se are în vedere în mod concret. Cuvântul în sine nu reflectă nimic”, a declarat el.

Amintim că, după o pauză de aproximativ nouă luni, recent, au fost reluate negocierile de pace între Ucraina și Federația Rusă, mediate SUA. Pe 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, delegațiile Kievului, Moscovei și Washingtonului au discutat despre posibile condiții pentru încheierea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, declanșată. Discuțiile nu au adus vreun rezultat concret, în afară de o înțelegere cu privire la un nou schimb de prizoniere, care ar putea fi cel mai amplu de la începutul conflictului armat.

În timpul negocierilor de pace a fost pusă în discuției inclusiv viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Subiectul arhitecturii de securitate a continentului a fost introdus în contextul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina la începutul lunii noiembrie, după ce președintele SUA, Donald Trump, a avut o întrevedere cu trimisul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev.

Între timp, presa internațională a scris că reprezentanții Moscovei au înaintat condiții privind o nouă arhitectură de securitate europeană în cadrul unor negocieri neoficiale privind încheierea războiului din Ucraina. Acestea au fost prezentate inclusiv reprezentanților europeni în Abu Dhabi. Acestea ar viza inclusiv Republica Moldova. Potrivit informațiilor din presă, Rusia propune transformarea țării într-o republică federativă, care să includă Moldova, Transnistria și Găgăuzia. De asemenea, în cazul în care Republica Moldova va adera la UE, cele două regiuni ar trebui să aibă dreptul de a organiza referendumuri privind independența.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici, a catalogat informațiile drept „sperietori și provocări de la Moscova”, menite să împiedice avansarea statului în procesul de aderare la UE. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat planul de „federalizare” drept o idee „scoasă de la naftalină”, subliniind că aceasta „nu contează” pentru autoritățile de la Chișinău.

***

În trecut, ideea federalizării Republicii Moldova a fost discutată de mai multe ori. Prima dată, subiectul a fost abordat în 2002, când la Kiev a avut loc o reuniune a experților din cinci părți – Chișinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina și OSCE – privind reglementarea conflictului transnistrean. În urma discuțiilor, a fost adoptat „Documentul de la Kiev”, care stabilea principiile și mecanismele de creare a unui „stat federativ unificat al Moldovei și Transnistriei”. În primăvara anului 2003, a fost creată Comisia Constituțională Comună, responsabilă de elaborarea proiectului și a Constituției viitorului stat federativ. Totuși, în același an, activitatea comisiei a fost întreruptă.

Ulterior, „Memorandumul Kozak” – un proiect al Rusiei privind reglementarea conflictului transnistrean, propus în noiembrie 2003 de Dmitri Kozak, pe atunci adjunct al șefului administrației prezidențiale a lui Vladimir Putin – prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație, alcătuită dintr-un teritoriu federal și două entități federale: Transnistria și Găgăuzia. Documentul prevedea, printre altele, menținerea trupelor rusești în Transnistria până în 2020, în calitate de garanție, precum și acordarea limbii ruse a statutului de a doua limbă de stat. În cele din urmă, președintele de atunci, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze memorandumul, după consultări cu partenerii occidentali și pe fondul protestelor din țară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: