retina.news

Rizea s-a găsit. Cum s-a ascuns în Moldova fostul deputat român și de ce va fi extrădat

Moldova intenționează să-l extrădeze în România pe Cristian Rizea, fost parlamentar român. Timp de aproape doi ani, acesta a trăit în Chișinău, practic, ascunzându-se de justiție: în România, Rizea a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru spălare de bani. După ce a fost reținut la Chișinău, acesta a solicitat azil politic în Moldova. NM a analizat, cum Rizea a obținut cetățenia Moldovei, de ce el nu a fost închis în anul 2019, la solicitarea autorităților României și cum s-au pomenit implicați în această istorie politicieni din Moldova și din România, dar și „serviciile speciale din Rusia”.

Cine este Cristian Rizea

Rizea a fost ales de două ori în Parlamentul României din partea Partidului Social Democrat și a fost deputat din anul 2008 până în anul 2016. În anul 2016, a fost deschis un dosar penal împotriva lui Rizea, fiind suspectat de spălare de bani și șantaj. Conform anchetei, el a estorcat 300 mii de euro de la un om de afaceri din România. În luna decembrie 2017, instanța primară l-a declarat vinovat pe Rizea și l-a condamnat la patru ani și opt luni privațiune de libertate. În anul 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a confirmat această sentință. În luna martie 2019, Rizea a fost anunțat în căutare prin Interpol.

Cum Rizea a ajuns în Moldova

Cu câteva săptămâni înainte ca instanța primară să pronunțe sentința, Rizea a depus actele pentru a primi cetățenia Moldovei. Peste trei săptămâni de la pronunțarea sentinței, cererea lui Rizea a fost acceptată, iar la 8 mai 2018, i-a fost înmânat pașaportul de cetățean al Moldovei, cu numele Cristian Mihai. Răspunzând la demersul lui Dumitru Alaiba, deputat al Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Agenția Servicii Publice din Moldova a comunicat că, potrivit datelor MAI din 8 mai 2018, nu au fost niciun fel de interdicții privind acordarea cetățeniei pentru Rizea.

Scandalul privind cetățenia moldovenească a lui Rizea s-a iscat la mijlocul lunii octombrie 2020, când publicația „Gândul.ro” din România a anunțat că Rizea trăiește în liniște, în Chișinău. Jurnaliștii publicației mai susțineau că în dobândirea cetățeniei, Rizea a fost ajutat de colaboratorii Ambasadei Moldovei în România și de colaboratorii administrației președintelui Igor Dodon, în special, de Artur Gumeniuc, consilierul prezidențial de atunci în domeniul apărării și securității naționale, care în prezent este vicedirector al Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

În aceeași zi, SIS a publicat o dezmințire. Gumeniuc afirma că nu s-a întâlnit cu Rizea și nu l-a ajutat să obțină cetățenia Moldovei. Cei din administrația președintelui au comunicat că președintele nu a semnat documente cu privire la acordarea cetățeniei lui Cristian Rizea. Iar la 2 noiembrie, președintele Igor Dodon a semnat un decret cu privire la retragerea cetățeniei Moldovei lui Rizea. În decretul său, Dodon a făcut referire la p. (1) al articolului 23 a Legii cetățeniei Republicii Moldova. Conform acestui articol, președintele poate retrage cetățenia unei persoane care a dobândit-o în mod fraudulos, „prin informații false, prin ascunderea unor date pertinente sau în lipsa temeiurilor prevăzute de prezenta lege ori de legislația anterioară în materie de cetățenie”. În ziua următoare, decretul lui Dodon a fost publicat în „Monitorul Oficial”.

La 3 noiembrie, Rizea a anunțat pe Facebook că va contesta această decizie în instanță.

Seara, Rizea a fost reținut de către colaboratorii poliției moldovenești. Făcând acest anunț, poliția a specificat că Rizea se află în căutare internațională prin Interpol de la 3 martie 2019.

După aceasta, Rizea a solicitat azil politic în Moldova.

De ce Rizea nu a fost închis în Moldova

În seara de 3 noiembrie, ministrul justiției Fadei Nagacevschi a anunțat că la 8 iulie 2019, Ministerul Justiției din România s-a adresat către colegii din Moldova cu solicitarea de a executa sentința lui Rizea. Nagacevschi a mai anunțat că Olesea Stamate, ministrul de atunci al justiției, a întors demersul în România, solicitând corectarea „neclarităților de procedură”. În luna octombrie 2019, Ministerul Justiției din România a expediat un nou demers. Potrivit unei note din partea Ministerului Justiției din 15 noiembrie 2019, care a fost prezentată de Nagacevschi, după ce Ministerul Justiției a primi cel de-al doilea demers din România, a transmis către Judecătoria sectorului Ciocana o solicitare cu privire la executarea sentinței lui Rizea pe teritoriul Moldovei. Nagacevschi a reamintit că guvernul Sandu, în care Stamate a fost ministru al justiției, a fost demis la 14 noiembrie 2019. Nagacevschi s-a indignat că din vina Ministerului Justiției condus de Stamate, înaintarea acuzației lui Rizea s-a tărăgănat pentru patru luni.

În replică lui Nagacevschi, Stamate a scris pe Facebook că nu a semnat demersul către Judecătoria sectorului Ciocana. Potrivit afirmațiilor sale, demersul a fost semnat de către unul dintre secretarii de stat ai Ministerului Justiției. Totodată, Stamate a subliniat că toate documentele despre Rizea au fost pregătite de către profesioniști „care știau ce e scris în lege și că ei ar trebui să răspundă autorităților din România”.

„Spovedania lui Rizea” și „urma politică”

În vara anului 2019, Cristian Rizea a publicat cartea „Spovedania lui Rizea”. În aceasta, el a descris presupusele infracțiuni pe care le-ar fi săvârșit politicienii din România. De exemplu, el a afirmat că în timpul alegerilor prezidențiale din România din anul 2014, antreprenorul Sebastian Ghiță a împărțit în Moldova 400 mii de euro „ca să cumpere voturi în susținerea [candidatului] Victor Ponta”. Potrivit afirmațiilor lui Rizea, Ponta avea legături și cu Plahotniuc. Cartea a apărut în format online, iar site-ul Realitatea LIVE publică unele fragmente din aceasta. Este unica sursă care reflectă cu regularitate cartea și declarațiile lui Rizea.

Jurnaliștii de la Gândul.ro, care au scris că Rizea se află în Chișinău, susțin că în spatele cărții s-ar afla Igor Dodon și serviciile speciale din Rusia, care „au organizat o campanie de denigrare” împotriva României și a clasei politice românești, în care a fost inclusă și „denigrarea fugarului Cristian Rizea”.

La rândul său, ministrul Nagacevschi consideră că Rizea are legături cu Maia Sandu. Adresându-se către Olesea Stamate, Nagacevschi a reamintit că Rizea a declarat deschis despre susținerea lui Sandu în campania electorală. „Anume în perioada mandatului dvs. de la Ministerul Justiției s-au întâmplat lucruri suspecte în dosarul persoanei care vă susține în campania actuală”, a menționat Nagacevschi.

Stamate a răspuns în felul următor: „Șeful ți-a dat ordinul „fugi!” […] și tu, ca un biet miel, execuți”.

Pe când era încă la libertate, Rizea l-a acuzat pe Dodon și pe fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc de faptul că l-au lipsit de cetățenie la solicitarea politicienilor români pe care i-a demascat în cartea sa. În cadrul unei emisiuni de la Realitatea LIVE din 3 noiembrie, el a promis că „va demasca” întrevederea sa cu Plahotniuc din anul 2018. Cu câteva ore înainte de emisie, Rizea a fost reținut de organele de drept din Moldova.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Risc de fraudare”: PSDE critică PAS, după ce Guvernul și-a asumat să „găzduiască” sistemul „Alegeri”

Partidul Social Democrat European (PSDE) acuză guvernarea PAS de „acțiuni concertate” pentru a „controla procesul electoral” din Republica Moldova, cu scopul de a „influența rezultatul” alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Într-un comunicat de presă, PSDE afirmă că Executivul a preluat „abuziv” controlul asupra Sistemului Informațional Automatizat de Stat „Alegeri” (SIAS), transferându-l din subordinea Comisiei Electorale Centrale (CEC) către Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), o instituție aflată în subordinea directă a Guvernului.

„Mai grav, acest lucru s-a făcut cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor, în totală contradicție cu recomandările internaționale privind stabilitatea cadrului electoral înaintea unui scrutin. PSDE împărtășește în totalitate îngrijorările exprimate public de partidele CUB, PNM și Voința Poporului și consideră că suntem în fața unui risc real și calculat de fraudare a alegerilor”, se arată în declarație.

Social-democrații mai afirmă că transferul controlului asupra infrastructurii electorale a fost precedat de „demiterea netransparentă” a șefului STISC, pentru ca Guvernul „să poată controla instituția înainte de alegeri”.

„Este o strategie clară de centralizare a puterii și de control politic absolut asupra instituțiilor-cheie ale statului. Guvernarea PAS a reușit ceea ce niciun alt partid nu a îndrăznit după 2009: capturarea completă a instituțiilor. Astăzi, nu mai putem vorbi de separația puterilor în stat. În Moldova condusă de PAS, instituțiile au devenit instrumente de luptă politică, iar democrația este doar o vorbă goală în discursurile de la Bruxelles”, afirmă PSDE.

Potrivit PSDE, această preluare va avea efecte directe asupra alegerilor.

„CEC nu va mai avea control efectiv, fizic și logic asupra infrastructurii electorale. STISC – controlat politic – are acces total la datele alegătorilor, la modificarea prezenței la vot, la raportările preliminare și la manipularea backup-urilor. Nu există audit independent și acces jurnalizat transparent la sistem – ceea ce permite intervenții necontrolate și imposibil de verificat. Legitimitatea viitorului Parlament este pusă sub semnul întrebării încă dinainte de ziua votului”, susține formațiunea.

În replică la argumentele Guvernului, potrivit cărora „este o practică obișnuită ca infrastructura tehnică să fie găzduită de instituții specializate în securitate cibernetică”, PSDE cere exemple concrete de astfel de cazuri în alte democrații.

„Vă ascundeți după formulări generale, dar evitați esența: Moldova nu mai funcționează ca o democrație. Este o guvernare monopolistă care refuză auditul, controlează presa, ignoră recomandările OSCE și folosește instituțiile pentru a-și menține puterea”, susține partidul.

În context, formațiunea PSDE solicită „anularea imediată a transferului SIAS „Alegeri” către STISC și revenirea sa sub controlul exclusiv al CEC, un audit tehnic internațional, cu participarea tuturor partidelor și a societății civile și garanții legislative clare, pentru ca infrastructura electorală să nu poată fi controlată de Executiv”.

    „Dragi cetățeni, votul vostru este în pericol. Fără un sistem electoral sigur și transparent, alegerile nu mai au nicio valoare democratică”, menționează PSDE, cerând sprijinul partenerilor internaționali.

    NewsMaker a solicitat un comentariu de la serviciul de presă al PAS, dar la momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.

    ***

    Amintim că președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, și președintele Partidului Voința Poporului, Ștefan Urîtu, au acuzat pe 8 iulie autoritățile că ar fi „scos” de sub controlul Comisiei Electorale Centrale (CEC) Sistemul Informațional Automatizat de Stat „Alegeri” (SIAS „Alegeri”). Aceștia susțin că sistemul informațional ar fi fost plasat „în subordinea” Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), aflat sub jurisdicția Guvernului, ceea ce ar crea riscuri privind o potențială fraudare a alegerilor.

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a respins învinuirile, declarând că STISC doar găzduiește SIAS „Alegeri” și că nu are acces la datele sistemului informațional respectiv.

    Acesta (SIAS „Alegeri” – n. r.) rămâne 100% sub controlul CEC, iar găzduirea tehnică de către STISC este o măsură standard de securitate aplicată în toate statele democratice. Instituția statului găzduiește peste 200 de sisteme informaționale ale instituțiilor publice, fără a avea acces la conținutul acestora, inclusiv în acest caz la datele electorale. Este vorba despre un centru de date certificat, menit să protejeze infrastructura critică a statului în fața atacurilor cibernetice”, a spus Vodă.

    Cu o reacția a venit marți seara și deputatul PAS, Radu Marian, care a acuzat liderii de partid de falsuri.

    „Niște reprezentanți ai unor partide pro-europene au ieșit azi în conferință de presă și au aruncat falsuri greu de imaginat la adresa guvernării, fără niciun fel de dovadă! Recunosc, am rămas surprins! Mă așteptam la așa ceva de la politicienii pro-ruși corupți și trădători, dar nu de la politicieni care se consideră pro-europeni. Dacă ei cred că așa ajută la îndeplinirea obiectivului de aderare la UE, dând apă la moară la cele mai ridicole teorii ale conspirației ale rușilor, treaba lor! Alegătorii îi vor judeca“, a scris politicianul într-o postare.

    Nu mai sunt articole de afișat.
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    x
    x

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: