Reuters

Rusia acuză Moldova, Ucraina, UE și SUA de „persecuția” presei ruse. Îi cere ONU să se expună public

Federația Rusă îi solicită Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, să se expună public și să dea o evaluare așa-numitei „persecuții” a presei ruse din Ucraina, Republica Moldova, UE, Marea Britanie și SUA. Declarația a fost făcută de consilierul misiunii permanente a Federației Ruse la Geneva, Iaroslav Eremin, scrie presa rusă.

„Îndemnăm cu tărie Înaltul Comisar să acorde o atenție deosebită acestei probleme, să facă o evaluare adecvată și să răspundă public la situația ce vizează mass-media rusă din Ucraina, Europa, SUA și alte părți ale lumii”, a spus diplomatul.

***

Pe 30 octombrie 2023, CSE a dispus suspendarea licențelor de emisie a altor șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3) pentru că „reprezintă un pericol la adresa securității informaționale”, potrivit șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața. Directorul SIS a declarat că cele șase posturi TV își realizează activitatea cu „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către Consiliul Audiovizualului (CA), dar și de SIS, iar prim-ministrul Dorin Recean a anunțat despre existența unor „dovezi că aceste posturi urmăresc un interes din afara Republicii Moldova, în scop destabilizator”.

În aceeași zi, SIS a anunțat că a blocat 31 de site-uri, dintre care 21 ar fi controlate de Moscova. Deciziile autorităților au stârnit îngrijorări în rândul mai multor ONG-uri de media și a Avocatului Poporului, Ceslav Panico – care au cerut mai multe explicații de la organele de stat care au luat decizia, precum și reacții dure din partea conducerii posturilor TV rămase fără licență – care au acuzat guvernarea de cenzură.

Decizia CSE a fost comentată, inclusiv, de Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Diplomația rusă a calificat decizia autorităților de la Chișinău de a bloca site-urile naționale, inclusiv rusești, ca fiind „atac asupra libertății de exprimare” și „încălcarea dreptului la pluralism de opinie al populației vorbitoare de rusă din Moldova”. Detalii – AICI.

În reacție, președinta Maia Sandu a declarat că Chișinăul nu ia lecții de democrație de la Kremlin. Șefa statului spune că reacția Moscovei „este de râsul găinilor”, or, potrivit ei, Federația Rusă a închis, de fapt, „toată presa liberă”. Detalii – AICI.


Подписывайтесь на наш Telegram-канал @newsmakerlive. Там оперативно появляется все, что важно знать прямо сейчас о Молдове и регионе.



Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Bilanțul victimelor de la centrul de ajutor umanitar din Zaporojie a crescut la 72 de morți. Este unul dintre cele mai sângeroase atacuri de la începutul războiului

Numărul persoanelor ucise în urma atacului aerian rusesc asupra unui centru de distribuire a ajutoarelor umanitare din localitatea Kamîșevaha, regiunea Zaporojie, a ajuns la 72. Acesta este bilanțul prezentat luni, 16 noiembrie, după încheierea operațiunilor de căutare și de înlăturare a dărâmăturilor, la două săptămâni de la atac.

Salvatorii au recuperat 58 de cadavre de sub ruinele clădirii lovite de o bombă aeriană. O altă persoană a murit la spital, iar identitatea și decesul altor 13 victime au fost confirmate în urma testelor ADN. Printre cei uciși se numără doi salvatori și patru polițiști. Alte patru persoane rănite sunt internate în spital, a anunțat ministrul de Interne al Ucrainei, Ivan Vîgovski. Totodată, potrivit administrației militare regionale din Zaporojie, alte patru persoane sunt în continuare date dispărute.

Kamîșevaha, atacată de 11 ori în timpul operațiunii de salvare

Amintim că, în dimineața zilei de 2 noiembrie, armata rusă a lansat bombe aeriene asupra unei foste școli din Kamîșevaha, unde era distribuit ajutor umanitar. Prim-ministrul Ucrainei, Serghei Korețki, a declarat că, după ce oamenii s-au refugiat într-un adăpost, militarii ruși au atacat și locul în care se ascundeau, lansând alte nouă bombe aeriene.

Operațiunile de căutare și salvare au continuat timp de două săptămâni. În acest interval, armata rusă a bombardat localitatea de încă 11 ori, dintre care nouă atacuri au vizat direct zona în care salvatorii căutau victime printre dărâmături, au anunțat autoritățile locale. În urma bombardamentelor repetate, trei polițiști și patru salvatori au fost răniți.

Unul dintre cele mai sângeroase atacuri de la începutul războiului

Atacul asupra centrului de ajutor umanitar din Kamîșevaha a avut loc chiar în timpul distribuirii ajutoarelor. Acest lucru a contribuit la numărul mare de victime. Despre organizarea acțiunii umanitare se știa din timp, aceasta fiind anunțată oficial.

Raportat la numărul civililor uciși într-un singur atac asupra unei locații, bombardamentul din Kamișevaha se numără printre cele mai sângeroase atacuri lansate de Rusia de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. Mai multe instituții media au comparat atacul cu bombardarea teatrului din Mariupol, în martie 2022. În cazul acelui bombardament, însă, nu există un bilanț confirmat al victimelor.

Autoritățile ruse nu au comentat atacul asupra centrului de ajutor umanitar din Kamișevaha.

Acțiunile armatei ruse au fost condamnate de ONU.

„Fie armata rusă știa că acolo se distribuia ajutor umanitar, fie nu a făcut nici măcar verificările elementare pentru a afla ce se întâmpla în localitatea pe care urma să o atace. În ambele cazuri, acest atac pare să fi încălcat cele mai fundamentale principii ale dreptului internațional umanitar”, a declarat Danielle Bell, șefa Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, notează Deutsche Welle.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: