Reuters

Rusia acuză Moldova, Ucraina, UE și SUA de „persecuția” presei ruse. Îi cere ONU să se expună public

Federația Rusă îi solicită Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, să se expună public și să dea o evaluare așa-numitei „persecuții” a presei ruse din Ucraina, Republica Moldova, UE, Marea Britanie și SUA. Declarația a fost făcută de consilierul misiunii permanente a Federației Ruse la Geneva, Iaroslav Eremin, scrie presa rusă.

„Îndemnăm cu tărie Înaltul Comisar să acorde o atenție deosebită acestei probleme, să facă o evaluare adecvată și să răspundă public la situația ce vizează mass-media rusă din Ucraina, Europa, SUA și alte părți ale lumii”, a spus diplomatul.

***

Pe 30 octombrie 2023, CSE a dispus suspendarea licențelor de emisie a altor șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3) pentru că „reprezintă un pericol la adresa securității informaționale”, potrivit șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața. Directorul SIS a declarat că cele șase posturi TV își realizează activitatea cu „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către Consiliul Audiovizualului (CA), dar și de SIS, iar prim-ministrul Dorin Recean a anunțat despre existența unor „dovezi că aceste posturi urmăresc un interes din afara Republicii Moldova, în scop destabilizator”.

În aceeași zi, SIS a anunțat că a blocat 31 de site-uri, dintre care 21 ar fi controlate de Moscova. Deciziile autorităților au stârnit îngrijorări în rândul mai multor ONG-uri de media și a Avocatului Poporului, Ceslav Panico – care au cerut mai multe explicații de la organele de stat care au luat decizia, precum și reacții dure din partea conducerii posturilor TV rămase fără licență – care au acuzat guvernarea de cenzură.

Decizia CSE a fost comentată, inclusiv, de Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Diplomația rusă a calificat decizia autorităților de la Chișinău de a bloca site-urile naționale, inclusiv rusești, ca fiind „atac asupra libertății de exprimare” și „încălcarea dreptului la pluralism de opinie al populației vorbitoare de rusă din Moldova”. Detalii – AICI.

În reacție, președinta Maia Sandu a declarat că Chișinăul nu ia lecții de democrație de la Kremlin. Șefa statului spune că reacția Moscovei „este de râsul găinilor”, or, potrivit ei, Federația Rusă a închis, de fapt, „toată presa liberă”. Detalii – AICI.


Подписывайтесь на наш Telegram-канал @newsmakerlive. Там оперативно появляется все, что важно знать прямо сейчас о Молдове и регионе.



Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/fontakaspb

Militarul ucis în explozia de la Sankt Petersburg era un locotenent-colonel pe care autoritățile ucrainene îl acuză de crime de război

Militarul care a murit în explozia unei mașini la Sankt Petersburg este Serghei Secikov, ofițer în cadrul unui regiment de elicoptere. Informația a fost relatată de canalul ucrainean de Telegram Supernova+.

Tatăl militarului a confirmat pentru publicația „Agenstvo” că fiul său a murit în explozie. Întrebat de jurnaliști dacă acesta a fost ucis intenționat, tatăl a răspuns: „L-au aruncat în aer”.

Explozia a avut loc joi, 27 august, în cartierul Slavianka din Sankt Petersburg. În mașină se aflau militarul și soția sa. Potrivit publicației „Fontanka”, bărbatul a murit pe loc, iar femeia a fost transportată la terapie intensivă. Imediat după explozie, mai multe canale de Telegram au relatat că ținta atacului ar fi fost militarul, care avea gradul de locotenent-colonel.

Serghei Secikov avea 43 de ani și figura în baza de date a proiectului ucrainean „Mirotvoreț”, unde era catalogat drept criminal de război. El a servit în Regimentul 332 separat de gardă de elicoptere, decorat cu Ordinul Drapelului Roșu. Soția sa, Anna, a suferit răni grave la picioare în urma exploziei.

În mai 2022, serviciul ucrainean de informații militare a acuzat conducerea unității în care a servit Secikov că ar fi fost implicată în atacuri asupra populației civile din regiunea Harkov, notează Mediazona.

Potrivit „Fontanka”, care citează surse proprii, anchetatorii suspectează o tânără de 24 de ani că ar fi plasat dispozitivul exploziv în mașina militarului. Ea ar fi instalat bomba în seara zilei de 26 august, iar în dimineața următoare ar fi plecat de pe aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg spre Turcia. De acolo, potrivit publicației, tânăra ar fi călătorit spre Chișinău.

Autoritățile ruse susțin că femeia ar fi acționat împreună cu reprezentanți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) și că, din Republica Moldova, ar putea încerca să ajungă în Ucraina.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: