Reuters

Rusia acuză Moldova, Ucraina, UE și SUA de „persecuția” presei ruse. Îi cere ONU să se expună public

Federația Rusă îi solicită Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, să se expună public și să dea o evaluare așa-numitei „persecuții” a presei ruse din Ucraina, Republica Moldova, UE, Marea Britanie și SUA. Declarația a fost făcută de consilierul misiunii permanente a Federației Ruse la Geneva, Iaroslav Eremin, scrie presa rusă.

„Îndemnăm cu tărie Înaltul Comisar să acorde o atenție deosebită acestei probleme, să facă o evaluare adecvată și să răspundă public la situația ce vizează mass-media rusă din Ucraina, Europa, SUA și alte părți ale lumii”, a spus diplomatul.

***

Pe 30 octombrie 2023, CSE a dispus suspendarea licențelor de emisie a altor șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3) pentru că „reprezintă un pericol la adresa securității informaționale”, potrivit șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața. Directorul SIS a declarat că cele șase posturi TV își realizează activitatea cu „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către Consiliul Audiovizualului (CA), dar și de SIS, iar prim-ministrul Dorin Recean a anunțat despre existența unor „dovezi că aceste posturi urmăresc un interes din afara Republicii Moldova, în scop destabilizator”.

În aceeași zi, SIS a anunțat că a blocat 31 de site-uri, dintre care 21 ar fi controlate de Moscova. Deciziile autorităților au stârnit îngrijorări în rândul mai multor ONG-uri de media și a Avocatului Poporului, Ceslav Panico – care au cerut mai multe explicații de la organele de stat care au luat decizia, precum și reacții dure din partea conducerii posturilor TV rămase fără licență – care au acuzat guvernarea de cenzură.

Decizia CSE a fost comentată, inclusiv, de Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Diplomația rusă a calificat decizia autorităților de la Chișinău de a bloca site-urile naționale, inclusiv rusești, ca fiind „atac asupra libertății de exprimare” și „încălcarea dreptului la pluralism de opinie al populației vorbitoare de rusă din Moldova”. Detalii – AICI.

În reacție, președinta Maia Sandu a declarat că Chișinăul nu ia lecții de democrație de la Kremlin. Șefa statului spune că reacția Moscovei „este de râsul găinilor”, or, potrivit ei, Federația Rusă a închis, de fapt, „toată presa liberă”. Detalii – AICI.


Подписывайтесь на наш Telegram-канал @newsmakerlive. Там оперативно появляется все, что важно знать прямо сейчас о Молдове и регионе.



Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BBC News

Trump i-a dat Iranului 10–15 zile pentru a încheia un acord nuclear. Reacție

Președintele SUA, Donald Trump, i-a acordat Teheranului 10-15 zile pentru a ajunge la un „acord substanțial” în domeniul nuclear. În reacție, Iranul a avertizat că, în cazul unui atac, bazele americane din regiune vor deveni „ținte legitime”, relatează Deutsche Welle.

Trump a declarat că Iranul riscă acțiuni militare dacă negocierile curente privind programul nuclear se vor încheia fără succes. „Trebuie să încheiem un acord substanțial, altfel vor avea loc lucruri rele”, a spus el, adăugând că îi acordă Teheranului un termen de „10 până la 15 zile”. Vorbind la prima ședință a Consiliului Păcii, Trump a subliniat că, în lipsa unei înțelegeri, Washingtonul ar putea fi nevoit să „facă următorul pas”. Ulterior, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Trump a precizat: „Cred că acest timp va fi suficient – 10, 15 zile, maximum”.

În reacție, Iranul a avertizat că, în cazul unui atac, va considera obiectivele militare americane din regiune drept ținte legitime.

Potrivit Reuters, reprezentanța permanentă a Iranului pe lângă ONU a trimis o scrisoare secretarului general al ONU, António Guterres. În scrisoare se menționează că Teheranul nu urmărește războiul, însă „în cazul unei agresiuni militare, Iranul va răspunde ferm și proporțional, exercitând-și dreptul la autoapărare”. Mai departe, se subliniază că „toate bazele, obiectivele și activele forței ostile din regiune vor fi considerate de noi ținte legitime”, precum și că „Statele Unite vor purta întreaga responsabilitate directă pentru orice consecințe imprevizibile și scăpate de sub control”. Iranul a numit retorica lui Trump un semn al „riscului real de agresiune militară” și a avertizat că consecințele vor fi catastrofale pentru regiune și pentru securitatea internațională.

SUA și Iranul au reluat negocierile privind programul nuclear la începutul lunii februarie, cu medierea Omanului – pentru prima dată după războiul de douăsprezece zile dintre Israel și Iran din iunie 2025, în timpul căruia SUA s-au alăturat Israelului și au lovit obiective nucleare iraniene. Al doilea tur de negocieri indirecte a avut loc pe 17 februarie, la Geneva. La finalul acestora, ministrul de externe al Iranului a declarat că părțile au ajuns la un consens asupra „principiilor de bază”, însă purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a afirmat că părțile continuă să aibă divergențe pe mai multe subiecte. Trump a spus că negocierile „decurg bine” și a îndemnat Teheranul să se alăture SUA pe „calea spre pace”.

În contextul negocierilor, SUA și-au intensificat brusc prezența militară în regiune. Trump a ordonat trimiterea acolo a unui al doilea portavion, precum și a unor nave și aeronave suplimentare. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a lansat un avertisment dur către Teheran: „Dacă iranienii vor face o greșeală și ne vor ataca, se vor confrunta cu un răspuns pe care nici măcar nu și-l pot imagina”, a declarat el.

***

Pe 19 februarie, cetățenii Republicii Moldova au fost îndemnați să renunțe la orice deplasare sau tranzit prin Iran, din cauza riscurilor de securitate care s-au intensificat în regiune. Avertismentul a fost transmis de către Ambasada Republicii Moldova în Republica Islamică Iran, cu reședința la Baku. Pentru cetățenii aflați deja în Iran, instituția diplomatică a recomandat să părăsească țara cât mai curând posibil, folosind rute sigure – fie pe cale aeriană, fie pe cale terestră prin Republica Turcia sau Republica Armenia, frontiera cu Azerbaidjan fiind în continuare închisă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: