Facebook/Igor Dodon

Rusia, FMI și UE. Igor Dodon a dezvăluit cum ar putea obține Moldova aprijin financiar de la partenerii externi

Până în prezent, în bugetul Republicii Moldova nu a parvenit niciun fel de ajutor financiar din partea partenerilor externi, în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Declarația a fost făcută de către președintele Igor Dodon în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, din 14 aprilie. Șeful statului a menționat că bani ar putea veni din trei surse: Rusia, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Uniunea Europeană. 

„Până la ziua de astăzi nu a venit în bugetul de stat de la partenerii externi niciun dolar și niciun euro, de nicăieri, cu excepția celor 18 milioane din partea unor agenți economici”, a menționat Igor Dodon.

Totuși, șeful statului a precizat că se poartă discuții și negocieri în acest sens, iar „bani reali” ar putea veni în timpul apropiat din 3 surse, prima fiind creditul de 200 de milioane de euro din linia de creditare de 500 de milioane, anunțată anul trecut.

„Aceste 200 de milioane au fost incluse în bugetul de stat al Federației Ruse. Joia trecută, la ședința de guvern a Federației Ruse, prin dispoziția primului ministru, s-au dat competențe să fie semnat acordul de între Republica Moldova și Federația Rusă. Din partea Republicii Moldova, acordul va fi semnat de domnul ambasador Negruță. Astăzi au fost coordonate ultimele detalii tehnice și sperăm mâine să fie semnat, ca să fie inclus în rectificarea bugetului, aprobată săptămâna aceasta de guvernul nostru”, a explicat Dodon.

Procentul pe care trebuie să îl plătească Republica Moldova este de 2%, anual, în euro, timp de 10 ani. De această dată, Igor Dodon nu a mai spus că banii vor fi investiți în proiecte de infrastructură.

„Imediat cum ratificăm acordul, trebuie să fie ratificat de parlament, banii vin în bugetul de stat și îi utilizăm unde dorim. Noi de la început am pus așa condiție: ne dați în buget și noi hotărâm”, a argumentat șeful statului.

Cea de-a două sursă de bani ar putea fi de la FMI.

„FMI a aprobat un plan de criză pentru diferite guverne. Ședința bordului de directori ai FMI va avea loc vineri, pe 17 aprilie. Conform negocierilor purtate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și FMI, este vorba despre 220 sau 230 de milioane de dolari. Dacă decizia va fi luată la sfârșitul acestei săptămâni, atunci săptămâna viitoare acești bani ar putea să intre pe contul Ministerului Finanțelor”, a explicat președintele.

Cea de-a treia sursă de la care Republica Moldova ar putea obține sprijin financiar este UE.

„De la UE real putem obține acum bani în buget 30 de milioane de euro – 10 milioane grant și 20 de milioane credit. Aceștia sunt banii din asistența macrofianciară care se alocă de UE pentru Republica Moldova în baza programului semnat încă 3 ani în urmă și nu au fost dați. Este vorba despre a doua tranșă. Prima tranșă nu a fost oferită guvernului Filip, apoi parțial s-a dat guvernului Maia Sandu, în septembrie 2019, 30 de milioane sau 14 și 14. Tranșa a doua o putem obține dacă îndeplinim 8 condiții pe care le-a pus UE în februarie, în mare parte sunt condiții politice. Avem termen să le îndeplinim până mâine sau poimâne și astăzi am discutat cu doamna Greceanîi, domnul Chicu, colegii de la Ministerul Finanțelor, vedem cum vor reuși, Printre condiții se numără: aprobarea în lectura a 2-a a Legii cu sancțiuni în cazul spălării banilor, agenții economici sunt împotrivă, dar mai discutăm; aprobarea în lectura a 2-a a legii cu privire la ONG; recuperarea miliardului și investigarea banilor pe extern și colaborarea cu cei din țările baltice ca să ne mișcăm mai repede, criteriile GRECO”, a explicat Dodon.

Igor Dodon a explicat că suma de 87 de milioane de euro, pe care Comisia Europeană a decis să o ofere Republicii Moldova sub formă de asistență financiară ar putea fi alocată pentru proiecte dedicate societății civile, infrastructurii etc., însă nu prin bugetul de stat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Slusari califică drept fals un audio în care ar discuta cu șeful interimar al Energocom despre un „câștig” din majorarea tarifelor la gaz

O înregistrare audio publicată pe TikTok, despre care se afirmă că surprinde o discuție între directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, și Alexandru Slusari, care în iulie și-a anunțat demisia din funcția de membru al Consiliului de administrație al companiei, a fost calificată drept falsă de Slusari. Acesta susține că înregistrarea, în care se vorbește despre majorarea tarifelor la gaz, a fost creată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Pagina de TikTok care a publicat înregistrarea audio, în care discuțiile sunt în limba rusă, a menționat că aceasta „explică de ce Slusari a plecat din companie”. În înregistrare, persoana despre care se afirmă că ar fi Slusari spune că este „o exagerare” majorarea tarifelor la un asemenea nivel. Cealaltă persoană afirmă că și Slusari ar avea de câștigat din această situație. Ca răspuns, persoana despre care se susține că ar fi Slusari spune: „Dacă ar fi cumva mai cu acuratețe, desigur (…), însă trebuie știută măsura”.

În reacție, Alexandru Slusari a declarat că nu a avut o asemenea discuție cu directorul interimar al Energocom și a susținut că înregistrarea audio a fost creată cu ajutorul inteligenței artificiale. „Timp de 3 ani de activitate la Energocom eu niciodată nu am discutat acolo cu nimeni în limbă rusă. Acest lucru poate confirma orice persoană din Consiliu și din angajații companiei. Nu a fost nicio persoana de acolo, care ar fi adresată la mine per tu”, a adăugat Slusari.

El a recunoscut că, de-a lungul anului, a avut discuții telefonice cu directorul interimar al Energocom, însă înregistrarea difuzată pe rețelele de socializare „nu conține niciun cuvânt de adevăr”.

„În ziua de 15 iulie eu am avut câteva discuții telefonice cu domnul Buzatu și am vorbit public despre ele. Prima a fost la 14.01 și noi am discutat subiectul, legat de atacuri false în adresa companiei, inclusiv despre salarii. (…) De la 17.04 am avut trei discuții telefonice cu directorul interimar, în care am aflat despre intenția majorării tarifelor și am încercat să opresc acest dezmăț, anticipând foarte bine ce urmează. Apropo, am încercat și prin mesaje către mai mulți politicieni. Evident că aberația de 27 secunde, difuzată azi pe rețelele sociale, nu conține nici un cuvânt de adevăr. (…) Tot ce auziți în această așa zisă discuția telefonică este minciună”, a conchis Slusari.

În contextul înregistrării audio, NewsMaker a solicitat o reacție din partea reprezentanților Energocom.

***

Amintim că, în seara zilei de 15 iulie, compania Energocom a anunțat că a depus la ANRE o cerere prin care solicită majorarea tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii finali. Compania a propus o creștere de peste 6,5 lei pentru un metru cub. Detalii AICI.

Pe 16 iulie, Alexandru Slusari a anunțat că își va depune demisia din funcția de membru al Consiliului de administrație al Energocom, din partea societății civile. El a precizat că a luat această decizie în semn de dezacord cu solicitarea companiei privind majorarea tarifelor la gaze. Detalii AICI.

În contextul tarifului la gaz, amintim că, pe 22 iulie, ANRE a propus spre consultări propriul proiect de decizie. Agenția a redus cu doar câțiva bani solicitarea Energocom și a propus o majorare de 5,88 lei pentru un metru cub, față de tariful actual. Dacă proiectul va fi aprobat, cetățenii ar putea achita 20,30 lei, cu TVA inclus, pentru fiecare metru cub de gaze naturale consumat. În prezent, consumatorii achită 14,42 lei pentru un metru cub de gaz, cu TVA inclus.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: