TV8

Rusia – „nevoită să revină la restricțiile din 2022” privind importul de produse din Moldova. Anunțul Rosselhoznadzor

Serviciul federal de supraveghere veterinară și fitosanitară al Federației Ruse „Rosselhoznadzor” a anunțat că „este nevoit” să revină la restricțiile introduse în 2022 cu privire la importul de produse din Republica Moldova în Rusia. Instituția rusească a raportat o „detectare sistematică în legume și fructe a obiectelor de carantină”. Potrivit Rosselhoznadzor, Republica Moldova nu a adoptat „măsuri eficiente de prevenire a aprovizionării cu produse contaminate”. 

Rosselhoznadzor este nevoit, începând cu 4 decembrie 2023, să revină la restricțiile introduse în 2022 privind importul de produse reglementate din Republica Moldova în Rusia”, se arată într-o declarație, din 30 noiembrie, a serviciului federal de supraveghere veterinară și fitosanitară al Federației Ruse.

Rosselhoznadzor a spus că decizia a fost luată după ce ar fi „detectat sistematic” legume și fructe „contaminate”.

Motivul interzicerii – detectarea sistematică în legume și fructe a obiectelor de carantină, care pot cauza daune de mai multe miliarde de dolari producției agricole rusești, precum și lipsa de răspuns din partea instituției responsabile moldovenești la notele Rosselhoznadzor pe fiecare dintre încălcări și neadoptarea măsurilor eficiente de prevenire a aprovizionării cu produse contaminate”, a mai comunicat serviciul rusesc.

NewsMaker a solicitat o reacție de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) cu privire la anunțul autorităților rusești. Reprezentanții instituției au declarat că în scurt timp vor veni cu o declarație la acest subiect.

***

Pe 15 august 2022, Rosselhoznadzor a introdus restricții la importul de produse agricole din 31 de regiuni ale Republicii Moldova. Instituția rusească declara că decizia a fost luată urmare a depistării repetate a obiectelor de carantină periculoase în produsele moldovenești, care intră pe teritoriul Rusiei.

Ulterior, premierul din acea perioadă Natalia Gavrilița l-a îndemnat pe directorul ANSA să ia în serios cele semnalate de Federația Rusă și să intensifice controalele în domeniu.

Pe 7 octombrie, Rosselkhoznadzor a anunțat că reia livrările de fructe și legume de la trei întreprinderi din raionul Orhei. Decizia ar fi fost luată în urma unei discuții cu președintele raionului Orhei, dar și urmare a unei analize a situației fitosanitare a regiunii.

Iar pe 1 decembrie 2022, Rosselkhoznadzor anunța că reia începând cu 2 decembrie, livrările de fructe și legume de la 20 de întreprinderi din Republica Moldova. Pe 2 decembrie, instituția rusă a declarat că reia livrările de fructe și legume de la alte 20 de întreprinderi din țara noastră. Pe 5 decembrie, serviciul fitosanitar al Federației Ruse a decis să ridice restricțiile de la alți 12 producători agricoli din Republica Moldova. Instituția rusă a precizat că s-a ținut cont inclusiv de „rezultatele consultărilor dintre reprezentanții Partidului „ȘOR” și președintele Comitetului rus pentru afaceri externe din cadrul Dumei de Stat Leonid Sluțki”.

Pe 13 decembrie 2022, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea declara că piața rusă s-a deschis pentru 53 de producători agricoli moldoveni ca urmare a negocierilor la nivel de experți dintre ANSA și Rosselhoznadzor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CSP a refuzat din nou să-l demită pe procurorul Victor Cazacu: a respins în unanimitate raportul vetting

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins în unanimitate, în ședința din 11 septembrie, raportul Comisiei de vetting, care, în urma verificării repetate, a recomandat demiterea procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție, Victor Cazacu. Comisia emisese pentru a doua oară un aviz negativ în privința acestuia.

În ce constau pretențiile Comisiei de vetting

După cum a relatat în cadrul ședinței raportorul, membrul CSP Andrei Cebotari, verificatorii au avut dubii în legătură cu mai multe aspecte financiare din declarațiile procurorului. Principalele dispute au vizat evaluarea apartamentului său. La achiziționarea locuinței, Cazacu a indicat o valoare de 614 mii de lei, explicând că alte 210 mii de lei au fost cheltuite pentru reparație. Evaluările agențiilor imobiliare au variat între 500 de mii și 785 de mii de lei. Comisia s-a bazat însă pe un formular bancar intern din 2014 și a stabilit valoarea minimă a locuinței la 835 de mii de lei.

Un alt aspect a vizat un împrumut de 23 de mii de euro, pe care procurorul susține că l-a primit de la părinți în toamna anului 2019 și pe care l-a restituit la scurt timp. Comisia a recunoscut că tatăl lui Cazacu a lucrat în Germania, dar a considerat nedovedite atât veniturile acestuia, cât și faptul că banii au fost efectiv transmiși, estimând că economiile părinților ar fi putut ajunge la cel mult 20 de mii de euro.

În plus, verificatorii au calculat un profit de doar 1 450 de euro din importul a șapte automobile în perioada 2012-2018. Comisia a identificat, de asemenea, o diferență neexplicată între veniturile și cheltuielile procurorului pentru anul 2015.

Membrii Comisiei de vetting, Irmantas Mikelionis și Cornel Lebedinschi, nu au fost de acord cu decizia de a recomanda demiterea lui Victor Cazacu. Experții au considerat că raportul evaluează selectiv faptele și se abate de la practica anterioară a Comisiei. Aceștia nu sunt de acord cu faptul că, deși Comisia a acceptat că tatăl procurorului a lucrat în Germania, nu a încercat să evalueze veniturile acestuia obținute din această activitate. În plus, aceștia consideră că lipsa documentelor oficiale care să confirme munca informală a tatălui în străinătate nu anulează declarațiile martorilor. S-a mai adăugat că păstrarea unor sume mari de bani în numerar acasă este o practică plauzibilă pentru generația mai în vârstă, care, în mod tradițional, nu avea încredere în sistemul bancar.

Ce a declarat procurorul

Vorbind în fața membrilor CSP, Victor Cazacu a declarat că împărtășește pe deplin argumentele expuse în opiniile separate ale lui Mikelionis și Lebedinschi.

Procurorul a atras atenția asupra faptului că, în cadrul verificării repetate, Comisia nu a obținut nicio probă nouă. Potrivit lui Cazacu, verificatorii doar au reformulat argumentele vechi din primul raport, care fusese deja examinat de Consiliul Superior al Procurorilor și considerat neîntemeiat. Cazacu a subliniat că concluziile Comisiei se bazează pe ipoteze neconvingătoare, discrepanțe de metodologie și ignorarea probelor directe.

După audierea argumentelor ambelor părți, Consiliul Superior al Procurorilor a respins în unanimitate concluziile Comisiei de vetting.

De menționat că nu este pentru prima dată când CSP respinge concluziile negative ale verificatorilor. Anterior, Consiliul a respins, într-un mod similar, raportul repetat al Comisiei privind demiterea procurorului Vasile Plevan și a dispus verificarea repetată a procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție, Nicolae Mătăsaru, care a picat verificarea inițială din cauza unei diferențe de 731 de mii de lei între veniturile și cheltuielile familiei.

***

Amintim că, pe 9 septembrie, președintele Parlamentului și liderul PAS s-a adresat către CSP, menționând că „breasla face zid” și că rapoartele vetting cu recomandări de nepromovare și respinse în mod repetat de instituție „știrbesc din credibilitatea” acesteia. Potrivit lui Grosu, în acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii are „mai mult curaj”. În același timp, Grosu a spus că guvernarea nu indică „cine trebuie să promoveze și cine nu trebuie să promoveze” evaluarea externă.

În reacție, CSP a declarat că își exercită atribuțiile în conformitate cu legea și nu confirmă formal fiecare concluzie a Comisiei de evaluare. Potrivit CSP, nepromovarea evaluării externe a unui procuror poate fi constatată „în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: