Rusia raportează atacuri cu drone asupra a 5 regiuni din Rusia și Sevastopol: Avioane în flăcări și trafic aerian perturbat

Ministerul rus al Apărării raportează cinci atacuri cu drone asupra orașelor Pskov, Breansk, Oriol, Kaluga și Reazan din Federația Rusă, precum și atacuri asupra orașului Sevastopol din peninsula Crimeea, aflată sub controlul ilegal al Rusiei, din 2014. Moscova acuză Kievul că ar fi lansat atacurile cu drone. Ucraina nu a comentat, până la această oră, acuzațiile, însă a raportat, la rândul său, atacuri cu rachete asupra capitalei Kiev, soldate cu două decese și răniți.

Potrivit BBC, atacul cu dronă asupra orașului Pskov a fost raportat în jurul orei 00:30 de guvernatorul regiunii. Drona ar fi încercat să lovească aeroportul militar din  regiune, însă atacul ar fi fost respins. După atac, pe aeroport a izbucnit un incendiu, focarele au fost localizate și lichidate la scurt timp. Cel puțin patru aeronave il-76 au fost avariate în urma atacului, a informat TASS, citând surse din serviciile de urgență. Aceasta este una dintre cele mai mari pierderi suferite de armata rusă în  timpul acestui război. BBC scrie că, urmare a incidentului, zborurile pe aeroport au fost anulate până joi pentru verificarea și refacerea pistei. Din fericire, nu au fost raportate victime sau răniți, potrivit sursei citate.

La puțin peste o oră de la incidentul din Pskov, ora 01.45, Ministerul rus al Apărării a anunțat distrugerea a trei drone care ar fi ucrainene în regiunea Breansk și a uneia în regiunea Oriol. Mai târziu, guvernatorii din cele două regiuni au raportat că nu au existat victime în urma atacurilor.

Aproape de ora 02.00, Ministerul Apărării al Federației Ruse a declarat că aviația Flotei Mării Negre a distrus patru ambarcațiuni cu grupuri de debarcare ale Forțelor Armate ale Ucrainei, cu până la 50 de persoane.

O jumătate de oră mai târziu, Ministerul Apărării a raportat că în jurul orei 02:00, o altă dronă a fost distrusă deasupra orașului Kaluga.

La ora 03:10, guvernatorul Sevastopolului a anunțat respingerea unui atac al dronelor dinspre mare în zona Golfului Sevastopol. Aproape simultan, Ministerul rus al Apărării a raportat că o dronă ucraineană a fost doborâtă și peste regiunea Reazan.

Cele mai grave atacuri asupra aerodromurilor militare rusești de la începutul războiului, potrivit Agenstvo.

  • 19 august – o dronă a atacat baza aeriană Soltsy din regiunea Novgorod. Cel puțin un bombardier cu rachete Tu-22M3 a ars, potrivit unei fotografii a unui martor ocular la incendiu și a unei imagini din satelit care a înregistrat traseul incendiului.
  • 26 decembrie – potrivit Ministerului rus al Apărării, trei militari au fost uciși într-un atac al unei drone ucrainene pe aerodromul Engels din regiunea Saratov.
  • 5 decembrie – atacuri asupra aerodromurilor militare din regiunile Saratov și Reazan. În regiunea Saratov, o dronă a căzut pe pista unui aerodrom din orașul Engels. S-a raportat că a rănit două persoane și a avariat două avioane. Potrivit unor rapoarte, două bombardiere Tu-95 au fost avariate. Pe aerodromul de lângă Reazan, după cum a raportat RIA Novosti, în urma exploziei unui camion cu combustibil, trei persoane au murit, șase au fost rănite și o aeronavă a fost avariată.
  • 9 august – atac asupra aerodromului Saki din Crimeea. Potrivit informațiilor britanice, armata rusă a pierdut opt ​​avioane deodată.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Procuratura Generală vrea pedepse pentru cei care nu denunță violența în familie: proiect de lege, după cazul Vartic

O analiză a cauzelor penale din 2025 a arătat că multe persoane apropiate victimelor sau din comunitate cunoșteau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente. Deși legea le obligă să denunțe cazurile, în practică faptele ajung la organele de drept când sunt deja consumate. În context, Procuratura Generală a elaborat un proiect de lege care prevede instituirea răspunderii contravenționale sau penale pentru nedenunțare, similar reglementărilor privind nedivulgarea faptelor de corupție sau terorism. Informațiile au fost comunicate de Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, în timpul unei conferințe de presă despre cazul Ludmilei Vartic.

Russu a declarat că, la inițiativa Procuraturii Generală, pentru consolidarea reacției la infracțiunile de violență în familie, a fost efectuată o analiză a cauzelor penale instrumentate pe parcursul anului 2025.

„S-a constatat că o mare parte din cazuri, fie persoane din cercul apropiat a victimelor, fie persoane din comunitate, au cunoscut sau știau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente”, a comunicat adjunctul procurorului general, pe 16 aprilie.

Potrivit lui Russu, Legea cu privire la violența în familie „instituie obligația persoanelor să denunțe astfel de cazuri”. „Cu toate acestea, în practică, de cele mai multe ori, astfel de fapte ajung să fie cunoscute de către organele de drept când infracțiunile sunt deja consumate”, a adăugat el.

Proiect de lege

În context, a anunțat Russu, Procuratura Generală a elaborat un proiect de lege, „fundamentat pe analiza practicii naționale și a modelelor din alte state, inclusiv România”. Potrivit lui Russu, proiectul prevede „instituirea răspunderii contravenționale sau, după caz, penale pentru nedenunțarea acestor tipuri de incidente, similar reglementărilor existente în cazul nedivulgării faptelor de corupție sau terorism”.

„Totodată, au fost formulate propuneri pentru consolidarea respectării obligației de sesizare a organelor de drept de către profesioniștii din domeniul cheie, precum personalul medical, cadrele didactice și asistenții sociali, în situații în care există suspiciuni rezonabile de violență în familie sau tentativă de suicid. Proiectul formulat este amplu și include și alte propuneri de lege aferentă pentru legislația adiacentă”, a adăugat el.

Între timp, a adăugat Russu, procurorul general interimar a dispus desemnarea în cadrul procuraturilor teritoriale a procurorilor specializați responsabili de gestionarea acestor cazuri.

Totodată, potrivit lui Russu, Procuratura Generală a inițiat elaborarea unei metodologii de investigare a infracțiunilor din această categorie. El a adăugat că o metodologie similară a fost aprobată și dezvoltată „de către colegii din România, care, în cadrul cooperării interinstituționale, și-au exprimat disponibilitatea de a transmite acest document în vederea valorificării bunelor practici”.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit. În cadrul cauzei penale au fost audiați peste 30 de martori, printre care foști colegi și prieteni ai victimei. 

Pe 24 martie, Inspectoratul General al Poliției a declarat, cu referire la expertiza medico-legală, că victima a murit în urma traumatismelor pe care le-a suferit după căderea de la înălțime. De asemenea, echipa de pe ambulanță care a intervenit la fața locului a infirmat că femeia ar fi fost deja moartă în momentul căderii.

Pe 26 martie, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței, Viorica Țîmbalari, a anunțat că avocata Ludmilei Vartic a depus o cerere de exhumare a corpului femeii pentru efectuarea unor expertize suplimentare, la solicitarea mamei victimei. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că va fi dispusă și o expertiză post-mortem, alături de expertizele telefoanelor și ale corespondenței. Între timp, exhumarea cadavrului Ludmilei Vartic, solicitată de mama acesteia, a fost admisă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: