Rusia raportează atacuri cu drone asupra a 5 regiuni din Rusia și Sevastopol: Avioane în flăcări și trafic aerian perturbat

Ministerul rus al Apărării raportează cinci atacuri cu drone asupra orașelor Pskov, Breansk, Oriol, Kaluga și Reazan din Federația Rusă, precum și atacuri asupra orașului Sevastopol din peninsula Crimeea, aflată sub controlul ilegal al Rusiei, din 2014. Moscova acuză Kievul că ar fi lansat atacurile cu drone. Ucraina nu a comentat, până la această oră, acuzațiile, însă a raportat, la rândul său, atacuri cu rachete asupra capitalei Kiev, soldate cu două decese și răniți.

Potrivit BBC, atacul cu dronă asupra orașului Pskov a fost raportat în jurul orei 00:30 de guvernatorul regiunii. Drona ar fi încercat să lovească aeroportul militar din  regiune, însă atacul ar fi fost respins. După atac, pe aeroport a izbucnit un incendiu, focarele au fost localizate și lichidate la scurt timp. Cel puțin patru aeronave il-76 au fost avariate în urma atacului, a informat TASS, citând surse din serviciile de urgență. Aceasta este una dintre cele mai mari pierderi suferite de armata rusă în  timpul acestui război. BBC scrie că, urmare a incidentului, zborurile pe aeroport au fost anulate până joi pentru verificarea și refacerea pistei. Din fericire, nu au fost raportate victime sau răniți, potrivit sursei citate.

La puțin peste o oră de la incidentul din Pskov, ora 01.45, Ministerul rus al Apărării a anunțat distrugerea a trei drone care ar fi ucrainene în regiunea Breansk și a uneia în regiunea Oriol. Mai târziu, guvernatorii din cele două regiuni au raportat că nu au existat victime în urma atacurilor.

Aproape de ora 02.00, Ministerul Apărării al Federației Ruse a declarat că aviația Flotei Mării Negre a distrus patru ambarcațiuni cu grupuri de debarcare ale Forțelor Armate ale Ucrainei, cu până la 50 de persoane.

O jumătate de oră mai târziu, Ministerul Apărării a raportat că în jurul orei 02:00, o altă dronă a fost distrusă deasupra orașului Kaluga.

La ora 03:10, guvernatorul Sevastopolului a anunțat respingerea unui atac al dronelor dinspre mare în zona Golfului Sevastopol. Aproape simultan, Ministerul rus al Apărării a raportat că o dronă ucraineană a fost doborâtă și peste regiunea Reazan.

Cele mai grave atacuri asupra aerodromurilor militare rusești de la începutul războiului, potrivit Agenstvo.

  • 19 august – o dronă a atacat baza aeriană Soltsy din regiunea Novgorod. Cel puțin un bombardier cu rachete Tu-22M3 a ars, potrivit unei fotografii a unui martor ocular la incendiu și a unei imagini din satelit care a înregistrat traseul incendiului.
  • 26 decembrie – potrivit Ministerului rus al Apărării, trei militari au fost uciși într-un atac al unei drone ucrainene pe aerodromul Engels din regiunea Saratov.
  • 5 decembrie – atacuri asupra aerodromurilor militare din regiunile Saratov și Reazan. În regiunea Saratov, o dronă a căzut pe pista unui aerodrom din orașul Engels. S-a raportat că a rănit două persoane și a avariat două avioane. Potrivit unor rapoarte, două bombardiere Tu-95 au fost avariate. Pe aerodromul de lângă Reazan, după cum a raportat RIA Novosti, în urma exploziei unui camion cu combustibil, trei persoane au murit, șase au fost rănite și o aeronavă a fost avariată.
  • 9 august – atac asupra aerodromului Saki din Crimeea. Potrivit informațiilor britanice, armata rusă a pierdut opt ​​avioane deodată.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: