Viață

Rusia refuză să-l aresteze și extrădeze pe Șor în Moldova. Interpol: o aberație pe care nu o putem accepta

Ecaterina Arvintii
| 15 februarie, 2024
10:15

Federația Rusă recunoaște că oligarhul fugar Ilan Șor se află pe teritoriul statului său, însă declară că nu îl poate nici aresta și nici extrăda în Republica Moldova, așa cum i-au solicitat autoritățile de la Chișinău. Declarația a fost făcută de șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV. Potrivit oficialului, pentru a-și argumenta neimplicarea în cazul Șor, Moscova a făcut trimitere, în răspunsul său pentru Chișinău, la prevederile articolului 3 din Constituție.

„Astăzi am recepționat răspunsul din partea Federației Ruse, care în opinia mea este unul absurd și aberant. Autoritățile din Rusia invocă articolul 3 din Constituției, pentru a-și argumenta neimplicarea în cazul Șor. Amintesc că articolul 3 vorbește despre neimplicarea Interpol în chestiuni politice, militare, religioase și rasiale. Însă, în 2021, comisia de control a fișierelor a declarat că solicitarea Republica Moldova cu privire la anunțarea lui Șor în căutare internațională, cu solicitarea arestului și extrădării, este perfect legală și corespunde prevederilor atât a Constituției, art.3, cât și a regulilor de procesare a informației. Astăzi recepționând acest mesaj aberant, Federația Rusă nu se implică invocând anume art. 3. (…) Putem spune că Federația Rusă nu-și onorează obligațiile în calitate de stat membru al organizației”, a declarat Viorel Țentiu pentru Jurnal TV.

Întrebat cum poate fi sancționată Federația Rusă, stat membru al Interpol, pentru refuzul de a se implica și a-l extrăda pe Șor, condamnat la 15 ani de închisoare, Țentiu a precizat că această competență îi revine Secretariatului General de la Leon, Franța, care a fost anunțat, între timp, despre poziția Moscovei.

„Opinia mea este că cei din Federația Rusă nu vor să întreprindă măsurile necesare, să-și respecte și onoreze obligațiile, să-l rețină și aresteze pe Șor. Ceea ce se încearcă a invoca este o pură aberație și acest lucru nu poate fi acceptat”, a mai declarat Țentiu.

Amintim că Interpol Moldova a declarat recent că oligarhul fugar a părăsit statul Israel, a cărui cetățean este și unde s-ar ascunde de justiție în ultimii ani, pe 1 februarie 2024. Acesta s-ar afla de atunci în Federația Rusă. Potrivit IGP, în ultimele trei luni, deși este dat în căutare internațională, Șor a reușit să părăsească Israelul de cinci ori. De cele mai multe ori, el a plecat în Rusia. Detalii – AICI.

Pe 14 februarie, Șor a declarat pentru presa rusă că nu exclude că s-ar putea muta definitiv în Federația Rusă, acolo unde se află soția și copiii săi. Detalii – AICI.

***

Reamintim că Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc. Potrivit unor investigații jurnalistice, în Israel oligarhul ar trăi în lux și opulență. De acolo, potrivit oamenilor legii, el ar continua să se implice în politica de la Chișinău, inițial prin intermediul partidului său care îi purta numele, declarat neconstituțional între timp, iar ulterior – prin intermediul formațiunilor politice afiliate lui.

În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

extrădare, Moldova, Moscova refuză s-l extrădeze pe Șor, răspunsul Rusiei, refuz, rusia, Șor, top, арест, Интерпол

Știri similare

Externe

Putin permite străinilor să servească în armata rusă pe timp de mobilizare

Viață

Transportatorii ies în stradă cu microbuzele: vor claxona în PMAN și își vor prezenta revendicările

Politică

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Mihaela Conovali
| 8 iulie, 2025
16:53

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere.