Dan Perciun

Salariile profesorilor din Chișinău. Ministerul Educației: S-a acceptat alocarea a 123 mln lei din cele 209 solicitate de Primărie

Ministerul Educației a declarat, pe 22 noiembrie, că profesorii din municipiul Chișinău își vor primi salariile și premiile la timp. Instituția a adăugat că, în comun cu Ministerul Finanțelor și Primăria Chișinău, a identificat soluții pentru achitarea salariilor. „Ministerul Finanțelor a acceptat alocarea a 123 de milioane de lei din cele 209 de milioane solicitate de Primăria Chișinău”, a comunicat Ministerul Educației. Autoritățile capitalei nu au venit deocamdată cu un comentariu la acest subiect.

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat, pe 22 noiembrie, că „în comun cu Ministerul Finanțelor și Primăria municipiului Chișinău, a identificat soluții concrete pentru achitarea salariilor cadrelor didactice din capitală până la sfârșitul anului 2024”. „Cadrele didactice din municipiul Chișinău vor primi salariile și primele la timp”, a adăugat Ministerul Educației.

„Problema a fost discutată în cadrul a două runde de negocieri”, a precizat Ministerul. Potrivit instituției, „Ministerul Finanțelor a acceptat alocarea a 123 de milioane de lei din cele 209 de milioane solicitate de Primăria Chișinău”: „S-a decis alocarea adițională a 86 de milioane din bugetul de stat, suplimentar celor 37 de milioane de lei deja incluse în proiectul de rectificare bugetară”.

„Totodată, în rezultatul discuțiilor, Primăria a reușit să identifice 86 de milioane de lei din economii la alte articole bugetare care pot fi realocate rapid pentru plata salariilor. Aceste sume vor acoperi integral necesitățile salariale și primele cadrelor didactice până la finalul anului curent”, a adăugat Ministerul.

Instituția a adăugat că „decizia de alocare adițională a 86 de milioane de lei din bugetul de stat a fost luată cu toate că primăria are posibilitatea de a realoca, pentru salarii, mai mult decât suma identificată”.

„Însă, luând în considerare constrângerile administrative și de personal cu care se confruntă primăria, care fac în acest moment dificilă redistribuirea unor sume mai mari, din punct de vedere tehnic, s-a acceptat alocarea resurselor suplimentare din bugetul de stat. Ținând cont și de experiența anilor precedenți, solicităm autorităților locale să asigure o planificare eficientă a resurselor alocate de Guvern pentru a preveni astfel de dificultăți bugetare în viitor. Autoritățile publice locale trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de executare a fondurilor alocate din bugetul de stat”, se mai arată în declarația Ministerului Educației.

Autoritățile capitalei nu au venit deocamdată cu un comentariu la acest subiect.

***

Pe 15 noiembrie 2024, primarul Ion Ceban declara că profesorii din municipiul Chișinău ar putea rămâne fără salarii și premii pentru luna decembrie. Edilul a venit cu acuzații către guvernare, adăugând că aceasta este responsabilă de plata salariilor. Ceban menționa că din 201 milioane de lei, care trebuiau alocate din bugetul de stat către municipiu, au fost acordate doar 36 de milioane. Respectiv, comunica primarul, „pedagogii din 167 de instituții din municipiu ar putea rămâne fără salarii”. Detalii AICI.

În aceeași zi, ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun a declarat că „primarul de Chișinău face declarații speculative”. Oficialul adăuga că „toate obligațiile salariale față de angajații din sistemul educațional vor fi respectate” și că „în următoarea ședință de Guvern va fi aprobată rectificarea bugetului de stat, care prevede alocarea resurselor financiare suplimentare pentru toate autoritățile publice locale”. Perciun mai declara că „municipiul Chișinău va primi suma de 39 de milioane de lei, resurse suficiente pentru onorarea tuturor obligațiilor financiare până la sfârșitul anului curent”.

Pe 19 noiembrie, Perciun declara că angajații sistemului educațional din Chișinău vor primi salariile la timp și că Guvernul va aloca încă 37 de milioane de lei la rectificarea bugetară, iar deficitul de 115 milioane de lei poate fi acoperit de primărie prin redistribuire de la articolele unde există economii (energie și utilități, alimentație, alte servicii) către salarizare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: