Ministerul Educației a declarat, pe 22 noiembrie, că profesorii din municipiul Chișinău își vor primi salariile și premiile la timp. Instituția a adăugat că, în comun cu Ministerul Finanțelor și Primăria Chișinău, a identificat soluții pentru achitarea salariilor. „Ministerul Finanțelor a acceptat alocarea a 123 de milioane de lei din cele 209 de milioane solicitate de Primăria Chișinău”, a comunicat Ministerul Educației. Autoritățile capitalei nu au venit deocamdată cu un comentariu la acest subiect.
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat, pe 22 noiembrie, că „în comun cu Ministerul Finanțelor și Primăria municipiului Chișinău, a identificat soluții concrete pentru achitarea salariilor cadrelor didactice din capitală până la sfârșitul anului 2024”. „Cadrele didactice din municipiul Chișinău vor primi salariile și primele la timp”, a adăugat Ministerul Educației.
„Problema a fost discutată în cadrul a două runde de negocieri”, a precizat Ministerul. Potrivit instituției, „Ministerul Finanțelor a acceptat alocarea a 123 de milioane de lei din cele 209 de milioane solicitate de Primăria Chișinău”: „S-a decis alocarea adițională a 86 de milioane din bugetul de stat, suplimentar celor 37 de milioane de lei deja incluse în proiectul de rectificare bugetară”.
„Totodată, în rezultatul discuțiilor, Primăria a reușit să identifice 86 de milioane de lei din economii la alte articole bugetare care pot fi realocate rapid pentru plata salariilor. Aceste sume vor acoperi integral necesitățile salariale și primele cadrelor didactice până la finalul anului curent”, a adăugat Ministerul.
Instituția a adăugat că „decizia de alocare adițională a 86 de milioane de lei din bugetul de stat a fost luată cu toate că primăria are posibilitatea de a realoca, pentru salarii, mai mult decât suma identificată”.
„Însă, luând în considerare constrângerile administrative și de personal cu care se confruntă primăria, care fac în acest moment dificilă redistribuirea unor sume mai mari, din punct de vedere tehnic, s-a acceptat alocarea resurselor suplimentare din bugetul de stat. Ținând cont și de experiența anilor precedenți, solicităm autorităților locale să asigure o planificare eficientă a resurselor alocate de Guvern pentru a preveni astfel de dificultăți bugetare în viitor. Autoritățile publice locale trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de executare a fondurilor alocate din bugetul de stat”, se mai arată în declarația Ministerului Educației.
Autoritățile capitalei nu au venit deocamdată cu un comentariu la acest subiect.
***
Pe 15 noiembrie 2024, primarul Ion Ceban declara că profesorii din municipiul Chișinău ar putea rămâne fără salarii și premii pentru luna decembrie. Edilul a venit cu acuzații către guvernare, adăugând că aceasta este responsabilă de plata salariilor. Ceban menționa că din 201 milioane de lei, care trebuiau alocate din bugetul de stat către municipiu, au fost acordate doar 36 de milioane. Respectiv, comunica primarul, „pedagogii din 167 de instituții din municipiu ar putea rămâne fără salarii”. Detalii AICI.
În aceeași zi, ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun a declarat că „primarul de Chișinău face declarații speculative”. Oficialul adăuga că „toate obligațiile salariale față de angajații din sistemul educațional vor fi respectate” și că „în următoarea ședință de Guvern va fi aprobată rectificarea bugetului de stat, care prevede alocarea resurselor financiare suplimentare pentru toate autoritățile publice locale”. Perciun mai declara că „municipiul Chișinău va primi suma de 39 de milioane de lei, resurse suficiente pentru onorarea tuturor obligațiilor financiare până la sfârșitul anului curent”.
Pe 19 noiembrie, Perciun declara că angajații sistemului educațional din Chișinău vor primi salariile la timp și că Guvernul va aloca încă 37 de milioane de lei la rectificarea bugetară, iar deficitul de 115 milioane de lei poate fi acoperit de primărie prin redistribuire de la articolele unde există economii (energie și utilități, alimentație, alte servicii) către salarizare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
La Soroca, Incubatorul de Afaceri a făcut pasul decisiv către energia verde prin instalarea unui sistem modern de panouri fotovoltaice și baterii solare. Acest proiect ambițios aduce beneficii energetice și economice semnificative pentru incubator și cei 20 de rezidenți ai săi, reducând costurile la electricitate și asigurând o sursă proprie de energie curată. Detalii aflați în materialul realizat de partenerii noștri Observatorul de Nord.
În spatele acestui proiect inovator se află o femeie cu viziune – Liliana Babără, directoarea Incubatorului, care a împletit dezvoltarea durabilă cu leadershipul feminin și determinarea de a crea un viitor mai verde pentru comunitatea ei.
Proiectul de instalare a panourilor solare la Incubatorul de Afaceri Soroca s-a născut ca parte a inițiativei „Rețeaua Start -UpHub: Laboratoare antreprenoriale (RLA) din Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN)”, lansată în 2022. Acest proiect complex a inclus renovarea clădirii incubatorului (inclusiv termoizolarea pereților), amenajarea spațiului adiacent și crearea a cinci laboratoare de afaceri în instituții de învățământ din oraș. Consiliul Raional Soroca a adus o contribuție semnificativă, investind peste 1,2 milioane de lei între 2022 și 2025 pentru dezvoltarea incubatorului și implementarea acestor idei inovatoare. Valoarea totală a proiectului, ca rezultat al actualizării devizului de cheltuieli, a constituit 7 349 805 lei, inclusiv: Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) a alocat 6 614 824 lei și IP ”IAS Gunnar Due Gundersen” – 73 498 lei. Instalarea panourilor solare pe acoperiș reprezintă faza finală (a III-a) a proiectului și are atât un scop practic, cât și unul educativ – demonstrează utilizarea energiei regenerabile și importanța eficienței energetice în comunitate.
Pentru realizarea acestui proiect au fost accesate granturi și suport tehnic din partea autorităților și a partenerilor de dezvoltare. De exemplu, la nivel național există programe care oferă co-finanțare de până la 50% pentru instalațiile solare ale întreprinderilor mici și mijlocii, cum este cazul unui antreprenor din Edineț care, dintr-o investiție de 4 milioane lei în panouri fotovoltaice, a beneficiat de finanțare în proporție de 50% (2 milioane lei rambursați prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, ODA) și de încă 50% prin Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Astfel de scheme de sprijin fac mai accesibilă adoptarea energiei verzi și au contribuit și la succesul inițiativei de la Soroca. Incubatorul a reușit să obțină fonduri nerambursabile pentru achiziția panourilor și a bateriilor, contribuind cu o cotă de co-finanțare din bugetul propriu și al partenerilor locali.
Lucrările de instalare s-au desfășurat într-un mod planificat pentru a nu perturba activitatea rezidenților. În decurs de câteva luni, acoperișul clădirii a fost echipat cu panouri solare, iar sistemul a fost conectat la rețea prin intermediul unui invertor modern, permițând incubatorului să devină prosumator (producător și consumator de energie). În prezent, în orele însorite, o bună parte din energia electrică folosită în sălile de lucru, birouri și laboratoare este furnizată de soare, surplusul fiind stocat în baterii sau livrat în rețea.
Liliana Babără, directoarea Incubatorului de Afaceri Soroca și inițiatoarea proiectului solar, spune că ideea a venit natural, odată cu renovarea clădirii: „Este un proiect complex, și noi ne-am pus ca sarcină, în primul rând, să facem o termoizolare a clădirii, și dacă faci termoizolare, clar că este necesar și e binevenit ca să pui și niște panouri solare. Noi le-am conceput ca, dacă le punem, panourile solare, atunci este și un beneficiu pentru incubator, în sensul că am putea să avem acces la lumină electrică mai ieftină și am putea, totodată, să susținem și rezidenții care sunt în cadrul incubatorului, pentru a beneficia de niște cheltuieli operaționale mai mici.”. Cu alte cuvinte, scopul a fost reducerea costurilor la energie pentru întreaga clădire, ceea ce se traduce în chirii și cheltuieli mai mici pentru firmele găzduite.
Implementarea nu a fost lipsită de provocări. La scurt timp după montare, o furtună puternică în vara anului 2023 a avariat 13 panouri, punând la încercare reziliența proiectului. „Cu părere de rău, în vara anului 2023, în urma unei furtuni puternice, 13 panouri solare au fost deteriorate. Este clar că aceasta a fost o problemă serioasă pentru noi, mai ales că abia le instalasem și trecuse foarte puțin timp de la punerea lor în funcțiune. Primii pași pe care i-am făcut au fost adresarea către Agenția de Dezvoltare Regională Nord, unde am depus o scrisoare oficială. Ulterior, a fost instituită o comisie de verificare pentru a stabili cauzele deteriorării panourilor. Ne-am adresat și Comisiei Situații Excepționale, care funcționa la acel moment în contextul condițiilor meteorologice severe. Toate instituțiile au dat dovadă de receptivitate, însă concluzia a fost că deteriorarea panourilor a avut o cauză naturală, necontrolată de om, deci nu a fost vina cuiva anume. Cu toate acestea, noi am rămas în așteptare, sperând că se vor identifica resurse financiare care să ne permită completarea echipamentelor pierdute.”.
Deși pagubele au fost dureroase, soluțiile nu au întârziat. Liliana Babără a continuat să caute resurse pentru înlocuirea echipamentelor distruse și a primit vești bune: „Vreau să vă dau și o veste bună: în cadrul unui proiect finanțat de UNDP – Comunități reziliente, cu sprijinul Instituției Publice ODA, toate cele 11 incubatoare vor beneficia de un grant de până la 30.000 de dolari. Aceste fonduri sunt destinate în special pentru dotarea incubatoarelor cu panouri solare noi. De asemenea, în funcție de decizia pe care o vom lua, este posibil să optăm și pentru alte echipamente, cum ar fi o pompă de căldură – vom vedea ce anume se potrivește cel mai bine necesităților noastre.
Eu am crezut în acest proiect și am muncit pentru el – am bătut la uși, am visat, și mi-am propus că voi continua să dotez incubatorul, să îl dezvolt și să îl completez cu tot ce este necesar. Dacă priviți acoperișul incubatorului, este destul de mare, astfel încât am putea instala până la 70 kW de panouri solare. Așa că eu sper în continuare și sunt convinsă că vom reuși!” – spune dumneaei, amintind că majorarea tarifelor la energie electrică din ultimul an i-a convins pe mulți de utilitatea acestor sisteme. Datele preliminare îi dau dreptate: în primele luni de funcționare, instalația solară a produs circa 20% din necesarul de energie al incubatorului pe timp de vară, reducând proporțional consumul din rețea. Pe măsură ce sistemul va fi extins și, eventual, dotat cu baterii pentru stocarea energiei, economia la bugetul instituției va crește și ea.
Pentru antreprenorii găzduiți în incubator, investițiile în infrastructură fac deja diferența. Veaceslav Burlacu, reprezentantul Guvernului în teritoriu, subliniază că datorită panourilor fotovoltaice „rezidenții beneficiază de scutiri la energie electrică și pot activa în condiții mai normale, deoarece s-au instalat panouri fotovoltaice în această instituție. Astfel ei pot concura pe piața noastră internă și pot dezvolta afacerile”. Cu alte cuvinte, costurile mai mici la utilități îi ajută pe micii întreprinzători să fie mai competitivi și să reinvestească economiile în dezvoltarea afacerilor lor.
Victor Ciuvaga, consilier raional Soroca și coordonator al platformei FabLab din cadrul incubatorului, vede în acest proiect și o lecție despre independența energetică: „Acum suntem la finalizarea acestui proiect… instalarea panourilor solare pe acoperișul clădirii… trebuie să aibă și un efect educativ, și anume utilizarea energiei regenerabile… având mai multe centrale eoliene, având mai multe panouri solare, ne creăm o independență față de importul de energie, respectiv energia trebuie să devină mai accesibilă, mai ieftină și, cel mai important… mai ecologică”. Cu ajutorul energiei solare, comunitatea locală nu doar economisește bani, dar contribuie și la protejarea mediului, reducând emisiile poluante.
Efectele pozitive ale incubatorului – modernizat și eficient energetic – se resimt în rândul întreprinderilor locale. Sabina Ceban, fondatoarea unei școli private de limbi străine Babilonian School of Foreign Languages din Soroca, rezidentă a incubatorului de peste șase luni, afirmă că „Ca rezident al Incubatorului de Afaceri Soroca de mai bine de șase luni, pot spune cu certitudine că această experiență mi-a schimbat perspectiva asupra dezvoltării unei afaceri. Incubatorul nu este doar un spațiu de lucru – este o comunitate de antreprenori care se susțin reciproc și care beneficiază de un mediu propice pentru creștere. Atmosfera din incubator este una de colaborare și încurajare. Faptul că toate cele 25 de întreprinderi care au trecut prin incubator în primii trei ani continuă să existe și să se dezvolte, creând peste 130 de locuri de muncă în raion, demonstrează eficacitatea acestui model de susținere a afacerilor mici și mijlocii. Acest lucru îmi oferă încredere că și afacerea mea are șanse reale de succes pe termen lung.”.
Astfel, reducerea cheltuielilor operaționale – inclusiv la energie electrică – permite antreprenorilor să investească mai mult în activitatea lor, fie că e vorba de cursuri de limbă engleză, cum este în cazul Sabinei, fie de producție sau servicii.
Și alți rezidenți confirmă beneficiile, deși mai există și aspecte ce pot fi îmbunătățite. Alina Marețcaia, fondatoarea unei afaceri locale numite „Salina” și chiriașă în incubator, spune că „practic, avem 2 ani de când activăm aici și suntem mulțumiți de condiții”.
Transformarea energetică de la Soroca se înscrie într-un context mai larg, în care Republica Moldova face pași rapizi spre diversificarea surselor de energie și creșterea ponderii celor regenerabile. Criza energetică recentă și prețurile mari la utilități au accelerat adoptarea panourilor solare pe întreg teritoriul țării, atât de către cetățeni, cât și de companii. Numărul instalațiilor fotovoltaice a cunoscut o creștere explozivă – în anul 2023 s-a înregistrat un avans de 300% comparativ cu 2022 în ceea ce privește capacitățile fotovoltaice montate, conform datelor Ministerului Energiei. Această tendință se reflectă și în producția națională de electricitate: dacă în 2023 aproximativ 9% din consumul de energie electrică al țării a fost acoperit din surse regenerabile, în 2024 ponderea a urcat la peste 16%, iar obiectivul asumat este atingerea pragului de 30% energie verde în mixul energetic până în 2030.
Pentru a încuraja aceste evoluții pozitive, autoritățile au introdus măsuri legislative și scheme de sprijin. De la 1 ianuarie 2024, mecanismul de contorizare netă a fost înlocuit cu facturarea netă, care permite prosumatorilor – consumatori ce își produc propria energie din surse regenerabile – cu instalații de până la 200 kW să livreze surplusul în rețea și să primească compensații financiare. Aceasta înseamnă că întreprinderi ca Incubatorul de Afaceri Soroca pot injecta în sistemul național energia solară neconsumată și o pot valorifica sub formă de credit pe factura electrică ulterioară, sporind rentabilitatea investiției. Totodată, Guvernul și partenerii internaționali oferă granturi și facilități fiscale pentru proiecte de energie regenerabilă – de la scutiri de TVA pentru echipamente verzi, până la finanțări nerambursabile dedicate eficienței energetice în IMM-uri. Ca rezultat, în prezent mii de gospodării și peste o mie de agenți economici din Moldova au devenit prosumatori, contribuind cumulat la peste 115 MW de capacitate fotovoltaică instalată în toată țara.
Reușita proiectului de la Soroca se datorează, în mare măsură, viziunii și perseverenței Lilianei Babără. În calitate de manager al incubatorului, ea a demonstrat cum o idee verde poate fi transpusă în realitate la nivel local. Ea subliniază că astfel de inițiative aduc beneficii multiple – economice, de mediu și sociale – și pot inspira atât mai multe femei, cât și întreaga comunitate.
„Eu îndemn toți conducătorii care au instituții, și publice și private… să se uite la lucrurile date mai cu perspectivă, mai cu încredere, și o să vedem că lucrurile frumoase o să se întâmple”, spune ea, convinsă că liderii locali trebuie să privească investițiile în energie verde ca pe un act de responsabilitate față de viitor. Aceasta evidențiază că deja există exemple pozitive în oraș: Grădinița nr.7 „Călina” din dealul Sorocii, condusă la fel de o femeie, a fost recent renovată printr-un proiect național, incluzând instalarea panourilor solare, semn că tranziția energetică prinde rădăcini la nivel local.
Totodată, Liliana Babără fiind lider și o femeie vizionară, vede în energia regenerabilă o oportunitate de a implica și motiva tinerii. Incubatorul găzduiește un FabLab (laborator de fabricare digitală) unde elevii și studenții vin în contact cu noile tehnologii. Povestește despre un elev de clasa a XI-a care, inspirat de ceea ce a văzut, i-a spus: „Doamna Liliana, când împlinesc 18 ani eu vin și deschid companie la incubator”. „Eu te aștept, noi te așteptăm cu mare plăcere” – i-a răspuns dumneaei, încurajându-l. Astfel, tinerii văd că este posibil să realizezi lucruri frumoase și utile acasă, în Republica Moldova. „Noi, ca părinți, trebuie să încurajăm tinerii… să le dăm posibilitatea să viseze… Și eu văd viitorul panourilor solare în Soroca cu perspectivă”, afirmă Liliana Babără, adăugând că tinerii „pot lua ștafeta de la noi… și să meargă mai departe, să îmbunătățească viața și calitatea vieții”. În viziunea sa, adoptarea energiei verzi nu înseamnă doar tehnologii moderne, ci și crearea unui mediu în care generațiile următoare să își dorească să rămână, să construiască și să trăiască. O comunitate care investește în infrastructură modernă – de la energie curată la facilități culturale și educative – are șanse mai mari să își păstreze oamenii acasă, atrăgându-i cu o calitate a vieții în continuă creștere.
Așadar, proiectul de la Incubatorul de Afaceri Soroca este mai mult decât o investiție în panouri solare. Este dovada că leadershipul local – mai ales atunci când vine de la o femeie cu viziune – poate schimba comunități. Este despre a face, aici, acasă, lucruri care păreau imposibile. Și despre a inspira o întreagă generație să creadă că Republica Moldova are un viitor luminos – alimentat de soare, de perseverență și de oameni ca Liliana Babără.
