Salata Caesar – clasică peste tot, dar atât de diferită

Celebra salată Cezar se apropie încet-încet de jubileul de o sută de ani de când a fost inventată. Să fi fost o zi norocoasă a emigrantului italian în SUA și proprietar de restaurant Caesar Cardini, sau a fost să fie ”omul potrivit la locul potrivit”, dar poate a fost rodul îndelung al experimentelor de bucătar? 

Cert este că de ziua Independenței SUA, pe data de 4 iulie 1924, lui Cardini i se termină produsele în restaurant. Localul era full de musafiri, dornici de chef, de whisky, de a sărbători. Alcool era destul, mancare însă aproape nimic.  

Fără mari pretenții, Cezar a creat ceea ce avea să devină una dintre cele mai faimoase și reproduse salate din lume. Și numele, așa cum sugerează, a venit de la creatorul său: Cezar, care este Caesar în latină. 

Rețeta emigrantului folosește ingrediente simple, dar formează o combinație perfectă: salată verde, parmezan, muștar, suc de lămâie, worcestershire, ulei de măsline, crutoane și oțet. 

Somon și pui au fost adăugate mai târziu, se presupune că în perioada când a fost patentată salata. Pe un blog de specialitate este redată în detalii istoria acestei salate minunate. 

Combinație genială

Cum de i-a venit lui Caesar Cardini să amestece articole atât de diferite, ce vor da gustul preferat al majorității publicului?

Care este rețeta tradițională și cum se prepară?

Desigur, de-a lungul anilor și de la țară la țară, unele ingrediente au fost adaptate. Pentru a face o salată Cezar e nevoie:

Salată iceberg, roșii cherry, piept de pui, crutoane, grana padano, sos Cezar. Sare și piper după gust.

Modul de preparare:

  1. Primul lucru ce trebuie făcut este pregătirea crutoanelor, adică pâinea tăiată cubulețe. 
  2. Se stropesc aceste cubulețe cu puțin ulei de măsline extravirgin și se pun la cuptor. Când vor face o mică crustă și vor deveni un pic crocanți, înseamnă că sunt gata, dar vor fi lăsați deoparte pentru utilizare ulterioară. 
  3. Apoi se va prepara sosul. Într-un blender se va pune suc de lamaie, usturoi, sos Cezar și la final se va adăuga ulei puțin câte puțin.
  4. Frunzele de salată verde se vor spăla,usca și vor fi rupte în bucăți, de dimensiunea dorită. Se vor pune într-un recipient, se va acoperi și va fi lăsat la frigider până când mesenii vor fi gata să servească această operă de artă.
  5. Se va pune salata pe o farfurie mai intai, apoi dressing-ul și se va amesteca bine. Apoi se vor adaugă bucățile de pâine și brânză pentru garnitură. 
  6. Cezar este gata. Aceasta este o rețetă clasică.

De ce este diferită?

Pentru că salata Cezar poate fi preparată într-o mulțime de moduri. Cele mai populare fiind trei: cu somon, fileu de pui sau stil grecesc cu creveți și anșoa. Indiferent de varianta pe care se va miza, alimentele vor fi crocante, cu o aciditate foarte prezentă, cremoase, picante și bogate în arome.

„Salata Cezar a devenit populară imediat. După cum își amintește însuși creatorul renumitei salate, fileul de pui, parmezanul, roșiile, ouăle fierte au apărut mai târziu”, se precizează în blogul de specialitate. Prin urmare Salata Cezar a devenit populară.

Actorii au fost primii care au apreciat salata Cezar

Perioada apariției salatei Cezar a fost una foarte complicată în istoria Statelor Unite. Se știe că la începutul anilor 1920, SUA adoptă o lege care interzice vânzarea alcoolului. 

Cinematografia Americană ne relatează pe larg despre epoca Marii Depresiuni, atunci când în fiecare oraș, stat american activau diferite bande, iar lupta dintre ele aduceau nenorocire peste tot. Restaurante, hoteluri, localuri apăreau și falimentau imediat. Una din cauze era lipsa alcoolului în vânzare, iar în Mexic, în orașul Tijuan, unde Caesar Cardini a avut inspirația descoperirii salatei ce îi poartă numele, actorii hollywoodieni dădeau petreceri cu whisky. Unii din ei, din California, veneau special în localul lui Cardini pentru salata Cezar. 

Tradiția este păstrată 

În prezent, în localul lui Caesar Cardini (deși sunt alți proprietari), seara unul dintre bucătari iese în mijlocul sălii restaurantului pentru prepararea salatei Cezar, în văzul tuturor. 

Restaurantul cu livrare The BOX, vă poate asigura aceste gusturi ale salatei Cezar, în combinație cu orice băutură aleasă de Domniile Voastre.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Olympic Moldova

Canoistul Serghei Tarnovschi – pentru a treia oară campion mondial VIDEO

Canoistul Serghei Tarnovschi a devenit pentru a treia oară campion mondial. Anunțul a fost făcut, pe 24 august, de Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova.

„Canoistul Serghei Tarnovschi a devenit pentru a 3-a oară campion mondial pe distanța 5000 metri! Elevul lui Nicolae Juravschi a înregistrat rezultatul 23:41.31, fiind urmat de spaniolul Jaime Duro (23:43.67) și polonezul Wiktor Glazunow (23:53.73)”, au comunicat reprezentanții Comitetului.

Performanța a fost obținută la Mondialele de la Milano.

Zilele trecute, Tarnovschi a obținut și medalia de bronz la Campionatul Mondial de la Milano, în proba de canoe pe distanța de 500 de metri. Sportivul a terminat pe locul trei, cu timpul de 1:47,38.

Născut în Ucraina, Serghei Tarnovschi s-a mutat împreună cu fratele său Oleg de la Lvov la Chișinău, în 2014, când a început să concureze pentru Federația Moldovenească de Canotaj.

În august 2022, canoistul Serghei Tarnovschi a obținut medalia de aur în cadrul Campionatului Mondial la canoe pe distanța de 5000 de metri. Evenimentul s-a desfășurat în orașul Halifax din Canada. În 2024, Serghei Tarnovschi a reprezentat Republica Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris, la proba de canoe simplu pe 1 000 m, și a obținut medalia de bronz. La sfârșitul lunii august 2024, canoistul a obținut medalia de aur la Campionatul Mondial de kaiac-canoe de la Samarkand (Uzbekistan).

screenshot

Un partid și un bloc, înregistrate de CEC pentru scrutinul parlamentar. Două formațiuni, respinse

Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat lista de 56 candidați la funcția de deputat din partea Partidului Liberal și lista de 66 de candidați ai Blocului Electoral „Blocul Unirea Națiunii”. Totodată, CEC a respins cererile de înregistrare pentru participarea la alegerile parlamentare depuse de Partidul „Noua Opțiune Istorică” și de Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Надежда”. Deciziile au fost luate pe 24 august.

În cadrul unei ședințe, CEC a înregistrat lista de 56 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu. În context, a fost înregistrat simbolul electoral.

Totodată, Comisia a înregistrat lista de 66 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral „Blocul Unirea Națiunii”. Blocul este format din Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, condus de Valentin Dolganiuc, și Partidul Național Liberal, condus de Mihail Severovan.

Comisia a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova depusă de Partidul politic „Noua Opțiune Istorică”, condus de către Svetlana Chesari. „Urmare a examinării listei de candidați, s-a constatat că o persoană inclusă în lista de candidați cade sub incidența art. 16 alin. (2) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022, și din acest motiv  a fost exclusă din listă, în procedura de examinare a admisibilității. Urmare a excluderii persoanei menționate, s-a diminuat cota de reprezentare în proporție de 70% față de 30%, ceea ce în mod implicit atestă caracterul neconform al cererii de înregistrare a listei de candidați. De asemenea, Comisia a constatat că unele persoane de pe lista de candidați sunt afiliate fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional”, au declarat reprezentanții CEC.

De asemenea, CEC a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova depusă de Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Надежда”, condus de către Andrei Donică. „Entitatea a prezentat Comisiei o listă de 7 candidați, ceea ce contravine prevederilor legislației electorale, prin care formațiunea politică înaintează o listă de candidați nu mai mică de 51 de persoane și nu va depăși 111 persoane”, au precizat reprezentanții Comisiei.

Totodată, Comisia a modificat hotărârea privind lista candidaților Blocului Electoral „Patriotic”, la solicitarea acestuia. Din listă au fost excluși 4 candidați și au fost incluși alți 11. De asemenea, CEC a modificat lista candidaților Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”, la solicitarea formațiunii. În listă au fost adăugate 7 persoane.

***

Pe 19 august 2025, la ora 17:00, s-a încheiat termenul de depunere a documentelor necesare pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Campania electorală pentru aceste alegeri va începe pe 29 august.

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

„Marșul Eliberării” la Chișinău: Dodon, Vlah, Tarlev, Voronin și Ozerov printre manifestanți

Pe 24 august, la Chișinău, a avut loc un „marș cu ocazia eliberării Moldovei de fascism”. În fruntea coloanei s-au aflat liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon și liderul Partidului „Viitorul Moldovei” Vasile Tarlev. Manifestanții au mers până la Complexul Memorial „Eternitate”, unde li s-a alăturat și lidera Partidului „Inima Moldovei” Irina Vlah, care a desfășurat „Marșul Eliberării”, un eveniment cu același traseu, care a urmat coloanei conduse de Dodon și Tarlev. La locația finală s-au alăturat și ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și liderul Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin.

Marșul a început lângă monumentul din piața de lângă Academia de Științe. „Victorie”, au scandat manifestanții din coloana condusă de Dodon și Tarlev pe parcursul marșului. Ajunși la Complexul Memorial „Eternitate”, manifestanții au depus flori. Ulterior, Dodon, Vlah și Tarlev au făcut declarații. „Astăzi este o zi importantă pentru noi, pentru cetățenii Republicii Moldova. Astăzi, noi celebrăm aniversarea de la eliberarea sub ocupație fascistă. 81 de ani în urmă, buneii noștri, tații noștri au luptat pentru ca noi să avem un cer senin. Data de 24 august, în memoria moldovenilor, va rămâne tot timpul ca ziua victoriei”, a spus Dodon.

Potrivit Dodon, la marș au participat aproximativ 10 000 de persoane. Pe lângă marș, spre Complexul Memorial Șerpeni, a pornit un marș auto. Potrivit lui Dodon, la eveniment participă sute de automobile.

În contextul manifestației din capitală, istoricul și expertul WatchDog, Ștefan Bejan, a scris pe Facebook că „adevărul istoric este altul”. „”Eliberarea” sovietică a însemnat începutul unei noi ocupații și a adus cu sine zeci de mii de oameni ridicați din casele lor și deportați în Siberia, unde mulți au murit în frig și foame. Între 1946–1947, aproape 150 de mii de basarabeni au pierit în timpul foametei organizate de regimul stalinist, care mătura din podurile basarabenilor și ultimul bob de grâu, lăsând familii întregi să moară. (…) La 81 de ani distanță, Rusia repetă același scenariu. Sub pretextul „eliberării de fascism” și-a trimis armata în Ucraina. Rezultatul? Milioane au murit, au fost răniți, deportați sau forțați să-și părăsească țara”, a menționat Ștefan Bejan.

Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev și Vladimir Voronin fac parte din Blocul Electoral „Patriotic”, în cadrul căruia intenționează să candideze la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Cu toate acestea, zilele trecute, Vladimir Voronin a declarat că în sacoșa neagră pe care fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, i-a oferit-o lui Igor Dodon se aflau 860.000 de euro. Igor Dodon a calificat declarațiile liderului comuniștilor și actualului său partener de bloc electoral drept o provocare pusă la cale de guvernare pentru a crea „disensiuni” în interiorul Blocului „Patriotic”. În același timp, Dodon a asigurat că, în ciuda acestor declarații, Blocul „Patriotic” va participa împreună la alegeri.

Primăria Municipiului Chișinău

Festival pe strada pietonală „Eugen Doga” din Chișinău: restricțiile de trafic anunțate

Pe 24 august, după-amiaza, pe strada pietonală „Eugen Doga” va avea loc festivalul „Dor de Chișinău”. În acest context, Primăria Chișinău a anunțat sistarea traficului rutier pe strada Columna, între strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și strada Alexandr Pușkin.

Primăria Chișinău a anunțat că, în legătură cu desfășurarea festivalului „Dor de Chișinău” pe 24 august, va fi sistat traficul rutier pe strada Columna, între strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și strada Alexandr Pușkin.

Prin urmare, circulația troleibuzelor va fi reorganizată astfel: ruta nr. 24 va circula pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni – str. Alexei Mateevici – str. Vasile Alecsandri, iar ruta nr. 28 va circula pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni – str. Alexei Mateevici – str. Alexandr Pușkin – bd. Ștefan cel Mare și Sfânt.

Festivalul se va desfășura între 16:00 și 22:00 pe strada pietonală „Eugen Doga”. Evenimentul va include ateliere de meșteșuguri, expoziții de cămăși tradiționale, activități pentru copii și degustări de bucate și deserturi. Printre cei care vor evolua la festival se numără: ansamblul de dans „Hecenii”, Igor Cuciuc, ansamblul folcloric „Crenguța de Iederă”, Tatiana Cerga, Costi Burlacu și Corina Țepeș, Brio Sonores, Nelly Ciobanu, Natalia Barbu, ansamblul „Ștefan Vodă” și Geta Burlacu.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: