Tudor Mardei/NewsMaker

Sandu, prima reacție după ce CSE a suspendat licența unor posturi TV controlate de Șor și Plahotniuc: „Judecata este o metodă pe timp de pace”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a comentat, pe 1 noiembrie, decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) prin care șase posturi de televiziune, controlate direct sau indirect de oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, au rămas, temporar, fără licență de emisie. Șefa statului susține că decizia autorităților vine să descurajeze finanțările ilegale, or, potrivit ei, posturile TV sancționate ar fi finanțate ilegal, cu scopul de a manipula și a dezinforma cetățenii.

„Este o decizie care vine să descurajeze finanțarea ilegală, pentru că despre asta este vorba. Toate aceste posturi TV, conform explicațiilor Guvernului și CSE, sunt finanțate din bani ilegali și, respectiv, se ocupă de propagandă și dezbinare, or nu despre asta este presa. Presa trebuie să asigure informarea corectă și obiectivă. (…) Finanțarea ilegală este o problemă pentru procesul democratic în general și o să luptăm cu ea indiferent dacă este vorba de presă, partide politice sau campanie electorală”, a declarat șefa statului în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV.

Întrebată dacă autoritățile nu ar fi trebuit să aștepte, întâi de toate, o decizie a instanței de judecată care să demonstreze pretinsele abateri pe care posturile TV le-ar fi comis, conform autorităților, șefa statului a declarat: „Dacă vă uitați la UE, acolo tot prin metode directe s-au sancționat aceste TV. Nu s-a mers în instanțele de judecată. Sigur, instanța de judecată este o metodă pe timp de pace și atunci când instituțiile statului funcționează. Când riscurile la adresa securității statului sunt mari, se folosesc astfel de instrumente. Repet, putem să vedem astfel de metode și în UE, unde standardele sunt mai mari”.

***

Amintim că, pe 30 octombrie 2023, CSE a dispus suspendarea licențelor de emisie a altor șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3) pentru că ar „reprezintă un pericol la adresa securității informaționale”, potrivit șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața. Directorul SIS a declarat că cele șase posturi TV își realizează activitatea cu „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către Consiliul Audiovizualului (CA), dar și de SIS, iar prim-ministrul Dorin Recean a anunțat despre existența unor „dovezi că aceste posturi urmăresc un interes din afara Republicii Moldova, în scop destabilizator”.

În aceeași zi, SIS a anunțat că a blocat 31 de site-uri, dintre care 21 ar fi controlate de Moscova. Deciziile autorităților au stârnit îngrijorări în rândul mai multor ONG-uri de media și a Avocatului Poporului, Ceslav Panico – care au cerut mai multe explicații de la organele de stat care au luat decizia, precum și reacții dure din partea conducerii posturilor TV rămase fără licență – care au acuzat guvernarea de cenzură. Nici Moscova nu a ratat ocazia de a comenta deciziile autorităților de la Chișinău. Comisarul pentru drepturile omului în Federația Rusă, Tatiana Moskalkova, a anunțat că a făcut apel la ONU, solicitând prevenirea politicii de cenzurare a mass-mediei din Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

banca de economii
Максим Андреев, NewsMaker

Dosarul „Banca de Economii”: sentințe de până la 9 ani de închisoare și despăgubiri de peste un milion de lei

Două persoane au fost condamnate în dosarul „Banca de Economii” pentru escrocherie și spălare de bani. Acestea ar fi obținut un credit de 4,4 milioane de lei prin escrocherie de la Banca de Economii și ar fi sustras 1,46 milioane de lei din acești bani, prin tranzacții fictive. Unul dintre inculpați a primit 5 ani de închisoare, iar celălalt — 9 ani. Ambii trebuie să achite 1.460.660 de lei drept despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Informațiile au fost comunicate de Centrul Național Anticorupție (CNA). Sentința nu este definitivă.

Reprezentanții CNA au raportat, pe 26 iunie, că Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a condamnat un beneficiar efectiv al unei companii pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari, iar un administrator – pentru escrocherie și spălare de bani, tot în proporții deosebit de mari.

Primul inculpat a fost condamnat la 5 ani de închisoare, însă pedeapsa va fi executată doar după ce sentința va deveni definitivă. Instanța a menținut și sechestrul aplicat pe bunurile acestuia. Cel de-al doilea inculpat a fost condamnat, prin cumul parțial al pedepselor, la 9 ani de închisoare. Executarea sentinței a început din momentul reținerii. Instanța a menținut arestul preventiv, totodată i-a interzis să desfășoare activități în domeniul administrării bunurilor timp de 5 ani.

În același timp, instanța a admis cererea civilă depusă de reprezentantul Băncii de Economii și a dispus ca ambii inculpați să achite, în mod solidar, suma de 1.460.660 de lei, drept despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat.

Potrivit CNA, inculpații, împreună cu alte persoane cercetate separat, ar fi obținut prin escrocherie în 2011 un credit de 4,4 milioane de lei de la Banca de Economii. Știau că firmele beneficiare nu vor rambursa creditul și, printr-un contract fictiv, au transferat 1,46 milioane de lei către alte companii. Ulterior, acești bani ar fi fost ridicați în numerar de către unul dintre inculpați.

„Deși inculpații au negat comiterea faptelor pe tot parcursul procesului, instanța a apreciat probatoriul administrat și a stabilit vinovăția acestora”, au comunicat reprezentanții CNA. Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: