vistanews.ru

Sarcina și imunizarea împotriva coronavirusului. Ce recomandă medicii?

La inițiativa Ministerului Sănătății medicii de familie au început să recomande femeilor însărcinate să se imunizeze împotriva coronavirusului. Despre aceasta a comunicat pentru NM Ninel Revenco, coordonatoarea Programului național de imunizări. Deocamdată, nu există date privind numărul femeilor însărcinate din Moldova care au fost bolnave de COVID sau care s-au imunizat, însă cei de la Ministerul Sănătății susțin că este clar deja că sarcina este una dintre cauzele pentru care mai multe persoane decid să amâne vaccinarea.

Femeile însărcinate pot să se vaccineze împotriva COVID?

Cei de la Ministerul Sănătății consideră că se poate. „Imunizarea îi apără pe toți împotriva coronavirusului, inclusiv femeile însărcinate. În multe țări se recomandă imunizarea femeilor însărcinate, pentru că vaccinarea poate proteja și mama, și copilul”, a spus Ninel Revenco.

În același timp, opiniile specialiștilor referitoare la această chestiune diferă, iar studii clinice complete care ar dovedi siguranța vaccinării femeilor însărcinate încă nu au fost.

  • Experții OMS nu au inclus sarcina în lista contraindicațiilor generale în cazul imunizării împotriva COVID. În același timp, ei admit că diferite vaccinuri ar putea avea anumite restricții suplimentare.
  • Specialiștii din Centrele pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA sugerează femeilor însărcinate să discute despre această chestiune cu medicul care va evalua riscul personal al fiecărei paciente, luând în calcul nivelul morbidității din regiune. Aceștia sugerează, dar nu obligă.
  • Și Ministerul Sănătății din Moldova sugerează femeilor însărcinate să evalueze toate riscurile înainte de a se vaccina și recomandă insistent ca după aceasta, să se afle sub supravegherea sistematică a medicului.
  • Robert KochInstitut din Germania recomandă femeilor însărcinate să se imunizeze doar dacă acestea au boli cronice și un risc înalt de contaminare (de exemplu, femeile medici).

Dar în așa caz, poate e mai bine ca femeile însărcinate să nu se vaccineze, ci să aștepte până va fi mai multă claritate?

Există câteva argumente în favoarea ideii că cel mai degrabă, vaccinarea anti-COVID a femeilor însărcinate este sigură:

  • „În primul rând, în Moldova sunt administrate vaccinuri care nu conțin virus viu: sau мРНК (Pfizer), sau inactivat, altfel spus, coronavirus „nimicit” (Sinovac, Sinopharm), sau cel lipsit de posibilitatea de a se înmulți (AstraZeneca, Sputnik V). Aceste vaccinuri nu pot provoca îmbolnăvirea cu COVID a mamei sau a fătului”, a menționat Revenco.
  • „În al doilea rând, cercetătorii britanici au descris deja circa 800 de cazuri de vaccinare a femeilor în cel de-al treilea trimestru al sarcinii. Și deocamdată, aceștia nu au depistat niciun fel de efecte adverse”, a mai spus Revenco.

Dar COVID este periculos în timpul sarcinii?

Cercetătorii de la Universitatea din Washington au studiat situația bolii la 240 de femei însărcinate și au comparat aceste date cu cele ale femeilor de aceeași vârstă, dar care nu sunt însărcinate și au ajuns la concluzia că sarcina complică tratamentul clinic împotriva coronavirusului. Riscul crește de aproape două ori. Factori suplimentari ai riscului care, la fel, influențează asupra tratamentului împotriva COVID în cazul femeilor însărcinate – vârsta (cu cât femeia este mai în vârstă, cu atât este mai mare riscul), diabetul și multe alte boli cronice.

Virusul amenință fătul?

 „Evoluția severă a bolii la mamă amenință și copilul, pentru că SARS-CoV-2 la femeile însărcinate mărește probabilitatea nașterii premature, poate provoca întreruperea sarcinii și complicații grave”, a remarcat Revenco.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: