1,8 miliarde de lei – aceasta este suma alocată din bugetul public pentru „Satul European 2022”, program anunțat de președinta Maia Sandu și implementat în perioada 2022-2024 de Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală, aflat în subordinea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Jurnaliștii de investigație Cu Sens, în colaborare cu Diez, au analizat toate proiectele aprobate și au prezentat top trei companii care au încasat cei mai mulți bani pentru realizarea lucrărilor. Mai exact, aceste trei firme au câștigat circa 15% din bani, semnând mai multe contracte care, însumate, depășesc cifrele de 50, 70 și chiar 100 de milioane de lei, susțin jurnaliștii. Mai mult, un proiect realizat de una dintre aceste companii a intrat în vizorul ofițerilor anticorupție.
Peste 11 milioane la Pepeni din raionul Sîngerei
Potrivit jurnaliștilor, în comuna Pepeni din raionul Sîngerei a fost implementat unul dintre cele mai scumpe proiecte. A costat peste 11 milioane de lei. S-a construit o stație de epurare a apelor uzate, o stație de pompare și peste 2 km de rețea de canalizare care ar permite conectarea a 250 de gospodării. Deși proiectul a fost dat în exploatare la sfârșitul anului trecut, până în luna februarie 2025, doar circa 76 de gospodării s-au conectat la rețea. Un locuitor a spus că „e cam mult 2 000 de lei pentru conectare”.
Noul sistem de epurare a apelor uzate din sat nu este pus în funcțiune. Primarul Oleg Cernei a declarat că, în localitate, este o altă stație de epurare, mai mică, care face față deocamdată. Întrebat când va fi pornită noua stație de epurare, dar și cea de pompare, primarul a explicat că trebuie să fie extinsă, mai întâi, rețeaua de canalizare.
Proiectul propus de Primăria Pepeni a fost aprobat de Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală, în august 2022. Ulterior, autoritatea locală a organizat o licitație publică pentru a selecta compania care să efectueze lucrările. Devastcom SRL din Chișinău a câștigat contractul pentru 9,2 milioane de lei, deși o altă firmă a oferit un preț cu circa 1 milion mai mic. Oferta mai ieftină a fost respinsă din cauza unui „preț anormal de scăzut”. Primarul de atunci, Oleg Rotaru, a declarat că firma respectivă nu avea capacitatea de a realiza lucrările.
Lucrările, programate să se încheie până la finalul lui 2023, au întârziat din cauza deciziei de a muta stația de epurare pe un câmp la marginea localității. Pe 16 septembrie 2024, contractul a fost majorat cu peste 2 milioane de lei, ajungând la 11,4 milioane, pentru a permite conectarea ulterioară a două localități, a precizat directorul Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală, Mihail Croitoru.
cusens.md
În vara anului 2023, Devastcom SRL a realizat în avans lucrările de mutare a stației, înainte ca Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală să aloce suplimentar peste 2 milioane de lei. Primarul Oleg Cernei a organizat o nouă licitație pentru aceste lucrări, câștigată tot de Devastcom, deși o altă firmă oferise un preț mai mic. Cernei a explicat că, odată cu alocarea banilor, legea impune procedura de achiziție publică, iar autoritățile au cunoscut că lucrările erau deja efectuate.
Întrebat de ce a fost necesară noua licitația, dacă oricum firma sa a efectuat lucrările din prima, administratorul Devastcom SRL a declarat: „Se-ntâmplă, câteodată, multe obiective, unde poate să se întâmple ca același antreprenor să execute mai multe licitații care sunt, într-un fel, în continuitate, deoarece e greu de obținut surse de finanțare, integral, pe un obiectiv mare. Obiective mari sunt de zeci de milioane. Știți cum? Și cu finanțarea e mai problematic. Și, atunci, se divizează în mai multe etape de finanțare și de executare, evident”.
Serghei Cojocari, director adjunct al Oficiului Național de Dezvoltare Regională Locală, a recunoscut că majoritatea proiectelor implementate de autoritățile locale în cadrul „Satul European 2022” au fost cu probleme, iar comuna Pepeni nu este o excepție. „Pepeni este unul dintre cele 80% de proiecte care, pe parcurs, au fost constatate unele deficiențe tehnice, de diferită natură: nu au fost prevăzute unele lucrări, nu toate lucrările au fost corect calculate. Deci, pe perioada de implementare, 80% din proiecte au fost corectate ca ele să atingă un impact maxim și să poată fi operaționalizate, inclusiv proiectul Pepeni”, a spus Cojocari.
Pe lângă proiectul de la Pepeni, în cadrul programului „Satul European 2022”, Devastcom SRL a mai făcut lucrări în alte cinci localități din nordul țării și trei din centrul țării. În mare parte proiecte ce țin de apă și canalizare. Valoarea totală a contractelor – 56 de milioane de lei, ceea ce plasează Devastcom SRL pe poziția a III-a în topul companiilor care au încasat cei mai mulți bani în programul „Satul european 2022”.
Peste 10 milioane la Trușeni
În comuna Trușeni, municipiul Chișinău, autoritățile locale au decis să investească peste 10 milioane de lei pentru a construi 6,5 km de rețea de apeduct, două rezervoare și o stație de pompare a apei. „Cu ajutorul acestei stații de pompare și acestor două rezervoare, acum, practic, peste 2 000 de gospodării sunt conectate la apă potabilă. Atât prin rețea nouă, cât și prin cea existentă”, a comunicat primara Viorica Beregoi. Pe lângă gospodării, la sistemul de alimentare cu apă potabilă au fost conectate și trei instituții publice.
Pentru demararea proiectului din Trușeni, în august 2022 a fost organizată o licitație publică, dar care a fost anulată. Viceprimarul comunei Trușeni, responsabil de organizarea acesteia, nu ne-a putut spune motivul exact, potrivit jurnaliștilor. În noiembrie 2022, la licitația repetată, au participat patru companii, iar câștigătoarea a fost desemnată compania Valdcongrup SRL din Chișinău, care a propus prețul de 10,4 milioane de lei. Deși au fost alte două oferte mai mici, acestea au fost refuzate.
„Secretul e că participăm la licitații și să dai prețul corect, să ai toate documentele în regulă – tot este un factor important. Și bun, să ai și un nume pe piață ca lumea să știe că tu dacă ai să iei contractul acesta o să faci lucrările”, a comunicat administratorul Valdcongrup SRL.
cusens.md
Valdcongrup SRL a implementat un proiect în valoare de circa 10 milioane de lei și în comuna Bilicenii Vechi, din raionul Sîngerei, unul cu probleme, se pare, a menționat jurnaliștii. „Asta, deoarece un reprezentant al firmei, împreună cu responsabilul tehnic și un inspector din cadrul unei direcții teritoriale a Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, ar fi încercat s-o mituiască pe primăriță ca să se treacă peste verificările necesare privind volumul, calitatea și costul real al lucrărilor executate. Cazul a ajuns în vizorul ofițerilor Anticorupție care, pe 30 iulie 2025, au efectuat percheziții într-un dosar de corupție, în care cei trei au statut de bănuiți”, au adăugat jurnaliștii. Reprezentanții Valdcongrup au declarat jurnaliștilor că nu oferă declarații „cât timp merge ancheta”.
Pe lângă proiectele din Trușeni și Bilicenii Vechi, în programul „Satul European 2022”, Valdcongrup SRL a mai realizat lucrări în alte opt localități. Valoarea totală a contractelor – 78 de milioane de lei. Astfel, firma ocupă poziția a II-a în topul companiilor care au încasat cei mai mulți bani în programul „Satul european 2022”.
Peste 11 milioane de lei la Miciurin din raionul Drochia
În satul Miciurin, raionul Drochia, autoritățile locale au ales să investească peste 11 milioane de lei pentru a conecta la rețeaua de apeduct aproximativ 1 500 de locuitori. Deși proiectul a fost finalizat pe 20 septembrie 2023, nu toți au vrut să se conecteze la rețea, susțin jurnaliștii. „Trebuie 5 000 de lei să plătești. 2 000 de lei au luat mai înainte și acum 3 000 de lei conectarea”, a comunicat un locuitor.
În cadrul acestui proiect, s-au construit 19 km de rețea de apeduct, care să permită conectarea a 428 de gospodării din sat și nouă instituții publice. De asemenea, a fost ridicată o stație de tratare a apei, reabilitată o sondă arteziană și instalat un turn de apă.
cusens.md
Responsabilul tehnic al proiectului, Boris Pînzaru, a spus că, în timpul verificărilor lucrărilor, a depistat unele nereguli în perioada implementării proiectului. Din spusele lui, toate problemele au fost înlăturate de companie.
Compania care a câștigat licitația și a efectuat lucrările în satul Miciurin este Foremcons SRL, la fel din Chișinău, câștigând 20 de proiecte în cadrul programului guvernamental „Satul european 2022”. Majoritatea – în localități din nordul țării. Valoarea totală a contractelor – 142 de milioane de lei, ceea ce plasează compania pe prima poziție în topul companiilor care au încasat cei mai mulți bani publici în cadrul programului „Satul european 2022”.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.
În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.
Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.
La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.
Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.
***
Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.
Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă.
În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru.
Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.
Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.
