Scandalul Epamedia: PAS îl acuză pe Ceban că orașul Chișinău riscă să piardă €66 mln. Reacția primăriei

Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) îl acuză pe edilul capitalei, Ion Ceban, că a permis prelungirea controversatului contract cu compania Epamedia, în baza căruia firma a intentat un proces de arbitraj internațional, în contextul neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către municipiu. Potrivit fracțiunii PAS, documentul ar fi putut fi reziliat în 2022, însă primarul nu ar fi acționat, iar prejudiciul pretins de companie a ajuns în prezent la 66 milioane de euro. Consilierii municipali PAS vor solicita convocarea „de urgență” a unei ședințe CMC, la care să participe Ion Ceban, pentru a prezenta explicații pe marginea cazului. La rândul său, Primăria Chișinău a declarat că, din 2021, încearcă să rezolve problema, prin implicarea CMC, însă consilierii municipali ar „politiza” subiectul și nu s-a găsit o soluție.

Vicepreședintele PAS din CMC, Dumitru Ivanov, și deputatul PAS Lilian Carp au susținut pe 30 aprilie un briefing de presă în care au oferit detalii despre contractul dintre Primăria Chișinău și Epamedia SRL, care a generat scandal.

Potrivit reprezentaților PAS, în 2007, Primăria municipiului Chișinău a încheiat un contract cu Epamedia, prin care compania se angaja să amenajeze 300 de stații de așteptare a transportului public, cu o valoare de aproape 2 milioane de euro. În schimb, Primăria Chișinău trebuia să acorde firmei dreptul de a amplasa publicitate în stațiile de așteptare respective, să-i pună la dispoziție city-light-uri și peste 1 500 de panouri publicitare. Toate acestea urmau a fi folosite pe întreaga durată a contractului, adică 10 ani.

Contractul a fost semnat atunci când municipiul era condus de primarul interimar comunist Vasile Ursu, care la acel moment era coleg de partid cu actualul edil al Chișinăului – Ion Ceban.

Conform unor acte prezentate de reprezentanții PAS, Epamedia a amenajat 301 stații de așteptare și le-a dat în exploatare, însă municipalitatea nu i-a oferit panourile publicitare și city-light-urile, fapt care este interpretat de companie ca și prejudiciu.

Demers DAJ 2-01-1-494 by Ana-Maria

Lilian Carp a menționat că contractul conținea și o clauză, conform căreia, în cazul în care niciuna dintre părți nu își exprimă intenția de a-i încheia valabilitatea, acesta se prelungește automat pentru cinci ani – lucru care s-a întâmplat în 2017.

Contractul nu a fost reziliat nici în 2022, la expirarea termenului de prelungire. Pentru ca contractul să fi fost reziliat, Ion Ceban, care este primar în 2019, conform clauzelor contractuale, ar fi trebuit să preîntâmpine Epamedia cu cel puțin 12 luni înainte, însă nu a făcut-o. „În loc să facă o notificare (către Epamedia – n. r.), are o înțelegere verbală. Pentru că altfel nu ne putem explica acțiunile Epamedia, care construiește mai multe stații și în aceste stații o să vedeți amplasată publicitatea primăriei. Desigur, când a apărut scandalul, în aceste zile, toată această publicitate dispare din stațiile care au fost construite de Epamedia, pentru a nu arăta legătura lui Ceban cu Epamedia”, a declarat deputatul PAS.

La rândul său, Dumitru Ivanov a spus că fracțiunea PAS din CMC a elaborat un proiect de lege privind notificarea companiei despre încetarea contractului. Inițiativa însă nu a  întrunit suficiente voturi pentru aprobare.

Consilierul municipal a menționat că, ulterior, în 2024, primăria a primit o cerere prealabilă din partea firmei.

Conform acestei cereri prealabile, Primăriei municipiului Chișinău i se invoca un pretins prejudiciu enorm de 65 milioane de euro, dintre care 2 milioane de euro erau menționate investiții în amenajarea stațiilor de așteptare, iar alte 63 de milioane de euro – profit ratat pentru publicitate. În total, atunci erau 65 milioane de euro, acum, deja în 2025, vedem că această sumă se pretinde a fi de 66 milioane de euro. (…) Asta înseamnă că de 33 de ori mai mult profitul trebuia să fie decât investiția făcută de acea companie. Unde ați văzut un proiect de investiții în care tu câștigi de 33 de ori mai mult decât investiția pe care ai făcut-o în oraș? (…) În această scrisoare prealabilă ni se menționează un profit mediu pretins ratat net de aproximativ 4 milioane de euro pe an”, a precizat el.

Acum, pe caz urmează să aibă loc un proces de arbitraj internațional, care a fost intentat de Epamedia.

Dumitru Ivanov a menționat că fracțiunea PAS va solicita convocarea „de urgență” a unei ședințe CMC, la care edilul capitalei să prezinte explicații.

Primarul Ion Ceban trebuie să răspundă public de ce a ascuns aceste informații de consilierii municipali și de cetățenii acestui oraș, de ce a permis prelungirea automată a acestui contract, de ce nu apără acum interesele municipiului, care riscă să piardă zeci de miliarde de lei”, a subliniat el.

Reacția Primăriei municipiului Chișinău

După declarațiile membrilor PAS, Primăria Chișinău a venit cu o reacție.

Încă în anii 2021–2022, Primăria Chișinău a venit cu propunerea de a fi încheiată tranzacția de împăcare pentru a nu se ajunge într-un litigiu. În acest subiect au fost implicați și consilieri municipali din toate fracțiunile, inclusiv prin includerea pe ordinea de zi a ședințelor CMC, privind aprobarea de către CMC a semnării unei tranzacții de împăcare. Acest subiect a fost politizat de fiecare dată și s-a evitat soluționarea pe cale amiabilă de către Consiliul Municipal.

Totodată, în noiembrie 2024 a fost semnată dispoziția privind crearea grupului de lucru, cu implicarea și a consilierilor municipali din toate fracțiunile, privind identificarea soluțiilor și continuarea discuțiilor privind încheierea unei tranzacții de împăcare. La ședințele acestui grup de lucru, acest subiect a fost din nou politizat de către consilierii municipali și nu s-a ajuns la niciun consens, deși din partea partenerului privat era deschidere pentru a fi încheiată o tranzacție de împăcare. De fiecare dată au fost blocaje, iar consilierii municipali care sunt membri ai grupului de lucru, în loc să susțină această propunere, au ales în continuare să facă politică pe acest subiect”, a menționat instituția într-un comunicat pe Facebook.

Primăria a mai spus că „în ultimii ani s-au întreprins toate măsurile pentru a evita prejudicierea bugetului municipal”.

Totodată, aceasta a declarat că informațiile despre Primăria Chișinău sunt amplasate în stațiile de așteptare ale instituției.

Amintim că scandalul cu privire la contractul dintre Primăria Chișinău și Epamedia a izbucnit după ce pe, 22 aprilie, consilierul municipal al Platformei DA, Victor Chironda, a anunțat că firma a demarat un proces în arbitraj internațional. Atunci, primăria a declarat că nu recunoaște cifra de 66 milioane de euro solicitată de Epamedia drept prejudiciu și că Ion Ceban „nu are nicio implicare”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

sputnik.md

Lupta cu corupția, test pe care Moldova nu l-a trecut în fața FMI? De ce am pierdut tranșa de $170 mln (ANALIZĂ)

Republica Moldova nu va primi în acest an tranșa de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional (FMI). NewsMaker a analizat motivele pentru care țara a rămas fără această finanțare, rolul Procuraturii Anticorupție în această situație și din ce surse Guvernul acoperă lipsa fondurilor externe.

Ce s-a întâmplat?

Despre faptul că Moldova nu va primi creditul prevăzut de programul cu FMI a anunțat ministrul finanțelor Andrian Gavrilița după ședința guvernului.

„Tranșele nu au fost primite. Dar în același timp noi am avut suficientă finanțare. Dacă veți privi bugetul de stat, noi am avut o reducere a cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat cu 300 de milioane de lei. În plus, purtăm discuții preliminare cu FMI”, a spus Gavrilița, adăugând că misiunea Fondului trebuie să vină în Moldova în decembrie.

Potrivit lui, deficitul a fost posibil de compensat din contul reducerii cheltuielilor pentru deservirea datoriei, al majorării împrumutului din partea Franței și al finanțării în cadrul programului Moldova Growth Plan. Ministrul a menționat că în acest an țara a primit credite în condiții mai avantajoase.

Mai târziu, în timpul audierilor parlamentare din 13 noiembrie, Gavrilița a precizat: „Noi nu am pierdut granturile, este vorba despre împrumuturi — și noi am avut alternative”.

De ce am ajuns aici?

NM nu a reușit să obțină un comentariu de la reprezentanța FMI în Moldova. La cererea scrisă a NM, până la momentul publicării materialului, răspunsul nu a venit. Într-un comentariu pentru portalul mold-street.com, Fondul a amintit că, în decembrie anul trecut, consiliul executiv a finalizat a șasea revizuire în cadrul acordurilor privind Facilitatea de Credit Extins (ECF) și Facilitatea de Finanțare Extinsă (EFF), precum și a doua evaluare în cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF). Aceasta a permis Moldovei să primească aproximativ 162,6 milioane de dolari.

„Ambele acorduri au expirat în octombrie 2025, deoarece îndeplinirea obligațiilor rămase în domeniul politicii fiscale și al guvernanței a fost întârziată”, a precizat FMI.

O sursă familiarizată cu situația a declarat pentru NM că ultima misiune a Fondului a lucrat în Moldova în septembrie anul trecut, iar tranșa a fost primită în decembrie 2024. Potrivit lui, alte revizuiri nu au fost efectuate deoarece guvernul nu a îndeplinit câteva condiții ale programului.

Este vorba, în special, despre punctele legate de lupta împotriva corupției. Printre ele — asigurarea autonomiei operaționale și de personal a Procuraturii Anticorupție, precum și adoptarea legii privind crearea infrastructurii pentru examinarea cauzelor de corupție. Acest document trebuia să prevadă „un proces sigur de selecție a judecătorilor pentru cauzele de corupție, care să asigure numirea persoanelor cu o reputație ireproșabilă și calități profesionale și morale înalte”.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a explicat situația altfel: „Unii ne-au spus: nu trebuie să ridicați salariile sau pensiile. Iar noi spunem — trebuie să ajutăm oamenii. Am cheltuit 35% din buget pentru salarii… [Cineva] a rămas cu supărare, dar noi trebuie să ajutăm oamenii”.

„Cerc vicios”

Fostul premier Ion Sturza a criticat abordarea FMI.

„Oficial, misiunea FMI este de a promova stabilitatea economică și financiară globală. O formulare impecabilă, fără îndoială. Dar între formulă și realitate se cască adesea un hău: condiționalități rigide, reforme forțate, austeritate fiscală și o dependență crescândă de împrumuturi care, de multe ori, țin țările mici într-un cerc vicios al „ajutorului perpetuu””, a scris Sturza.

Potrivit lui, creditele FMI înlătură simptomele, dar nu tratează boala. Principala cauză a situației actuale, consideră el, este „o supărare personală a unor funcționari FMI, care nu au reușit să impună conducerii țării anumite decizii”. În special, este vorba despre schimbarea conducerii Băncii Naționale (parlamentul l-a demis pe Octavian Armașu și a numit-o pe Anca Dragu) și despre administrarea Procuraturii Anticorupție.

Economistul Dumitru Vicol a amintit că FMI are cinci tipuri de programe, iar Moldova participă simultan în trei — cele care, de obicei, sunt aplicate țărilor sărace.

„Moldova se află aproape permanent în programe de sprijin financiar — SBA, ECF, EFF. Cu alte cuvinte, noi suntem încă în liga țărilor sărace, care au nevoie de bani. Noi suntem o țară care trăiește din ajutoare sociale, dar în același timp discutăm despre „mari afaceri” la conferințe. Așa nu funcționează. Nu poți fi întreținut și în același timp să inspiri încredere investitorilor”, a menționat Vicol.

În opinia lui, Moldova ar trebui să treacă la formatul PCI — un program fără finanțare directă, dar cu angajamente privind reformele: „Astfel vom arăta că facem reforme pentru noi, și nu pentru tranșe, și că noi înșine ne stabilim prioritățile”.

Economistul Veaceslav Ioniță consideră că la criza în relațiile cu FMI au dus deficiențele de gestionare a bugetului (susținerea consumului în locul dezvoltării), precum și problemele menționate anterior legate de Procuratura Anticorupție și Banca Națională. El a numit situația ca fiind „fără precedent”:

„Blocarea a două tranșe consecutive este un caz unic. Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată în relațiile Moldovei cu FMI. Este un semnal alarmant: încrederea s-a terminat. Iar fără încredere nu există nici bani, nici parteneriat, nici dezvoltare”.

Ioniță a menționat că principala problemă nu sunt mijloacele pierdute, ci sabotarea reformelor de către cei care se află la putere: „FMI nu a pedepsit Moldova — el a dat un semnal de alarmă: ‘Opriți catastrofa, altfel nimeni nu vă va mai finanța’”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: