Scandalul Epamedia: PAS îl acuză pe Ceban că orașul Chișinău riscă să piardă €66 mln. Reacția primăriei

Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) îl acuză pe edilul capitalei, Ion Ceban, că a permis prelungirea controversatului contract cu compania Epamedia, în baza căruia firma a intentat un proces de arbitraj internațional, în contextul neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către municipiu. Potrivit fracțiunii PAS, documentul ar fi putut fi reziliat în 2022, însă primarul nu ar fi acționat, iar prejudiciul pretins de companie a ajuns în prezent la 66 milioane de euro. Consilierii municipali PAS vor solicita convocarea „de urgență” a unei ședințe CMC, la care să participe Ion Ceban, pentru a prezenta explicații pe marginea cazului. La rândul său, Primăria Chișinău a declarat că, din 2021, încearcă să rezolve problema, prin implicarea CMC, însă consilierii municipali ar „politiza” subiectul și nu s-a găsit o soluție.

Vicepreședintele PAS din CMC, Dumitru Ivanov, și deputatul PAS Lilian Carp au susținut pe 30 aprilie un briefing de presă în care au oferit detalii despre contractul dintre Primăria Chișinău și Epamedia SRL, care a generat scandal.

Potrivit reprezentaților PAS, în 2007, Primăria municipiului Chișinău a încheiat un contract cu Epamedia, prin care compania se angaja să amenajeze 300 de stații de așteptare a transportului public, cu o valoare de aproape 2 milioane de euro. În schimb, Primăria Chișinău trebuia să acorde firmei dreptul de a amplasa publicitate în stațiile de așteptare respective, să-i pună la dispoziție city-light-uri și peste 1 500 de panouri publicitare. Toate acestea urmau a fi folosite pe întreaga durată a contractului, adică 10 ani.

Contractul a fost semnat atunci când municipiul era condus de primarul interimar comunist Vasile Ursu, care la acel moment era coleg de partid cu actualul edil al Chișinăului – Ion Ceban.

Conform unor acte prezentate de reprezentanții PAS, Epamedia a amenajat 301 stații de așteptare și le-a dat în exploatare, însă municipalitatea nu i-a oferit panourile publicitare și city-light-urile, fapt care este interpretat de companie ca și prejudiciu.

Demers DAJ 2-01-1-494 by Ana-Maria

Lilian Carp a menționat că contractul conținea și o clauză, conform căreia, în cazul în care niciuna dintre părți nu își exprimă intenția de a-i încheia valabilitatea, acesta se prelungește automat pentru cinci ani – lucru care s-a întâmplat în 2017.

Contractul nu a fost reziliat nici în 2022, la expirarea termenului de prelungire. Pentru ca contractul să fi fost reziliat, Ion Ceban, care este primar în 2019, conform clauzelor contractuale, ar fi trebuit să preîntâmpine Epamedia cu cel puțin 12 luni înainte, însă nu a făcut-o. „În loc să facă o notificare (către Epamedia – n. r.), are o înțelegere verbală. Pentru că altfel nu ne putem explica acțiunile Epamedia, care construiește mai multe stații și în aceste stații o să vedeți amplasată publicitatea primăriei. Desigur, când a apărut scandalul, în aceste zile, toată această publicitate dispare din stațiile care au fost construite de Epamedia, pentru a nu arăta legătura lui Ceban cu Epamedia”, a declarat deputatul PAS.

La rândul său, Dumitru Ivanov a spus că fracțiunea PAS din CMC a elaborat un proiect de lege privind notificarea companiei despre încetarea contractului. Inițiativa însă nu a  întrunit suficiente voturi pentru aprobare.

Consilierul municipal a menționat că, ulterior, în 2024, primăria a primit o cerere prealabilă din partea firmei.

Conform acestei cereri prealabile, Primăriei municipiului Chișinău i se invoca un pretins prejudiciu enorm de 65 milioane de euro, dintre care 2 milioane de euro erau menționate investiții în amenajarea stațiilor de așteptare, iar alte 63 de milioane de euro – profit ratat pentru publicitate. În total, atunci erau 65 milioane de euro, acum, deja în 2025, vedem că această sumă se pretinde a fi de 66 milioane de euro. (…) Asta înseamnă că de 33 de ori mai mult profitul trebuia să fie decât investiția făcută de acea companie. Unde ați văzut un proiect de investiții în care tu câștigi de 33 de ori mai mult decât investiția pe care ai făcut-o în oraș? (…) În această scrisoare prealabilă ni se menționează un profit mediu pretins ratat net de aproximativ 4 milioane de euro pe an”, a precizat el.

Acum, pe caz urmează să aibă loc un proces de arbitraj internațional, care a fost intentat de Epamedia.

Dumitru Ivanov a menționat că fracțiunea PAS va solicita convocarea „de urgență” a unei ședințe CMC, la care edilul capitalei să prezinte explicații.

Primarul Ion Ceban trebuie să răspundă public de ce a ascuns aceste informații de consilierii municipali și de cetățenii acestui oraș, de ce a permis prelungirea automată a acestui contract, de ce nu apără acum interesele municipiului, care riscă să piardă zeci de miliarde de lei”, a subliniat el.

Reacția Primăriei municipiului Chișinău

După declarațiile membrilor PAS, Primăria Chișinău a venit cu o reacție.

Încă în anii 2021–2022, Primăria Chișinău a venit cu propunerea de a fi încheiată tranzacția de împăcare pentru a nu se ajunge într-un litigiu. În acest subiect au fost implicați și consilieri municipali din toate fracțiunile, inclusiv prin includerea pe ordinea de zi a ședințelor CMC, privind aprobarea de către CMC a semnării unei tranzacții de împăcare. Acest subiect a fost politizat de fiecare dată și s-a evitat soluționarea pe cale amiabilă de către Consiliul Municipal.

Totodată, în noiembrie 2024 a fost semnată dispoziția privind crearea grupului de lucru, cu implicarea și a consilierilor municipali din toate fracțiunile, privind identificarea soluțiilor și continuarea discuțiilor privind încheierea unei tranzacții de împăcare. La ședințele acestui grup de lucru, acest subiect a fost din nou politizat de către consilierii municipali și nu s-a ajuns la niciun consens, deși din partea partenerului privat era deschidere pentru a fi încheiată o tranzacție de împăcare. De fiecare dată au fost blocaje, iar consilierii municipali care sunt membri ai grupului de lucru, în loc să susțină această propunere, au ales în continuare să facă politică pe acest subiect”, a menționat instituția într-un comunicat pe Facebook.

Primăria a mai spus că „în ultimii ani s-au întreprins toate măsurile pentru a evita prejudicierea bugetului municipal”.

Totodată, aceasta a declarat că informațiile despre Primăria Chișinău sunt amplasate în stațiile de așteptare ale instituției.

Amintim că scandalul cu privire la contractul dintre Primăria Chișinău și Epamedia a izbucnit după ce pe, 22 aprilie, consilierul municipal al Platformei DA, Victor Chironda, a anunțat că firma a demarat un proces în arbitraj internațional. Atunci, primăria a declarat că nu recunoaște cifra de 66 milioane de euro solicitată de Epamedia drept prejudiciu și că Ion Ceban „nu are nicio implicare”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Vladimir Plahotniuc își va afla sentința după Paști. Procurorii cer 25 de ani de închisoare UPDATE

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, își va afla sentința în dosarul „Frauda bancară” pe 22 aprilie 2026. Decizia a fost luată de magistrați pe 25 martie.

Adus pe 25 martie în fața instanței, Plahotniuc a expus timp de șase ore poziția sa și a cerut instanței să-i acorde timp pentru pregătirea ultimei declarații, însă cererea i-a fost refuzată. În ultima sa declarație, el a spus că nu este sfânt, dar că nu a fost implicat în furtul unui miliard.

Într-un final, magistrații au decis că sentința în dosarul „Frauda bancară” va fi pronunțată pe 22 aprilie.

Amintim că procurorii cer 25 de ani de detenție pentru fostul lider democrat.

Actualizare: Avocatul Lucian Rogac a spus că Plahotniuc, în decursul a șase ore, „a dat cu capul de pământ probele apărării”. „A demontat toate cele mai mici acuzații pe care le-au intuit procurorii în dosar. (…) A demonstrat faptul că nu este vinovat și nu este nicio probă care să demonstreze crearea și conducerea organizației criminale, pretinsa escrocherie și pretinsa spălare a banilor”, a adăugat el. Totodată, el a invocat viteza în procesul de judecată și a calificat-o drept „regretabilă”.

Procurorul Alexandru Cernei a declarat că „strategia apărării nu a suprins cu ceva nou”. „În primul rând, au fost invocate anumite neconcordanțe procesuale, care au fost dezbătute pe perioada procesului de judecată și au fost respinse ca nefondate. Au fost invocate obiecții, care, la fel, au fost analizate în discursul acuzatorului. (…) Au fost invocate aplicări eronate ale legii penale, care nu au un fundament juridic”, a spus Cernei.

Totodată, procurorul a menționat că la ședința din 25 martie Plahotniuc „practic a repetat poziția sa care a expus-o în cadrul audierilor în calitate de inculpat în instanța de judecată”. „Avem un element nou și anume faptul că inițial dumnealui a negat absolut că companiile implicate în actul a acuzare ar fi dânsul beneficiar efectiv și că a recepționat careva fonduri bănești din cele trei bănci. Astăzi, versiunea înaintată de către inculpat deja s-a modificat. Dumnealui acceptă că acele companii îi aparțineau în calitate de beneficiar efectiv, a recepționat acele sume de bani, doar că motivul acelor tranzacții ar fi o înțelegere între dânsul cu Platon și Ilan Șor privind restituirea unei datorii sau a unei înțelegeri cu privire la vânzarea/cumpărarea unui pachet de acțiuni de la Banca de Economii”, a spus procurorul.

***

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: