ZdG

Schimbări în componența CSS: Tatiana Răducanu, ex-membra comisiilor Pre-Vetting și Vetting, exclusă (DOC)

Ex-membra Comisiilor Pre-Vetting și Vetting, Tatiana Răducanu, a fost exclusă din componența organului consultativ al Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Decizia vine la câteva luni de la declarația președintei Maiei Sandu despre eventuala sa eliberare, „dacă vor exista probe concrete” despre pretinsele conexiuni cu Ilan Șor și Veaceslav Platon, relatează anticoruptie.md. Decretul a fost semnat de Maia Sandu pe 13 decembrie. Potrivit aceluiași decret au fost efectuate și alte modificări în componența CSS. 

Potrivit decretului semnat de Maia Sandu, fostul șef la Ministerul Afacerilor Interne Adrian Efros a fost înlocuit de actuala ministră Daniella Misail-Nichitin. Ex-ministrul Andrei Spînu a fost înlocuit de actualul ministru Vladimir Bolea.

La poziția lui Ion Munteanu, sintagma „procuror general interimar” a fost înlocuită cu sintagma „procuror general”.

Fostul consilier prezidențial Veaceslav Negruța a fost exclus din componența organului consultativ.

Totodată, potrivit aceluiași decret, a fost exclusă și Tatiana Răducanu.

Pe 14 mai 2024, Tatiana Răducanu și-a anunțat demisia din comisiile de Pre-vetting și Vetting care verifică integritatea judecătorilor și procurorilor. Demisia a fost anunțată la câteva ore după ce în spațiul public a apărut o scrisoare a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

Scrisoarea a fost semnată în dimineața zilei de 14 mai și transmisă mai multor procurori și judecători. Potrivit acestei scrisori, la 30 aprilie, Procuratura Anticorupție a inițiat un proces penal și o suspectează pe Tatiana Răducanu de corupție, abuz de putere și afiliere cu fugarii Veaceslav Platon și Ilan Șor încă din anul 2013.

Potrivit Tatianei Răducanu, circumstanțele la care face referire șefa procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, nu au avut loc. Mai mult, aceasta regretă că nu a fost contactată de procurorii anticorupție pentru a oferi explicații pe marginea aspectelor menționate de șefa PA.

Parlamentul a aprobat, pe 16 mai, cererea de demisie a Tatianei Răducanu, iar ulterior aceasta a depus o plângere pe numele șefei de la Procuratura Anticorupție.

Ulterior, șefa statului a comentat, pentru TV8 că, dacă informațiile se vor adeveri, Răducanu va pierde și fotoliul din Consiliul Suprem de Securitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

CEC, despre solicitarea Tiraspolului privind secțiile de votare la parlamentare: „Se ia în considerare o serie de factori”

La stabilirea numărului secțiilor de votare în stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală (CEC) va ține cont de factori precum „dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”. Precizările au fost făcute de CEC pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru moldovenii din regiunea transnistreană, la alegerile parlamentare din toamnă.

La stabilirea numărului și amplasării secțiilor de votare, așa cum prevede cadrul legal, CEC ia în considerare o serie de factori esențiali, printre care dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”, a subliniat Comisia.

Totodată, CEC a menționat că „și pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aceste criterii, precum și propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate vor sta la baza hotărârii Comisiei privind organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului”.

Asigurarea condițiilor optime pentru ca cetățenii Republicii Moldova să își poată exercita dreptul constituțional de vot reprezintă o prioritate constantă pentru Comisia Electorală Centrală. Această preocupare vizează, în egală măsură, toți alegătorii, inclusiv cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitățile din stânga Nistrului, aflate temporar în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală își reafirmă misiunea de a organiza alegeri libere, corecte și transparente, în conformitate cu standardele democratice și cu respectarea deplină a legii”, se menționează în comentariul CEC.

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu nu se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: