Se decide soarta secțiilor de votare din străinătate. Membrii CEC s-au întrunit în ședință (LIVE)

Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) s-au întrunit pe 8 iunie în ședință. În agendă sunt 8 subiecte.

La începutul ședinței, membrii CEC vor analiza demersul de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Puterea Oamenilor”.

Al doilea subiect pe ordinea de zi este modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 5 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate  pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”. În ajun, președintele CEC Dorin Cimil a declarat, într-o emisiune televizată, că decizia din 5 iunie ar putea fi modificată.

Între timp, în fața sediului CEC s-au adunat câteva zeci de protestatari. Ei sunt nemulțumiți că, în cadrul ședinței din 5 iunie, CEC a decis constituirea unui număr de 139 de secții de votare în afara țării, pentru alegerile parlamentare anticipate, același număr ca la scrutinul prezidențial din noiembrie 2020. Asta în pofida faptului că circa 100 de mii de moldoveni stabiliți în diaspora s-au înregistrat prealabil pentru scrutinul din 11 iulie. Ministerul de Externe a propus deschiderea a 190 de secții de votare.

Un protest față de decizia CEC din 5 iunie a avut loc și în ajun, pe 7 iunie. La manifestație au participat susținători, dar și membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Liberal Democrat (PLDM), Platformei Demnitate și Adevăr (DA),  Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Partidului „Democrația Acasă” (DA), Partidului Unității Naționale (PUN) și Partidului „Puterea Oamenilor”.

De asemenea, la demonstrație au fost văzuți omul de afaceri Veaceslav Platon, pe care mulțimea l-a huiduit, și ex-deputatul român Cristian Rizea, care urma să candideze la funcția de deputat pe lista Partidului „NOI”, însă pe ultima sută de metri nu a fost inclus.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Decizia autorităților de la Chișinău de a lua un împrumut de 400 de milioane de euro de la BERD pentru achiziția de gaze naturale și electricitate, a provocat nemulțumirea rușilor. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a prezentat măsura drept o „tentativă a Chișinăului de a întrerupe colaborarea cu Moldovagaz”, companie controlată de Gazprom. Mai mult, Zaharova a declarat că acest demers nu va face decât să împingă Moldova „în sclavie energetică”.

„Moldova va contracta un împrumut de 400 de milioane de euro pentru a renunța la serviciile companiei moldo-ruse de distribuție a gazelor „Moldovagaz”, informează Guvernul Republicii Moldova. Traducând din română în moldovenească, obținem: ca să fure și să bage țara în sclavia energetică”, a scris Maria Zaharova pe pagina sa de Telegram.

Guvernul de la Chișinău a comentat criticile și falsurile care circulă referitor la acest împrumut. Într-o declarație pentru presă, susținută joi, după aprobarea oferirii garanției de stat pentru împrumut, purtătorul de cuvânt al Executivului, Daniel Vodă, a declarat că „de fiecare dată când Guvernul face pași concreți spre independența energetică a Moldovei, începe concertul de trompete care cântă partitura scrisă la Moscova”.

Vodă a explicat ce se întâmplă concret:

„Energocom devine de la 1 august furnizor de gaz, preluând obligația de serviciu public de la Moldovagaz. Garanția de stat permite companiei să acceseze 400 milioane euro de la BERD — bani ieftini, siguri și dedicați achiziției de gaz și energie pentru sezonul rece. Fără această garanție, Energocom nu ar fi putut lua creditul. Banii nu merg în buzunare dubioase, nu implică bănci comerciale suspecte, nu e vorba de scheme ascunse. Este un credit luat de la o instituție financiară internațională cu reguli stricte. Riscul bugetar? Controlat și limitat. Statul ar plăti doar dacă Energocom nu-și respectă obligațiile — probabilitate considerată nesemnificativă de BERD și experți. Legea a fost consultată, avizată, expertizată anticorupție, verificată inclusiv de Consiliul Concurenței. Totul transparent”, a menționat Daniel Vodă.

De asemenea,joi, 5 iunie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a comentat criticile lansate în spațiul public referitor la acest împrumut și a dezmințit informațiile false precum că împrumutul impune un comision de 70 milioane de euro, pe când în realitate acesta este de 12 milioane de euro.

„Împrumutul respectiv nu este pentru stat, dar este pentru întreprinderea Energocom care va cumpăra gaze din acest împrumut. În ultimele zile au fost foarte multe critici despre acest împrumut, dar comisionul nu va fi de 70 mln de euro așa cum cineva spune. O să fie de 12 milioane de euro. Aceste comisioane vor fi achitate în cazul în care suma este utilizată complet. Cunoașteți că Energocom urmează să obligațiile de serviciu public foarte curând. Este salutabil faptul că o companie de stat are capacitatea, la momentul acesta, și buna credință internațională ca să acceseze finanțări pentru furnizarea de gaze. Nici Moldovagaz nu dispunea de astfel de resurse. Asta nu este o datorie de stat, dar un împrumut pentru o companie. La moment, Energocom deja a achiziționat peste 150 mln de metri cubi de gaze care vor fi folosite în acest an gazier. Criticile pot să vină, dar rezultatele deja sunt”, a declarat ministrul.

***

Energocom va contracta un împrumut de 400 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru asigurarea continuității achizițiilor strategice de resurse energetice. În acest sens, Guvernul a aprobat joi, 5 iunie, acordarea garanțiilor de stat pentru împrumutul extern.

Cu aceste fonduri Energocom va cumpăra gaze naturale și energie electrică în sezonul de încălzire 2025–2026. O practică asemănătoarea a fost și în sezonul gazier trecut. În 2023, Energocom a luat un împrumut de 100 de milioane de euro de la BERD pentru procurarea gazelor naturale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: