Sfaturile expertului: de ce sortarea deșeurilor începe acasă, nu la groapa de gunoi

Gestionarea deșeurilor rămâne una dintre cele mai mari provocări de mediu ale Republicii Moldova, cu impact direct asupra sănătății oamenilor și calității vieții. Deși cadrul legal este tot mai bine aliniat standardelor europene, realitatea din teren arată un nivel scăzut de conștientizare, infrastructură insuficientă și costuri logistice ridicate. Ce deșeuri sunt cele mai periculoase, ce pot face oamenii concret și ce soluții putem implementa în Moldova, ne răspunde Mihail Grecu, Directorul General MoldRec Group SRL

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent sistemul de gestionare a deșeurilor din Republica Moldova?

Cea mai mare provocare rămâne nivelul redus de conștientizare. O bună parte a populației nu cunoaște importanța colectării separate și impactul deșeurilor asupra sănătății și mediului. Din acest motiv, vedem în continuare cazuri de depozitare necontrolată. Este absolut necesar să consolidăm educarea și implicarea publicului.

O altă provocare majoră este capacitatea limitată de tratare și reciclare la nivel național. Multe tipuri de deșeuri nu pot fi gestionate complet în țară și trebuie exportate, ceea ce crește costurile și dependența de parteneri externi.

La toate acestea se adaugă costurile logistice ridicate. Transportul și tratarea deșeurilor, în special în localitățile mici, unde cantitățile colectate sunt reduse, conduc la un cost pe tonă mult mai mare și afectează sustenabilitatea sistemului.

Cu toate aceste dificultăți, ne menținem angajamentul ferm de a dezvolta un sistem funcțional, modern și transparent, care să aducă Republica Moldova mai aproape de standardele europene în domeniul gestionării deșeurilor.

În ce măsură infrastructura actuală permite o separare reală a deșeurilor (plastic, hârtie, metal, sticlă, biodegradabile) și care sunt politicile statului în acest sens?

Rețeaua actuală permite doar parțial o separare reală a deșeurilor. Deși în orașele mari vedem progrese – insule ecologice și containere separate pentru plastic, hârtie, metal și sticlă – acoperirea este încă limitată, iar funcționarea sistemului este departe de a fi uniformă la nivel național.

În multe localități mici și rurale, sistemul de colectare separată lipsește complet sau este insuficient. Containerele sunt adesea neinscripționate corect, iar pentru fluxuri precum biodeșeurile, textilele, uleiurile sau deșeurile periculoase infrastructura este aproape inexistentă.

Conform politicii de stat, până în 2025 toate localitățile ar fi trebuit să dispună de o rețea de colectare separată pentru principalele fracții reciclabile, iar până în 2030 țara trebuie să atingă cel puțin 30 % pregătire pentru reutilizare și reciclare pentru aceste fluxuri. Tot până în 2030, minimum 55 % dintre deșeurile din construcții și demolări ar trebui să fie valorificate.

Chiar și acolo unde infrastructura există, problema majoră rămâne contaminarea fracțiilor: containerele sunt frecvent umplute cu deșeuri amestecate, ceea ce reduce semnificativ posibilitatea unei reciclări reale. La toate acestea se adaugă capacitățile limitate de sortare, tratare și reciclare la nivel național, ceea ce obligă adesea operatorii să transfere sau să exporte deșeuri, crescând costurile și reducând eficiența sistemului.

Pe scurt, cadrul legal este bine aliniat cu cerințele europene, însă dotările și echipamentele de bază, inclusiv aplicarea practică, rămân în urmă. Pentru a putea vorbi despre o separare reală a deșeurilor este nevoie de investiții semnificative în rețeaua locală de reciclare, de o implicare mai activă a autorităților publice locale și de campanii consistente de informare și responsabilizare a populației.

Care sunt cele mai răspândite deșeuri ce pot provoca mari daune asupra mediului și sănătății?

Cele mai periculoase și răspândite tipuri de deșeuri sunt cele care combină două elemente: volum mare și impact toxic ridicat. Iată ce deșeuri afectează cel mai mult mediul înconjurător și sănătatea oamenilor:

  1. Deșeurile electrice și electronice (DEEE). Sunt cele mai problematice, deoarece conțin metale grele (plumb, mercur, cadmiu), substanțe ignifuge, acizi și freoni.
    Efecte: contaminarea solului și a apelor, afectarea sistemului nervos și a funcțiilor endocrine, poluarea aerului prin arderea necontrolată;
  2. Deșeurile de plastic și microplasticele. Plasticul se descompune în sute de ani, iar microplasticele au fost detectate în aer, apă, sol și chiar în organismul uman.
    Efecte: perturbarea ecosistemelor, blocarea sistemelor digestive la animale, transportul substanțelor toxice în lanțul alimentar;
  3. Deșeurile periculoase industriale. Aici intră uleiurile uzate, solvenții, vopselele, acizii, bateriile sau nămolurile contaminate.

Efecte: poluare chimică severă, risc de incendii și explozii, emisii toxice care afectează plămânii și pielea;

  1. Ambalajele din sticlă și metal abandonate. Nu sunt toxice în sine, dar sunt extrem de persistente și foarte frecvent aruncate ilegal.
    Efecte: deteriorarea peisajului, pericol de incendii, risc pentru animale și oameni;
  2. Deșeurile biologice și alimentare. În lipsa colectării separate, ajung în depozite, unde fermentează.

Efecte: generarea de metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO₂, și atragerea rozătoarelor și vectorilor de boli.

În concluzie, cele mai periculoase deșeuri nu sunt neapărat cele care se văd cel mai des, ci cele care, odată scăpate de sub control, pot afecta pe termen lung sănătatea oamenilor și stabilitatea ecosistemelor. Gestionarea corectă a DEEE, a plasticului și a deșeurilor periculoase trebuie să fie o prioritate strategică pentru orice stat care dorește să reducă riscurile de mediu.

În spațiul public nu se vorbește suficient de mult despre deșeurile alimentare. Care este potențialul real de compostare și producție de biogaz din deșeurile organice și ce nu cunosc oamenii despre „reciclarea” produselor alimentare.

Deșeurile organice reprezintă aproape jumătate din deșeurile municipale generate în Moldova, ceea ce înseamnă un potențial uriaș pentru producerea de compost și biogaz. Problema este că, în prezent, colectarea separată este limitată, iar majoritatea localităților nu dispun de infrastructura necesară pentru valorificarea lor.

Mulți oameni nu realizează că resturile alimentare nu trebuie aruncate la întâmplare. Amestecarea lor cu alte tipuri de deșeuri face practic imposibilă reciclarea sau transformarea în resurse. Operatorii autorizați gestionează aceste fluxuri în condiții sigure și eficiente, însă capacitatea lor este încă insuficientă pentru întreaga țară.

Pentru a valorifica complet potențialul de compost și biogaz este nevoie de investiții în infrastructură, extinderea colectării separate și campanii de conștientizare, astfel încât fiecare cetățean să înțeleagă că reciclarea produselor alimentare nu este doar posibilă, ci și esențială pentru mediu și economie.

Ce recomandări concrete aveți pentru cetățeni privind sortarea corectă a deșeurilor, având în vedere capacitățile actuale ale serviciilor de salubrizare?

Având în vedere infrastructura actuală, cetățenii pot contribui semnificativ la reducerea poluării și la creșterea ratei de reciclare prin câteva practici concrete:

  1. Colectarea separată acasă. Chiar dacă nu toate fluxurile sunt preluate sistematic, este recomandat să separăm hârtia și cartonul, plasticul, sticla și metalul în recipiente distincte. Chiar și atunci când containerele publice nu sunt întotdeauna disponibile, păstrarea deșeurilor separate acasă facilitează reciclarea atunci când acestea ajung la punctele autorizate;
  2. Respectarea culorilor și etichetelor containerelor: albastru pentru hârtie și carton, galben pentru plastic și metale, verde/alb pentru sticlă, roșu pentru deșeuri periculoase. Acest lucru ajută operatorii de salubrizare să sorteze mai eficient și să reducă contaminarea fracțiilor;
  3. Depozitarea separată a deșeurilor periculoase. Bateriile, echipamentele electrice și uleiurile uzate nu trebuie aruncate la gunoiul menajer. Ele pot fi predate operatorilor autorizați, precum grupului de companii MoldRec, care le gestionează în siguranță;
  4. Reducerea risipei alimentare. Resturile organice pot fi colectate separat și, acolo unde există posibilitatea, utilizate pentru compost sau biogaz. Chiar dacă infrastructura nu este încă disponibilă peste tot, separarea acestor deșeuri la sursă este esențială.

Dar în ceea ce privește agenții economici, ce recomandări aveți pentru a-și îmbunătăți trasabilitatea deșeurilor și a se conforma mai bine legislației actuale?

Agenții economici pot îmbunătăți trasabilitatea deșeurilor și conformarea la legislația actuală prin câteva măsuri esențiale:

  1. Angajarea unui responsabil de mediu. Acesta coordonează gestionarea deșeurilor, se asigură că angajații respectă regulile de sortare și manipulare și menține documentația completă;
  2. Colaborarea cu operatori autorizați. Prin parteneriate cu companii specializate, cum ar fi MoldRec Group prin Moldcontrol, deșeurile, inclusiv cele periculoase sau DEEE, sunt colectate și prelucrate conform standardelor locale și internaționale;
  3. Instruirea angajaților. Toți angajații trebuie să fie familiarizați cu regulile de sortare și depozitare, pentru a evita contaminarea fracțiilor și a reduce riscurile de mediu.

De asemenea, pot face investiții mici, dar eficiente, pentru a reduce cantitatea de deșeuri generate:

  1. Coșuri pentru colectarea selectivă. Ce faci: instalezi containere pentru plastic, hârtie, metal și sticlă în spațiile de lucru;
  2. Facturi și documente digitale. Ce faci: treci la facturi electronice și documente interne digitale;
  3. Compostarea deșeurilor organice. Ce faci: instalezi un recipient de compost pentru resturi alimentare (dacă ai cantină sau spațiu verde);
  4. Repararea echipamentelor. Ce faci: întreții și repari echipamentele pentru a reduce deșeurile generate de defecțiuni;
  5. Reducerea consumului de materiale de unică folosință. Ce faci: înlocuiești paharele, tacâmurile și recipientele de unică folosință cu alternative reutilizabile.

La nivel internațional, tot mai multe orașe adoptă modele Pay-As-You-Throw. Credeți că un astfel de sistem ar putea funcționa în Moldova și ar reduce volumul de deșeuri amestecate?

Modelul Pay-As-You-Throw (PAYT) presupune că fiecare gospodărie sau unitate economică plătește pentru gestionarea deșeurilor în funcție de cantitatea de deșeuri reziduale pe care o generează și nu un tarif fix, indiferent de volum. Practic, PAYT transformă costul gestionării deșeurilor într-un instrument de responsabilizare, încurajând reducerea deșeurilor la sursă și reciclarea eficientă.

Dacă ar fi implementat în Moldova, modelul Pay-As-You-Throw (PAYT) ar putea funcționa astfel:

  • fiecare gospodărie primește saci sau containere etichetate pentru deșeurile reziduale (care nu pot fi reciclate); cantitatea de deșeuri reziduale produsă determină taxa plătită: cu cât sunt mai multe deșeuri amestecate, cu atât costul crește;
  • deșeurile sortate corect (plastic, hârtie, sticlă, metal, biodegradabile) nu sunt taxate sau sunt taxate mai puțin, ceea ce stimulează reciclarea;
  • operatorii de salubritate colectează și cântăresc deșeurile reziduale la ridicare, iar cetățenii plătesc doar pentru cantitatea efectivă generată;
  • în paralel, campaniile de informare și educare încurajează populația să sorteze corect și să reducă consumul inutil.

Astfel, sistemul PAYT ar transforma responsabilitatea gestionării deșeurilor într-un stimulent concret: dacă reduci deșeurile amestecate, plătești mai puțin și contribui la protecția mediului. În combinație cu SDA și punctele de colectare existente, PAYT poate ajuta Moldova să reducă cantitatea de deșeuri abandonate și să crească ratele de reciclare.

***

Mihail Grecu este specialist cu o experiență de două decenii în administrarea și dezvoltarea afacerilor și expert în gestionarea deșeurilor. Din 2024 deține funcția de Director General al grupului de companii MoldRec Group SRL și AP Moldcontrol, specializate în gestionarea și reciclarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase și a echipamentelor electrice și electronice (DEEE).

MoldRec operează din februarie 2014 și asigură partea tehnică a procesului de colectare și gestionare a deșeurilor, transformând obligațiile legale și angajamentele de mediu în acțiuni concrete de colectare și reciclare. Organizația MoldControl, fondată pe 2 martie 2018, este cel mai mare sistem colectiv de responsabilitate extinsă a producătorului din Republica Moldova, cu peste 5 700 de membri, reprezentând aproximativ 60 % dintre producătorii înregistrați în țară. Rolul organizației este de a prelua de la persoanele fizice și agenții economici responsabilitatea colectării, tratării, valorificării și eliminării produselor care devin deșeuri, asigurând conformarea legală și un circuit transparent al deșeurilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vartic a depus plângere la Poliție după valul de acuzații: „Nimeni nu are dreptul să transforme o tragedie personală într-o campanie de denigrare”

Fostul vicepreședinte al raionului Hîncești, Dumitru Vartic, a depus pe 17 martie o plângere la Inspectoratul de Poliție Hîncești privind răspândirea masivă a unor informații false și defăimătoare la adresa sa, susținând că în ultimele zile au fost lansate „acuzații extrem de grave, prezentate ca fapte certe, fără nicio dovadă”.

„Nimeni nu are dreptul să transforme o tragedie personală într-o campanie de acuzații nefondate și să prezinte presupuneri drept adevăr. Am decis să apelez la lege pentru a opri această situație și pentru ca persoanele care au contribuit la răspândirea acestor informații să răspundă conform legii”, a declarat Vartic.

Acesta a mai menționat că din informații preliminare, inclusiv din surse apropiate poliției, nu a fost identificată o persoană reală cu numele Minodora Calistru-Prisacu, ridicând suspiciuni că ar fi vorba despre un cont fals, parte dintr-o activitate coordonată de utilizare a conturilor false și boților în rețelele sociale.

Tot pe 17 martie, Vartic a depus o a doua plângere la Procuratura municipiului Chișinău împotriva conducerii și personalului medical al Spitalului Raional Hîncești și al Spitalului Clinic de Psihiatrie Codru, acuzați de neglijență în acordarea asistenței medicale soției sale, Ludmila Vartic, după o tentativă de suicid din noiembrie 2025.

În plângerea depusă la Procuratură, Vartic susține că soția sa a fost internată la Spitalul Raional Hîncești în perioada 5-7 noiembrie 2025, externată prematur, fără diagnostic psihiatric clar, fără plan de tratament și fără monitorizare adecvată. La Spitalul Clinic de Psihiatrie Codru, deși specialiștii au constatat „semne de depresie profundă”, nu au fost inițiate măsuri adecvate.

„Medicul de la Codru nu a acordat servicii medicale, a tăinuit gravitatea stării și nu a inițiat măsuri adecvate, ceea ce a agravat boala și a contribuit la tragedia din 3 martie 2026″, se menționează în plângere.

Vartic cere procuraturii să inițieze urmărire penală, să efectueze expertize medico-legale complexe și să stabilească dacă există o legătură cauzală între deficiențele medicale și decesul soției sale. Reprezentanții instituțiilor medicale vizate nu au comentat până la această oră acuzațiile.

***

Amintim că Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia ar fi exercitat ani de abuzuri asupra ei. Vartic are statut de bănuit în dosarul de violență în familie soldată cu determinare la suicid, a respins public acuzațiile și a declarat că va coopera cu autoritățile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Incendiu pe strada Independenței din Chișinău: pompierii la fața locului

Un apartament de la etajul 5 al unui bloc de pe strada Independenței a luat foc. Trei echipaje de pompieri se află la fața locului. Informația a fost comunicată pentru NewsMaker de către purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Liliana Pușcașu.

În urma incendiului din sectorul Botanica al capitalei a decedet un bărbat de 50 de ani.

Circumstanțele incidentului urmează a fi stabilite de autorități.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Spital la Bălți, apă potabilă și servicii pentru copii. Munteanu anunță cum va fi folosită noua tranșă primită de la UE

Cea de-a doua tranșă din Planul de Creștere, în valoare de 189 de milioane de euro, debursată de Comisia Europeană pe 17 martie, va fi direcționată către mai multe proiecte energetice și de infrastructură, inclusiv construcția Spitalului Regional Bălți. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu.

Banii vor fi direcționați către proiecte importante pentru cetățeni: în domeniul energetic, pentru a avansa în construcția spitalului regional din Bălți, pentru extinderea accesului la apă potabilă în mai multe localități, pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor și sprijin pentru tinerii care intră pe piața muncii. Moldova investește în oameni, iar aceste proiecte vor aduce condiții mai bune în toată țara”, a menționat Munteanu.

Alexandru Munteanu a subliniat că debursarea noii tranșe este rezultatul progreselor Republicii Moldova în implementarea reformelor.

„Deciziile de astăzi confirmă că Republica Moldova își respectă angajamentele în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Moldova se modernizează, avem încrederea partenerilor europeni și vom continua să muncim pentru a îmbunătăți viața cetățenilor”, a adăugat oficialul.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, aflat în vizită la Bruxelles, a menționat că aceasta este o nouă dovadă că Republica Moldova își îndeplinește angajamentele și merge în direcția corectă.

„Aceste fonduri vor fi direcționate către proiecte concrete care vor îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor noștri: mai multă securitate energetică, servicii publice mai bune, investiții în sistemul de sănătate și în dezvoltarea comunităților noastre. Modernizarea pe care o vedem în ultimii ani în toată țara este rezultatul muncii făcute acasă, la toate nivelurile administrației, dar și al parteneriatului puternic cu Uniunea Europeană, care continuă să sprijine Republica Moldova în transformarea sa”, a declarat oficialul.

Amintim că, pe 17 martie, Comisia Europeană a anunțat debursarea a aproximativ 200 de milioane de euro pentru Republica Moldova, după ce țara a realizat 24 din cele 26 de reforme prevăzute în Planul de Creștere.

Tot astăzi, Republica Moldova a deschis negocierile tehnice de aderare pentru ultimele trei clustere de capitole: „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate durabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”.

***

Pe 10 octombrie 2024, Comisia Europeană a prezentat Planul de Creștere pentru Moldova și Facilitatea pentru Reformă și Creștere, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Aceasta include granturi de 520 de milioane de euro pentru investiții, asistență tehnică și garantarea creditelor, precum și împrumuturi de 1,5 miliarde de euro, care vor fi debursate în funcție de progresul reformelor.

Sprijinul financiar este condiționat de implementarea Agendei de Reformă, aprobată de Guvern, care cuprinde 153 de măsuri și 56 de reforme de realizat până în 2027. Agenda vizează șapte sectoare-cheie: competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat; conectivitate și infrastructură digitală; guvernanță economică; capital social; tranziția verde și protecția capitalului natural; securitate și eficiență energetică; și valori fundamentale.

În iulie 2025, Ursula von der Leyen a anunțat deblocarea primei tranșe din Planul de Creștere pentru Moldova, fiind vorba despre 270 de milioane de euro. Ulterior, la începutul lunii septembrie 2025, Republica Moldova a recepționat alte 18,9 milioane de euro, ca urmare a îndeplinirii a patru indicatori de reformă stabiliți de Comisie, printre care dezvoltarea unor piețe deschise și competitive de energie electrică și gaze, precum și măsuri care consolidează securitatea energetică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Chișinăul, gata să repare drumurile din regiunea transnistreană: care este condiția

Chișinăul este gata să examineze și, ulterior, să repare drumurile din regiunea transnistreană, dar doar dacă vor fi eliminate toate barierele care împiedică libera circulație peste Nistru. Mesajul a fost transmis în cadrul primei ședințe din acest an a grupurilor de lucru pentru transport și infrastructură, care a avut loc online, pe 17 martie, cu participarea experților de pe ambele maluri.

Autoritățile constituționale au reiterat că prioritatea este siguranța traficului și îmbunătățirea stării drumurilor, în interesul tuturor participanților la trafic, anunță Biroul de reintegrare. Totodată, Chișinăul a atras atenția asupra stării unor poduri peste Nistru, despre care susține că ar fi „degradante”, și au cerut intervenții urgente, inclusiv la podul Criuleni–Dubăsari.

În ceea ce privește circulația internațională, autoritățile au precizat că șoferii din regiunea transnistreană pot participa la trafic doar dacă dețin permise de conducere emise de Republica Moldova, conforme standardelor în vigoare.

„Pentru a nu crea impedimente în calea liberei circulații a cetățenilor Republicii Moldova în regiunea transnistreană s-a insistat pe necesitatea excluderii așa-ziselor plăți de vinietă și a altor bariere artificiale, introduse și menținute abuziv de către Tiraspol”, a mai precizat Biroul de reintegrare în comunicatul emis.

Precizăm, Tiraspolul și Chișinăul planifică o nouă rundă de discuții în formatul „1+1”, la mijlocul lunii aprilie. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Valeriu Chiveri, pe 17 martie. Între timp, Chișinăul a propus crearea unui fond de Convergență, pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului. Anterior, autoritățile constituționale au precizat că din banii care vor fi adunați în fond, vor fi implementate proiecte inclusiv în Zona de Securitate. Valoarea fondului este estimată la 3 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Poliția de Frontieră a Republicii Moldova

Drona care a căzut la Tudora – detonată. Este de tip Gheran-2 și avea explozibil (UPDATE/VIDEO)

Actualizare 18:00: Drona care s-a prăbușit în satul Tudora din raionul Ștefan Vodă a fost detonată „în condiții de maximă siguranță”. Specialiștii au identificat drona ca fiind de tip Gheran-2.  Acesta conținea explozibil și prezenta pericol pentru populație, precizează Ministerul Apărării. 

„Geniștii au înlăturat riscul de explozie, fiind eliminată sursa de energie către explozibil”, au precizat autoritățile.

Știrea inițială:

În satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, populația a semnalat prezența unui obiect suspect la aproximativ 500 m de linia de frontieră. Ajunși la fața locului, responsabilii au depistat fragmente de dronă. Informațiile au fost comunicate de Poliția de Frontieră, care dimineața anunțase că un aparat de zbor, asemănător unei drone Shahed, a fost detectat în aer în sudul țării.

Conform Poliției de Frontieră, populația a semnalat prezența unui obiect suspect în satul Tudora, la aproximativ 500 m de la linia de frontieră. Astfel, la ora 09:55, în Sectorul Poliției de Frontieră „Tudora-1, a fost pus în aplicare semnalul de serviciu Exploziv-Alpha.

„La fața locului au fost depistate fragmente de dronă. Echipele de Gestionare a Obiectelor Explozive acționează pentru evaluarea și neutralizarea obiectului. Poliția de Frontieră recomandă cetățenilor să nu se apropie de obiectele suspecte și să anunțe imediat autoritățile”, a comunicat instituția de la frontieră.

Actualizare: Poliția a anunțat că drona este activă și conține un dispozitiv explozibil.

„Având în vedere pericolul iminent, specialiștii Secției tehnico-explozivă a Poliției vor efectua o explozie controlată la fața locului.  La moment este evaluat pericolul și sunt întreprinse acțiunile necesare pentru a stabili toate circumstanțele și pentru a dezamorsa partea de luptă a aparatului de zbor”, a comunicat Inspectoratul General al Poliției.

Potrivit instituției, din raza locației sunt evacuați toți localnicii. „Rugăm cetățenii să-și păstreze calmul și să respecte toate solicitările polițiștilor”, a adăugat Inspectoratul.

Poliția
Poliția
Poliția
Poliția de Frontieră a Republicii Moldova
Poliția de Frontieră a Republicii Moldova

În dimineața zilei de 17 martie, instituția anunța că, noaptea trecută, polițiștii de frontieră au observat și au auzit un aparat de zbor, asemănător unei drone de tip Shahed, în zona Sectorului Poliției de Frontieră „Olănești”, raionul Ștefan Vodă. Se menționa că obiectul aerian a fost detectat la o înălțime de până la 150 m, survolând spațiul aerian al Republicii Moldova, după care s-a deplasat în direcția localității Căplani, raionul Ștefan Vodă.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: