Максим Андреев, NewsMaker

Slusari: „Igor Dodon, pentru ce facem acest lucru?” Legea privind statutul limbii ruse rămâne pe ordinea de zi

Mai mulți deputați au solicitat amânarea examinării proiectului de lege elaborat de un grup de socialiști, care ar veni să fortifice statutul limbii ruse. Majoritatea parlamentară nu a susținut propunerea.

„Este un subiect sensibil, trebuie discutat pe larg ca să nu explodeze societatea. Dacă țineți atât de mult la acest proiect. Departamentul relațiilor inter-etnice nu a susține acest proiect, guvernul nu l-a avizat. Igor Dodon, pentru ce facem acest lucru?”, a declarat Slusari.

Andrian Candu a declarat că și grupul său parlamentar susține amânarea examinării proiectului de lege.

„La ora actuală, riscă și mai mult să divizeze societatea. A fost promovat foarte mult în campaniile electorale, mai ales a unui candidat. A fost înregistrat pe 1 decembrie, nu are foarte multe avize. Un astfel de subiect ar trebui discutat prin audieri largi în comisia de specialitate. Am cerut și noi excluderea proiectului de lege de pe ordinea de zi”, a argumentat Candu.

Deputatul PDM Dumitru Diacov a susținut propunerea privind retragerea subiectului de pe ordinea de zi.

„Avem probleme cu toate limbile vorbite și avem grupuri radicale care exploatează această temă. Ani la rând nu am depus eforturi ca statul să asigure studierea limbii române în Găgăguzia, satele ucrainene, etc. Trebuie să retragem acest proiect, să îl discutăm”, a precizat Diacov.

Deputata Platformei DA Maria Ciobanu a căzut de acord că legea privind funcționarea limbilor este învechită, însă a atras atenția că de acest subiect trebuie să se ocupe oamenii de știință, nu politicienii.

„Domnule Diacov nu aveți dreptate. Am urmărit foarte atent banii alocați pentru studierea limbii române de către alolingvi și nu s-au cheltuit acești bani. De studierea limbii române nu s-au preocupat savanții, dar politicienii care nu pot închega o frază în română”, a argumentat Ciobanu.

Unul dintre autori, deputatul PSRM Vlad Bătrîncea a replicat că proiectul de lege respectiv nu exclude studierea limbii de stat de către minoritățile etnice.

„Nu vorbiți de dezbinarea societății atunci când este vorba despre normele Consiliului Europei. Fără să faceți cunoștință cu proiectul, vorbiți despre altul. Este o rușine, insistăm să îl examinăm astăzi. Nu insistă nimeni să îl votăm astăzi în două lecturi”, a explicat Bătrîncea.

Majoritatea parlamentară nu a susținut propunerea privind excluderea subiectului de pe ordinea de zi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: