Максим Андреев, NewsMaker

Slusari: „Igor Dodon, pentru ce facem acest lucru?” Legea privind statutul limbii ruse rămâne pe ordinea de zi

Mai mulți deputați au solicitat amânarea examinării proiectului de lege elaborat de un grup de socialiști, care ar veni să fortifice statutul limbii ruse. Majoritatea parlamentară nu a susținut propunerea.

„Este un subiect sensibil, trebuie discutat pe larg ca să nu explodeze societatea. Dacă țineți atât de mult la acest proiect. Departamentul relațiilor inter-etnice nu a susține acest proiect, guvernul nu l-a avizat. Igor Dodon, pentru ce facem acest lucru?”, a declarat Slusari.

Andrian Candu a declarat că și grupul său parlamentar susține amânarea examinării proiectului de lege.

„La ora actuală, riscă și mai mult să divizeze societatea. A fost promovat foarte mult în campaniile electorale, mai ales a unui candidat. A fost înregistrat pe 1 decembrie, nu are foarte multe avize. Un astfel de subiect ar trebui discutat prin audieri largi în comisia de specialitate. Am cerut și noi excluderea proiectului de lege de pe ordinea de zi”, a argumentat Candu.

Deputatul PDM Dumitru Diacov a susținut propunerea privind retragerea subiectului de pe ordinea de zi.

„Avem probleme cu toate limbile vorbite și avem grupuri radicale care exploatează această temă. Ani la rând nu am depus eforturi ca statul să asigure studierea limbii române în Găgăguzia, satele ucrainene, etc. Trebuie să retragem acest proiect, să îl discutăm”, a precizat Diacov.

Deputata Platformei DA Maria Ciobanu a căzut de acord că legea privind funcționarea limbilor este învechită, însă a atras atenția că de acest subiect trebuie să se ocupe oamenii de știință, nu politicienii.

„Domnule Diacov nu aveți dreptate. Am urmărit foarte atent banii alocați pentru studierea limbii române de către alolingvi și nu s-au cheltuit acești bani. De studierea limbii române nu s-au preocupat savanții, dar politicienii care nu pot închega o frază în română”, a argumentat Ciobanu.

Unul dintre autori, deputatul PSRM Vlad Bătrîncea a replicat că proiectul de lege respectiv nu exclude studierea limbii de stat de către minoritățile etnice.

„Nu vorbiți de dezbinarea societății atunci când este vorba despre normele Consiliului Europei. Fără să faceți cunoștință cu proiectul, vorbiți despre altul. Este o rușine, insistăm să îl examinăm astăzi. Nu insistă nimeni să îl votăm astăzi în două lecturi”, a explicat Bătrîncea.

Majoritatea parlamentară nu a susținut propunerea privind excluderea subiectului de pe ordinea de zi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: