Ședința de judecată din 2 februarie, în dosarul cunoscut drept „Frauda bancară”, s-a desfășurat din nou în lipsa lui Vladimir Plahotniuc. În schimb, judecătorii au audiat alți martori, printre care fostul președinte al Parlamentului, Marian Lupu, și fostul director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Ștefan Creangă. Tot azi, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a respins solicitarea înaintată de Veaceslav Platon, care a cerut să fie recunoscut în calitate de parte vătămată și parte civilă în acest dosar.
Completul de judecată a constatat că cererea lui Veaceslav Platon este neîntemeiată, întrucât nu a fost demonstrată o legătură directă între prejudiciul invocat de Platon și faptele imputate lui Plahotniuc.
Decizia poate fi contestată cu recurs în termen de 15 zile la Curtea de Apel Centru.
Solicitarea lui Veaceslav Platon a venit după ce, anterior, pe 15 ianuarie, instanța a respins și cererea acestuia de a fi audiat în calitate de martor al acuzării în dosarul în care este judecat Vladimir Plahotniuc. În reacție, Veaceslav Platon a declarat pe canalul său de Telegram că a solicitat audierea pentru a prezenta probe privind presupusa vinovăție a lui Plahotniuc.
Marian Lupu, în fața instanței după decizia de aducere silită
După ce săptămâna trecută s-a plâns public că a aflat din presă despre faptul că este citat ca martor în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Parlamentului, Marian Lupu, s-a prezentat pe 2 februarie în fața instanței. Prezența acestuia a avut loc după ce, la 26 ianuarie, magistrații au dispus aducerea sa silită, în contextul neprezentării anterioare.
Marian Lupu a deținut, de-a lungul timpului, mai multe funcții-cheie în conducerea Republicii Moldova, inclusiv cea de președinte al Parlamentului și de președinte interimar al țării.
În anul 2009, Lupu a aderat la Partidul Democrat din Moldova (PDM), devenind ulterior liderul formațiunii. El a deținut funcția de președinte al PDM până în decembrie 2016, când și-a anunțat demisia.
În 2019, Marian Lupu și-a suspendat calitatea de membru al PDM și s-a retras din politică. În perioada 2019–2024, acesta a exercitat funcția de președinte al Curții de Conturi. În martie 2025, Lupu și-a anunțat revenirea pe scena politică, iar o lună mai târziu a fost ales președinte al Mișcării „Respect Moldova”.
Cine este Ștefan Creangă – al doilea martor audiat
Cel de-al doilea martor audiat în ședința de astăzi a fost Ștefan Creangă, fost director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Numele acestuia a fost anterior vizat și într-o investigație realizată de TV8, legată de mai multe inițiative legislative controversate promovate în perioada guvernării democrate.
Ștefan Creangă s-a numărat și printre autorii așa-numitei „amnistii fiscale”, lege care a permis legalizarea banilor, bunurilor imobile și automobilelor nedeclarate anterior, contra unei taxe de doar 3%. Inițiativa a fost dur criticată de economiști, care avertizau că va favoriza legalizarea capitalurilor obținute ilegal.
Tot Ștefan Creangă a fost autorul proiectului de lege prin care Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a fost trecut în subordinea Parlamentului, fapt ce a permis majorității democrate conduse de Vladimir Plahotniuc să-l numească la conducerea instituției pe Vasile Botnari, condamnat ulterior pentru răpirea și extrădarea profesorilor turci.
La începutul anului 2019, majoritatea parlamentară controlată de Partidul Democrat l-a votat pe Ștefan Creangă în funcția de director al ANRE, poziție pe care a deținut-o până la schimbarea puterii politice.
***
Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, el a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din capitală. Arestul a fost prelungit de mai multe ori.
Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, a obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost trimis în instanță de către procuratură în iulie 2023.
Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanțiile Guvernului, credite în aceeași sumă ca cea furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă de 5% anual, pe care s-a angajat să le ramburseze pe parcursul a 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile, pe parcursul a 25 de ani, această sumă va constitui 24,5 miliarde de lei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
