bătrîncea
Максим Андреев, NewsMaker

Socialiștii trag de timp? De ce Ulanov și Jardan nu au rămas fără imunitate parlamentară

Majoritatea parlamentară a refuzat să examineze pe parcursul zilei de 19 martie demersul procurorului general Alexandr Stoianoglo, privind ridicarea imunității parlamentare a celor doi deputați ai Partidului „ȘOR”, Denis Ulanov și Petru Jardan. Speakerul parlamentului a propus ca subiectul să fie examinat sîmbătă de către Comisia juridică, numiri și imunități. Deputații PAS și cei ai Platformei DA au criticat decizia, însă nu au fost lăsați să-și prezinte argumentele, subiectul fiind închis de către Zinaida Grecianîi.

Deputatul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Dinu Plîngău a declarat în cadrul unei intervenții LIVE pe pagina sa de Facebook că, într-adevăr, legea spune că deputații vizați trebuie să fie prezenți la ședința plenară, atunci când se propune ridicarea imunității.

„În legătură cu Denis Ulanov, care era prezent, putea fi respectată procedura și puteau fi examinate acuzațiile care i se aduc chiar astăzi. Dacă există voință, legea trebuie să fie egală pentru toți și deputații să răspundă așa ca fiecare cetățean și să nu se ascundă după imunitatea parlamentară”, a explicat Plîngău și a precizat că dosarele sunt „extrem de voluminoase”.

O opinie asemănătoare a exprimat și deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Sergiu Litvinenco. În cadrul unui briefing de presă, acesta a menționat că, în Parlamentul actual, deputații examinau astfel de solicitări din partea Procuraturii Generale în aceeași zi. Acesta a amintit că o astfel de cerere a fost amânată o singură dată – în 2019, când deputatul Petru Jardan nu era în țară.

În opinia lui Litvinenco, tergiversarea acestui proces ar putea dăuna urmăririi penale. Deputatul a menționat că, până marți, unele probe ar putea fi distruse sau deputații ar putea ajunge la un acord, ca să nu susțină demersul procurorului general.

„Nu vreau să mă refer concret la una dintre persoanele căreia i se aduc învinuiri, dar este posibil că o amânare de către parlament să ducă la ascunderea probelor. De exemplu, între timp, pot avea loc diverse negocieri, pentru a determina unii deputați să nu voteze. Există riscul ca aceste persoane să fugă din țară, riscul de coordonare a unor acțiuni, nu mai vorbesc de anumite târguri politice”, a declarat deputatul PAS.

După ce parlamentul a reluat ședința, Litvinenco a propus ca solicitarea lui Stoianoglo să fie urgentată, cel puțin în cazul lui Denis Ulanov. În replică, speakerul parlamentului Zinaida Grecianîi a amintit că legea prevede că astfel de demersuri pot fi examinate timp de 15 zile.

„Ați spus că trebuie studiate materialele. Ca jurist înțelegeți foarte bine. Ați auzit declarația domnului Ulanov. Mâine vă convocați Comisia, studiați. Avem termenul de 15 zile, este regulamentul. Hai să nu facem așa cum s-a procedat în Parlamentele anterioare, când s-a ajuns până la CEDO pe niște examinări pripite în parlament, cu scoaterea imunității. Eu nu apăr pe nimeni, nu am niciun interes”, a declarat Grecianîi și a declarat subiectul închis.

Deputatul PSRM Vlad Bătrîncea a insistat să-și spună punctul de vedere.

„Doamna președintă a propus o variantă foarte dinamică – Comisia să lucreze o zi de sâmbătă în regim excepțional, ca luni să avem o anumită poziție. Nu s-a tergiversat. Nu putem grăbi procese care sunt firești”, a argumentat vicepreședintele parlamentului.

Ulterior, a susținut un briefing de presă și președintele Comisiei juridice, numiri și imunități Vasile Bolea. Acesta a anunțat că Comisia se va întruni pe 20 martie în două ședințe: începând cu ora 12:00, în privința lui Petru Jardan și de la ora 15:00, în privința lui Denis Ulanov.

„Toate cele trei demersuri se multiplică și vor fi distribuite deputaților Comisiei juridice. Vor avea posibilitatea să facă cunoștință pe parcursul zilei de astăzi. Dacă este necesar, Comisia va lucra până la ora 00:00 și pe parcursul zilei de mâine”, a declarat Bolea.

***

Procurorul general a solicitat ridicarea imunității în vederea reținerii, arestării, percheziționării și trimiterii în judecată a deputaților Petru Jardan și Denis Ulanov. Președinta parlamentului Zinaida Grecianîi a propus Comisiei juridice să examineze, sâmbătă, cererea procurorului general, iar duminică a propus convocarea Biroului permanent al parlamentului.

Potrivit Procuraturii Generale, Denis Ulanov este cercetat sub aspectul ”escrocheriei” și ”spălării de bani”, ambele infracțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesele unei asociații criminale.

În cazul lui Petru Jardan, potrivit materialelor urmăririi penale, ar fi comis ”abuz de serviciu”, în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat și în detrimentul intereselor Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în perioada concesionări.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: