Spătaru l-a investigat pe Șor „sub acoperire”, în Israel? Precizările PA și SIS

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a investigat sub acoperire, împreună cu organele de anchetă, finanțarea ilegală a partidelor politice de către grupul infracțional condus de politicianul fugar Ilan Șor, doar pe teritoriul Republicii Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute de reprezentanții Procuraturii Anticorupție (PA) și ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS), după ce președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, a declarat pe 26 septembrie că Spătaru ar fi investigat cazul „sub acoperire” inclusiv pe teritoriul Israelului – țară în care se ascunde Șor.

Acuzațiile CUB

În cadrul unei conferințe de presă susținută pe 26 septembrie, președintele Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB), Igor Munteanu, i-a acuzat pe oamenii legii de lipsa informațiilor oficiale cu referire la anchetă. Munteanu le-a reproșat autorităților de drept că i-ar fi permis Arinei Spătaru să lucreze sub acoperire în Israel.

„Pentru prima dată în Moldova, un politician susține că a efectuat spionaj pe teritoriul unui stat străin”, a declarat Igor Munteanu.

Liderul CUB a adresat în acest context mai multe întrebări, în special către șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, precum și președintei Maia Sandu.

Munteanu a îndemnat-o pe Dragalin să confirme public dacă a vizitat municipiul Bălți în perioada martie-aprilie 2023 „pentru a autoriza o acțiune de spionaj pe teritoriul statului Israel”. „În baza căror competențe și calificări ați identificat-o pe doamna Arina Spătaru să fie implicată în această investigație?”, mai vrea să știe liderul CUB de la șefa PA.

Igor Munteanu s-a adresat, în cadrul conferinței, inclusiv șefului SIS. El l-a întrebat pe Musteața cine a autorizat investigarea „sub acoperire” a Arinei Spătaru, care este lider al unui partid politic aflat în campanie electorală și care nu are pregătire specială pentru astfel de situații. „Sunteți oare la curent cu faptul că legislația cu privire la partide  interzice intervenția serviciilor speciale în activitatea unor partide politice?”, a întrebat Igor Munteanu.

Șeful CUB s-a adresat, inclusiv, președintei țării, Maia Sandu, pe care a întrebat-o dacă este la curent cu ceea ce se petrece în serviciile speciale și cum vede ea această situație. Întrebări similare au fost adresate și în adresa CEC și APP.

„Am senzația că asistăm la o ruinare coordonată a instituțiilor statului. Cerem claritate în acest caz, or în cazul în care nu veți da curs acestor solicitări, vom cere demisiile dvs., inclusiv a directorului SIS și a ofițerilor care au permis racolarea unor civili fără experiență”, a conchis Igor Munteanu.

Reacția Procuraturii Anticorupție

Procuratura Anticorupție a comentat public declarațiile lui Igor Munteanu potrivit cărora Arina Spătaru, președinta ALDE, ar fi acționat ca investigator sub acoperire pe teritoriului statului Israel. Potrivit PA, măsurile speciale de investigație, realizate în cadrul dosarului penal, au fost autorizate de procuror și judecător și efectuate exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.

„Reiterăm că pe teritoriul statului Israel nu au fost autorizate și nici efectuate măsuri speciale de investigație cu participarea Arinei Spătaru. Acesteia i-a fost atribuită calitatea de investigator sub acoperire după ce a fost audiată ca martor pe marginea discuțiilor purtate în Israel cu Ilan Șor și a altor detalii despre deplasare. Asigurăm că, investigațiile penale pe acest caz se efectuează în limitele legislației procesual penale, inclusiv cu respectarea tuturor obligațiilor internaționale”, anunță PA.

Reacția SIS

Urmare a declarațiilor publice lansate de către Munteanu, cu precizări a venit și Serviciul de Informații și Securitate. Într-un comunicat difuzat, SIS precizează că a acordat suport operațional în cadrul dosarului penal gestionat de către Procuratura Anticorupție.

„Asigurăm că investigațiile penale pe acest caz se efectuează în limitele legislației procesual penale, inclusiv cu respectarea tuturor obligațiilor internaționale. Măsurile speciale de investigație, realizate în cadrul dosarului penal, au fost autorizate de către procuror și judecător și efectuate exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova”, anunță SIS.

Instituția menționează că activitatea Serviciului se desfășoară strict în conformitate cu legile în vigoare și că instituția își îndeplinește misiunile pentru asigurarea securității naționale doar în limitele constituționale și în serviciul cetățenilor Republicii Moldova.

„Instituția este și va rămâne consecventă respectării principiilor democratice și a statului de drept, inclusiv a principiilor instituționale ce vizează non-partitismul și neutralitate politică, independența și imparțialitatea”, mai precizează SIS.

***

Precizăm că Procuratura Anticorupție (PA) investighează finanțarea ilegală a partidelor politice de către fugarul Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda Bancară”. În cadrul investigațiilor, Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au fost lipsiți de imunitate parlamentară, iar ulterior reținuți, pe 21 septembrie. Aceștia sunt acuzați că ar fi acceptat finanțări ilegale în favoarea Partidului „Renaștere” din partea grupului criminal Șor, spălare de bani și corupere pasivă.

Potrivit procurorului general interimar, Ion Munteanu, Ilan Șor și Alexandr Nesterovschi ar fi încercat să o mituiască pe fosta deputată DA Arina Spătaru, în prezent președinta ALDE, pentru ca aceasta să lanseze pe arena politică din Moldova un partid pretins a fi pro-european, dar care să promoveze, din umbră, interesele lui Șor. În schimb, Șor i-ar fi promis fostei parlamentare bani pentru partid și salarii lunare pentru toții membrii formațiunii. Ex-deputatul a denunțat intențiile lui Șor și Nesterovschi, însă, organului de urmărire penală și a conlucrat, sub acoperire, împreună cu ofițerii anticorupție, pentru ca cei doi să fie trași la răspundere. Detalii AICI.

Pe 22 septembrie, Arina Spătaru a făcut mai multe dezvăluiri de presă din perioada în care a lucrat „sub acoperire”, sub conducerea organelor de drept. Detalii – AICI.

În aceeași zi, Șor a recunoscut că a purtat discuții cu Spătaru privind finanțarea unui proiect politic cu vector pro-european, însă pentru că aceasta l-ar fi convins că este „împotriva” actualei guvernări. Totodată, Șor susține că nu el a contactat-o primul pe lidera ALDE, dar ea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională spune NU Comratului: continuă examinarea sesizării depuse de Ministerul Justiției

Curtea Constituțională a respins demersurile Adunării Populare a Găgăuziei privind suspendarea examinării sesizării depuse de Ministerul Justiției și solicitarea unui aviz din partea Comisiei de la Veneția. Înalta Curte a stabilit pentru 7 și 8 iulie examinarea în fond a cauzei privind constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, transmite Moldova 1.

Avocatul Adunării Populare, Iurie Mărgineanu, a solicitat, în debutul ședinței din 7 iulie, adresarea unei cereri către Comisia de la Veneția pentru elaborarea unui amicus curiae – o opinie consultativă – cu privire la constituționalitatea normelor contestate, prin raportare la standardele europene privind autonomia teritorială, precum și suspendarea examinării cauzei până la obținerea acestei opinii.

Totodată, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a depus un demers prin care a solicitat suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către Curtea Constituțională privind verificarea constituționalității unor prevederi din Codul electoral.

Iurie Mărgineanu a argumentat necesitatea adresării către Comisia de la Veneția prin respectarea principiului loialității constituționale și a obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere Republica Moldova–UE.

„În calitate de stat candidat, Republica Moldova și-a asumat angajamente ferme privind consolidarea statului de drept, dat fiind că prezenta cauză vizează însăși funcționalitatea instituțiilor democrației și independența justiției constituționale. Pilonii centrali ai Clusterului 1 de aderare și criteriile de la Copenhaga impun ca soluționarea acestor excepții să fie aliniată la acquis-ul comunitar și la standardele Comisiei de la Veneția. O interpretare unilaterală, care ar risca să fragmenteze coerența sistemului de justiție, ar putea pune în discuție angajamentele țării în procesul de screening și în negocierea Clusterului 1”, a declarat avocatul.

Potrivit lui Iurie Mărgineanu, adresarea unei solicitări de amicus curiae reprezintă un act de diligență europeană și va asigura că soluția care va fi pronunțată de Curtea Constituțională va contribui la succesul negocierilor privind Clusterul 1.

În demersul adresat de vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, acesta a invocat neconstituționalitatea termenului de Consiliu electoral, utilizat în Codul electoral în raport cu organul electoral din Găgăuzia, care, potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, se numește Comisie Electorală Centrală.

„Divergența menționată nu reprezintă o simplă incoerență de redactare. Aceasta a generat incertitudine juridică, litigii administrative și judiciare și a servit drept temei pentru suspendarea, de către instanțele judecătorești, a efectelor actelor Adunării Populare adoptate în limitele competenței prevăzute de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a actelor privind constituirea organului electoral al Găgăuziei și stabilirea datei desfășurării alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei”, a declarat Gheorghe Leiciu, cerând suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la verificarea constituționalității normelor contestate din Codul electoral.

Vicepreședintele Legislativului de la Comrat a mai spus că prevederile Legii privind statutul Găgăuziei, care consacră competența Adunării Populare de a organiza și stabili data desfășurării alegerilor, precum și de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor, nu pot fi modificate prin simpla modificare a unei alte legi organice.

„Cu toate acestea, după cum se cunoaște, Parlamentul a încercat, în fapt, să limiteze competențele Găgăuziei nu prin modificarea acestei legi speciale, în conformitate cu procedura prevăzută de Constituție, ci prin modificarea Codului electoral, adoptată, de altfel, cu 55 de voturi. Astfel, a fost creat un mecanism de modificare indirectă a fundamentului instituțional al Găgăuziei, fără respectarea procedurii constituționale speciale. Tocmai aceste împrejurări au stat la baza cererii formulate anterior privind suspendarea aplicării dispozițiilor contestate ale legii”, a mai spus Leiciu.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a remarcat că opinia Comisiei de la Veneția este întotdeauna benefică. Totodată, acesta a spus că nu vede cum examinarea pe fond a cauzei ar putea prejudicia acest demers. Reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, a declarat, la rândul său, că nu consideră drept o necesitate stringentă obținerea opiniei Comisiei de la Veneția pe această chestiune.

Curtea s-a retras pentru deliberări.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a sesizat Curtea Constituțională la 9 martie 2026, cerând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a celei care atribuie Adunării Populare competența de a aproba componența autorității electorale de la Comrat, prevedere pe care ministerul o consideră un dualism instituțional.

Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, însă datele stabilite pentru alegeri – 22 martie și 21 iunie – au fost anulate prin decizii judecătorești. La 3 iulie curent, Legislativul de la Comrat a stabilit o nouă dată pentru alegerea deputaților locali: 15 noiembrie, aprobând, totodată, o contrasesizare la Curtea Constituțională, prin care a cerut declararea neconstituționalității unor prevederi din Codul electoral al Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: