Andrei Mardari / NewsMaker

Spînu, printre cei mai bogați politicieni? În 2023, a câștigat de două ori mai mulți bani decât Sandu, Recean și Grosu împreună

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, și-a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2023. Oficialul declară, pentru anul trecut, venituri în mărime totală de aproape 4,1 milioane lei. Suma este de aproape 2,5 ori mai mare decât veniturile cumulative raportate de președinta țării, Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului, Igor Grosu, pentru 2023.

Spînu, ministru cu venituri de milioane, aproape dublate într-un an

Ministrul Andrei Spînu a obținut, anul trecut, de la Guvern, aproape 395 de mii de lei. Aici este inclus salariul, precum și rambursarea costurile pentru deplasările peste hotare. Peste 140 de mii de lei, oficialul i-a primit de la Președinție, unde a activat o perioadă în calitate de consilier al șefei statului, până la numirea în funcția de ministru. Totuși, cei mai mulți bani au ajuns în contul lui Andrei Spînu de peste hotare. Oficialul a declarat dividente în mărime de 184 de mii de euro, echivalentul a peste 3,5 milioane lei.

Suma veniturilor declarate de ministrul Infrastructurii se ridică, cumulativ, așadar, la aproape 4,1 milioane lei. Comparativ, în 2022, Andrei Spînu declara venituri de aproape 2,7 milioane lei.

De menționat că veniturile oficialului au depășit veniturile Maiei Sandu, ale lui Dorin Recean și Igor Grosu cu aproape 2,5 ori, luate împreună. De exemplu, comparativ cu veniturile premierului Dorin Recean (aproape 1,3 milioane), cele ale lui Andrei Spînu sunt de aproape 3 ori mai mari. Față de președinta Maia Sandu (512 mii lei), Andrei Spînu a primit anul trecut de 8 ori mai mulți bani, iar față de speakerul Igor Grosu (679 mii) – de șase ori mai mult.

Casă, apartamente și mașini

Familia ministrului deține două autoturisme – un Audi Q5 de aproape 20 mii euro (380 mii lei) și un Volkswagen Tiguan estimat la 27 mii dolari (479 mii lei) – și locuiește într-o casă de 125 de metri pătrați, din 2018. Bunul imobil este evaluat la peste 4,7 milioane lei.

Comparativ cu 2022, în 2023 ministrul mai declară două apartamente, ambele de aproape 59 de metri pătrați, în valoare de aproape 103 mii euro, adică echivalentul a circa 2 milioane de lei. Bunurile, cu cotă parte de 100%, au fost dobândite, declară Spînu, printr-o „promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare bunuri viitoare”.

La fel, familia Spînu deține 6 terenuri, dobândite în perioada 2017-2020.

Conturi bancare și cheltuieli

Ministrul Infrastructurii deține 11 conturi bancare, în care deține circa 950 mii lei. Marea majoritate, sunt deschise în Moldova, însă deține conturi și în România, și în Lituania. Comparativ, în 2022 Spînu declara 14 conturi bancare, pe care deținea circa 445 mii lei.

La capitolul cheltuieli, Spînu anunță anul trecut a beneficiat de servicii de turism și/sau tratament în valoare de 35 de mii de euro, echivalentul a circa 674 de mii de lei. Aproape 10 mii euro (circa 200 mii lei) Spînu i-a cheltuit pentru servicii educaționale și circa 300 mii lei – pentru reparație și instalarea panourilor solare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

CEC, despre solicitarea Tiraspolului privind secțiile de votare la parlamentare: „Se ia în considerare o serie de factori”

La stabilirea numărului secțiilor de votare în stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală (CEC) va ține cont de factori precum „dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”. Precizările au fost făcute de CEC pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru moldovenii din regiunea transnistreană, la alegerile parlamentare din toamnă.

La stabilirea numărului și amplasării secțiilor de votare, așa cum prevede cadrul legal, CEC ia în considerare o serie de factori esențiali, printre care dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”, a subliniat Comisia.

Totodată, CEC a menționat că „și pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aceste criterii, precum și propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate vor sta la baza hotărârii Comisiei privind organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului”.

Asigurarea condițiilor optime pentru ca cetățenii Republicii Moldova să își poată exercita dreptul constituțional de vot reprezintă o prioritate constantă pentru Comisia Electorală Centrală. Această preocupare vizează, în egală măsură, toți alegătorii, inclusiv cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitățile din stânga Nistrului, aflate temporar în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală își reafirmă misiunea de a organiza alegeri libere, corecte și transparente, în conformitate cu standardele democratice și cu respectarea deplină a legii”, se menționează în comentariul CEC.

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu nu se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: