Andrei Mardari / NewsMaker

Spînu, printre cei mai bogați politicieni? În 2023, a câștigat de două ori mai mulți bani decât Sandu, Recean și Grosu împreună

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, și-a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2023. Oficialul declară, pentru anul trecut, venituri în mărime totală de aproape 4,1 milioane lei. Suma este de aproape 2,5 ori mai mare decât veniturile cumulative raportate de președinta țării, Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului, Igor Grosu, pentru 2023.

Spînu, ministru cu venituri de milioane, aproape dublate într-un an

Ministrul Andrei Spînu a obținut, anul trecut, de la Guvern, aproape 395 de mii de lei. Aici este inclus salariul, precum și rambursarea costurile pentru deplasările peste hotare. Peste 140 de mii de lei, oficialul i-a primit de la Președinție, unde a activat o perioadă în calitate de consilier al șefei statului, până la numirea în funcția de ministru. Totuși, cei mai mulți bani au ajuns în contul lui Andrei Spînu de peste hotare. Oficialul a declarat dividente în mărime de 184 de mii de euro, echivalentul a peste 3,5 milioane lei.

Suma veniturilor declarate de ministrul Infrastructurii se ridică, cumulativ, așadar, la aproape 4,1 milioane lei. Comparativ, în 2022, Andrei Spînu declara venituri de aproape 2,7 milioane lei.

De menționat că veniturile oficialului au depășit veniturile Maiei Sandu, ale lui Dorin Recean și Igor Grosu cu aproape 2,5 ori, luate împreună. De exemplu, comparativ cu veniturile premierului Dorin Recean (aproape 1,3 milioane), cele ale lui Andrei Spînu sunt de aproape 3 ori mai mari. Față de președinta Maia Sandu (512 mii lei), Andrei Spînu a primit anul trecut de 8 ori mai mulți bani, iar față de speakerul Igor Grosu (679 mii) – de șase ori mai mult.

Casă, apartamente și mașini

Familia ministrului deține două autoturisme – un Audi Q5 de aproape 20 mii euro (380 mii lei) și un Volkswagen Tiguan estimat la 27 mii dolari (479 mii lei) – și locuiește într-o casă de 125 de metri pătrați, din 2018. Bunul imobil este evaluat la peste 4,7 milioane lei.

Comparativ cu 2022, în 2023 ministrul mai declară două apartamente, ambele de aproape 59 de metri pătrați, în valoare de aproape 103 mii euro, adică echivalentul a circa 2 milioane de lei. Bunurile, cu cotă parte de 100%, au fost dobândite, declară Spînu, printr-o „promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare bunuri viitoare”.

La fel, familia Spînu deține 6 terenuri, dobândite în perioada 2017-2020.

Conturi bancare și cheltuieli

Ministrul Infrastructurii deține 11 conturi bancare, în care deține circa 950 mii lei. Marea majoritate, sunt deschise în Moldova, însă deține conturi și în România, și în Lituania. Comparativ, în 2022 Spînu declara 14 conturi bancare, pe care deținea circa 445 mii lei.

La capitolul cheltuieli, Spînu anunță anul trecut a beneficiat de servicii de turism și/sau tratament în valoare de 35 de mii de euro, echivalentul a circa 674 de mii de lei. Aproape 10 mii euro (circa 200 mii lei) Spînu i-a cheltuit pentru servicii educaționale și circa 300 mii lei – pentru reparație și instalarea panourilor solare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: