Andrei Mardari / NewsMaker

Spînu, printre cei mai bogați politicieni? În 2023, a câștigat de două ori mai mulți bani decât Sandu, Recean și Grosu împreună

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, și-a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2023. Oficialul declară, pentru anul trecut, venituri în mărime totală de aproape 4,1 milioane lei. Suma este de aproape 2,5 ori mai mare decât veniturile cumulative raportate de președinta țării, Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului, Igor Grosu, pentru 2023.

Spînu, ministru cu venituri de milioane, aproape dublate într-un an

Ministrul Andrei Spînu a obținut, anul trecut, de la Guvern, aproape 395 de mii de lei. Aici este inclus salariul, precum și rambursarea costurile pentru deplasările peste hotare. Peste 140 de mii de lei, oficialul i-a primit de la Președinție, unde a activat o perioadă în calitate de consilier al șefei statului, până la numirea în funcția de ministru. Totuși, cei mai mulți bani au ajuns în contul lui Andrei Spînu de peste hotare. Oficialul a declarat dividente în mărime de 184 de mii de euro, echivalentul a peste 3,5 milioane lei.

Suma veniturilor declarate de ministrul Infrastructurii se ridică, cumulativ, așadar, la aproape 4,1 milioane lei. Comparativ, în 2022, Andrei Spînu declara venituri de aproape 2,7 milioane lei.

De menționat că veniturile oficialului au depășit veniturile Maiei Sandu, ale lui Dorin Recean și Igor Grosu cu aproape 2,5 ori, luate împreună. De exemplu, comparativ cu veniturile premierului Dorin Recean (aproape 1,3 milioane), cele ale lui Andrei Spînu sunt de aproape 3 ori mai mari. Față de președinta Maia Sandu (512 mii lei), Andrei Spînu a primit anul trecut de 8 ori mai mulți bani, iar față de speakerul Igor Grosu (679 mii) – de șase ori mai mult.

Casă, apartamente și mașini

Familia ministrului deține două autoturisme – un Audi Q5 de aproape 20 mii euro (380 mii lei) și un Volkswagen Tiguan estimat la 27 mii dolari (479 mii lei) – și locuiește într-o casă de 125 de metri pătrați, din 2018. Bunul imobil este evaluat la peste 4,7 milioane lei.

Comparativ cu 2022, în 2023 ministrul mai declară două apartamente, ambele de aproape 59 de metri pătrați, în valoare de aproape 103 mii euro, adică echivalentul a circa 2 milioane de lei. Bunurile, cu cotă parte de 100%, au fost dobândite, declară Spînu, printr-o „promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare bunuri viitoare”.

La fel, familia Spînu deține 6 terenuri, dobândite în perioada 2017-2020.

Conturi bancare și cheltuieli

Ministrul Infrastructurii deține 11 conturi bancare, în care deține circa 950 mii lei. Marea majoritate, sunt deschise în Moldova, însă deține conturi și în România, și în Lituania. Comparativ, în 2022 Spînu declara 14 conturi bancare, pe care deținea circa 445 mii lei.

La capitolul cheltuieli, Spînu anunță anul trecut a beneficiat de servicii de turism și/sau tratament în valoare de 35 de mii de euro, echivalentul a circa 674 de mii de lei. Aproape 10 mii euro (circa 200 mii lei) Spînu i-a cheltuit pentru servicii educaționale și circa 300 mii lei – pentru reparație și instalarea panourilor solare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Moldova Mare” a semnat un acord de colaborare cu un partid suveranist din Bulgaria: „Ne unim pentru a apăra valorile spirituale”

Partidul politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a anunțat că a semnat un acord bilateral de cooperare politică partidul bulgar „Svoboda”.

Potrivit unui comunicat emis de „Moldova Mare”, acordul prevede o „colaborare strategică” între cele două formațiuni, cu accent pe „apărarea identității naționale, valorilor tradiționale, organizarea de proiecte comune în domeniul educației și culturii, precum și participarea în structuri europene orientare patriotică”.

Ne unim forțele cu acele partide politice din Europa care apără suveranitatea, valorile spirituale și libertatea popoarelor, opunându-se presiunilor externe și curentului ideologic globalist”, a declarat Victoria Furtună în cadrul ceremoniei de semnare desfășurate la Chișinău.

Considerăm că este o responsabilitate morală să susținem forțele politice care au curajul să spună adevărul, să apere valorile tradiționale și să lupte pentru libertatea propriilor țări. Alianța cu Moldova Mare este o alianță cu poporul Republicii Moldova, care merită un viitor independent”, a declarat Vladimir Simeonov.

Memționăm că Partidul „Svoboda” este un partid conservator din Bulgaria. Potrivit informației publicate pe site-ul formațiunii, membrii partidului „pledează pentru apărarea suveranității Bulgariei, fără dependențe de forțe externe, fie ele economice sau politice”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: