gov.md

Starîș, îngrijorat că presa ar putea fi supusă cenzurii. Gavrilița: trebuie să combatem falsurile

Deputatul comunist Constantin Starîș s-a arătat îngrijorat de faptul că autoritățile ar intenționa să cenzureze presa pe durata stării de urgență. Acesta a solicitat premierului Natalia Gavrilița să explice ce presupune una dintre prevederile incluse în setul de măsuri prezentat în plenul parlamentului. În replică, șefa Executivului a precizat că se planifică combaterea dezinformării.

Deputatul Partidului Comuniștilor Constantin Starîș a întrebat-o pe premierul țării Natalia Gavrilița ce presupune formularea „coordonarea activității mijloacelor de informare în masă”, inclusă în setul de măsuri prezentate în contextul stării de urgență. Comunistul, care este jurnalist de profesie, a presupus că asta ar presupune instituirea cenzurii și le-a reproșat autorităților că activitatea presei va fi evaluată din punct de vedere subiectiv.

În replică, Gavrilița a negat instituirea cenzurii și a argumentat că este nevoie de combaterea dezinformării.

„Nu este vorba despre cenzură. În același timp, este absolut necesar să ne asigurăm că există mecanisme pentru a combate minciuna, falsurile. (…) Noi vom utiliza aceste puteri cu mult bun-simț și în mod rezonabil. Nici nu consider posibile astfel de scenarii. De exemplu, vom crea un centru de dirijare la IGSU, unde vom avea situația la zi despre conectarea tuturor instituțiilor publice și agenților economici și vom putea lua decizii imediate. Pot fi folosite anumite modalități de comunicare și telecomunicații, nu este nimic ieșit din comun la acest punct”, a răspuns Gavrilița.

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a amintit că prevederea respectivă s-au găsit și în textele hotărârilor precedente privind instituirea stării de urgență.

„Această formulă rezultă expres din prevederile Legii 212 și s-a regăsit exact în formula respectivă în ambele cazuri de situații de urgență, instituite de Parlamentul precedent în 2020 și 2021. Și nu s-a pus niciodată problema pe care o menționați dvs”, a replicat ministrul Justiției.

Amintim că una dintre măsurile prezentate de premierul Natalia Gavrilița, care urmează a fi implementate de autorități pe durata stării de urgență, prevede „coordonarea activității mijloacelor de informare în masă, privind informarea populației despre cauzele și proporțiile situației excepționale, despre măsurile întreprinse pentru lichidarea urmărilor acestei situații și protecția populației; familiarizarea cu regulile de comportare pe perioada situației excepționale, introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Uniunea Europeană introduce reguli noi privind salariile. Angajatorii vor fi obligați să spună cât plătesc încă din anunțul de angajare

Uniunea Europeană introduce noi reguli privind transparența salarială, menite să reducă diferențele de plată dintre femei și bărbați și să asigure condiții mai echitabile pe piața muncii. Măsurile se aplică treptat în toate statele membre și vizează atât procesul de angajare, cât și modul în care sunt gestionate salariile în interiorul companiilor.

Noile reglementări prevăd că angajatorii vor trebui să informeze candidații încă din anunțul de angajare sau înainte de interviu despre salariul de pornire sau intervalul de plată. De asemenea, angajatorilor li se interzice să solicite informații despre istoricul salarial al candidaților.

După angajare, lucrătorii vor avea dreptul să solicite informații despre nivelul propriu de salarizare, dar și despre salariile medii din companie, defalcate pe gen, pentru posturi similare sau de valoare egală. În plus, companiile cu cel puțin 100 de angajați vor fi obligate să publice date privind diferențele salariale dintre femei și bărbați.

Dacă se constată un decalaj salarial de cel puțin 5% care nu poate fi justificat, angajatorii vor trebui să efectueze o evaluare detaliată a structurii salariale și să ia măsuri pentru corectarea dezechilibrelor.

Noile reguli întăresc și accesul la justiție pentru persoanele discriminate salarial. Angajații care au fost plătiți inegal pe criterii de gen vor putea solicita compensații, iar sarcina de a demonstra lipsa discriminării va reveni angajatorilor în cazul nerespectării obligațiilor de transparență. Statele membre vor trebui, de asemenea, să stabilească sancțiuni pentru încălcarea principiului egalității salariale.

În plus, organismele pentru egalitate și reprezentanții angajaților vor putea sprijini lucrătorii în proceduri administrative sau judiciare legate de discriminarea salarială.

Dreptul la salariu egal pentru muncă egală sau de valoare egală este un principiu fundamental al Uniunii Europene, consfințit încă din Tratatul de la Roma din 1957. În prezent, diferența de remunerare dintre femei și bărbați în UE este de aproximativ 11,1%. Pentru reducerea acestui decalaj, Comisia Europeană a propus directiva privind transparența salarială, adoptată în 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: