livenews.md

„Sunt un om liber”. Interlopul Grigore Caramalac, dat în căutare de 25 de ani și aflat în Rusia, critică presa de la Chișinău

Interlopul din Republica Moldova Grigore Caramalac, alias Bulgaru, susține că este supus „unui atac fără precedent” din partea presei moldovenești. Acesta spune că ar fi inventate falsuri despre el și fundația pe care o conduce. El acuză presa de la Chișinău, care scrie despre activitatea sa, că ar „îndeplini ordinele cuiva”. „Eu sunt o persoană liberă”, menționează Caramalac. 

Într-o postare a fundației lui Caramalac „Ifavis” a fost publicată declarația acestuia. El spune că a fost supus „unui atac fără precedent” din partea postului Jurnal TV.

„Nu am de gând să mă justific în fața presei, care doar îndeplinește ordinele cuiva. Vreau să explic pentru compatrioții mei, pentru locuitorii și cetățenii Republicii Moldova. Organizația Ifavis este apolitică. Noi servim cu fidelitate singura noastră idee – promovarea unui stil de viață sănătos, dezvoltarea sportului în toate țările și regiunile din rândul tuturor sportivilor, veteranilor și tinerilor din sport, indiferent de opiniile și circumstanțele politice le acestora”, spune Caramalac.

El numește materialul jurnaliștilor de la Chișinău „josnic” și că ar fi la comanda șefei statului. Caramalac mai declară că este o persoană liberă care „nu depinde de nimeni”.

„Doar cei care nu-și pot imagina viața fără instrucțiuni și comenzi, încearcă să-i învinovățească pe alții de asta. În ceea ce mă privește personal, eu sunt o persoană liberă, care nu depinde de nimeni și sunt mândru de asta. (…) Nu pot fi indiferent de ceea ce se întâmplă în patria mea, în Moldova. Îmi este greu să văd cum în țara în care m-am născut continuă să scadă rapid nivelul de trai, ceea ce este o consecință a politicii antisociale a actualului regim pro-occidental”, comunică el.

Caramalac mai spune că „instigarea la ură față de cultura rusă, încercările de a rupe artificial legăturile istorice dintre cele două popoare frățești complică semnificativ accesul cetățenilor moldoveni la piața rusă, afacerilor comune, duce la tensiuni publice, energetice și sociale”.

„Mi-am exprimat și voi continua să îmi exprim poziția civilă”, adaugă el.

De menționat că Jurnal TV a publicat pe 20 februarie un material despre Caramalac în care menționa că acesta a devenit activ pe internet.

„În mesajele trimise de la Moscova, unde se ascunde, Cramalac blamează guvernarea de la Chișinău pentru orientarea sa pro-occidentală. Acum doi ani, Centrul cooperare polițienească internațională de la Chișinău anunța că numele interlopului ar urma să apară pe site-ul Interpol. Până astăzi, acest lucru încă nu a fost confirmat”, declarau jurnaliștii.

Postul de televiziune s-a referit și la fundația lui Caramalac: „Fundaţia Ifavis are o filială în Republica Moldova, condusă de Valerian Zabolotnîi, condamnat inițial la ani grei de închisoare pentru presupusă tentativă de omor a oligarhului Vladimir Plahotniuc, apoi achitat de instanță după căderea regimului condus de oligarh. Fundația respectivă apare în calitate de sponsor al unor cluburi de luptă și sportivi de performanță din Republica Moldova”.

***

Amintim că în februarie, fundația lui Ifavis a anunțat că Grigore Caramalac organizează în orașul ucrainean Melitopol care este ocupat de trupele ruse o „acțiune sportivă-patriotică”. 

Menționăm că dosarul în care Grigore Caramalac a fost acuzat de crearea unei comunități criminale a fost clasat. Reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale au declarat anterior pentru NM că este vorba despre un dosar penal materialele căruia Moldova le-a transmis de mai mult timp în Rusia.

În anul 2008, Grigore Caramalac a obținut cetățenia Rusiei, dar de la sfârșitul anilor 1998 era anunțat în căutare. Autoritățile Moldovei au solicitat de nenumărate ori extrădarea lui Caramalac, iar Rusia refuza. Apoi a solicitat materialele din acest dosar penal.

În anul 2013, Andrei Pântea, pe atunci prim-adjunct al procurorului general, a dat indicații ca dosarul penal împotriva lui Caramalac să fie transmis în Rusia. Ulterior, Caramalac a comunicat jurnaliștilor că în Rusia, acest dosar penal împotriva sa a fost clasat din „lipsa componenței infracțiunii”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova Fruct

Moldova a importat de aproape 3 ori mai multe produse decât a exportat, în 2025. România, China și Ucraina – principalele surse

Importurile au continuat să domine comerțul exterior al Republica Moldova și în 2025. Datele Biroului Național de Statistică arată că țara a importat aproape de trei ori mai multe mărfuri decât a exportat, ceea ce a dus la un deficit comercial record de 7,14 miliarde de dolari. Deși exporturile au crescut față de 2024 cu 6,4% și au ajuns la 3,78 miliarde de dolari, importurile au avansat mult mai rapid, cu 20,5%, până la 10,92 miliarde de dolari.

Ce a exportat Republica Moldova?

În 2025, majoritatea exporturilor au fost produse autohtone, în valoare de circa 2,98 miliarde de dolari, adică aproape 79% din total. Structura exporturilor a fost dominată de produse agricole și industriale: semințele și fructele oleaginoase au avut cea mai mare pondere, 15,5%, urmate îndeaproape de mașinile și aparatele electrice și componentele lor, cu 15,1%.

Legumele și fructele au reprezentat 11,4%, iar cerealele și produsele pe bază de cereale, împreună cu îmbrăcămintea și accesoriile, câte 8% fiecare. Băuturile alcoolice și nealcoolice au constituit 5,9% din totalul exporturilor.

Reexporturile de mărfuri străine, după prelucrare sau în formă clasică, au însumat 803,7 milioane de dolari, echivalentul a 21% din exporturi.

UE – principala piață de desfacere pentru Moldova

Uniunea Europeană a rămas principala piață de desfacere. În 2025, statele membre au cumpărat mărfuri moldovenești de 2,55 miliarde de dolari, cu 6,8% mai mult decât în anul precedent, ceea ce reprezintă 67,5% din totalul exporturilor.

Livrările către țările CSI au scăzut la 224,2 milioane de dolari, adică 5,9% din total.

La nivel de țări, principalele destinații ale exporturilor au fost România, cu 29% din total, urmată de

Dacă să luăm pe țări, atunci, în 2025, principalele destinații ale exporturilor Moldovei au fost: România (29% din total exporturi), Turcia și Italia cu peste 9 la sută, Cehia 8,2 % iar Ucraina 7,9 la sută.

Lista este continuată de Germania, Bulgaria și Polonia sub 4 %. În Federația Rusă, agenții economici din Moldova au exportat doar 2,8 la sută din mărfuri.

Importurile au crescut cu peste 20%, iar mai mult de jumătate provin din UE

Pe partea de importuri, în 2025 au fost aduse în țară mărfuri în valoare de 10,9 miliarde de dolari, cu 20,5% mai mult decât în 2024. Cea mai mare parte a bunurilor a fost transportată pe cale rutieră, aproape 80% din total. Peste jumătate din importuri au provenit din Uniunea Europeană, în valoare de 5,9 miliarde de dolari, cu o pondere de 54,1%, în creștere față de anul precedent, în timp ce importurile din țările CSI au coborât la 325,5 milioane de dolari, adică 3% din total.

România, China și Ucraina — principalii furnizori de mărfuri

În 2025, cele mai multe importuri ale Republica Moldova au venit din România, care a asigurat 22,7% din total. Au urmat China cu 13,6% și Ucraina cu 10,1%, apoi Turcia, Germania, Italia, Polonia, Franța și Federația Rusă

În structura importurilor au dominat resursele energetice — gazul, produsele petroliere și energia electrică — alături de vehicule, echipamente electrice și industriale, medicamente, produse alimentare, echipamente de telecomunicații, textile și metale.

Deficitul comercial al Republica Moldova s-a adâncit în 2025, ajungând la 7,1 miliarde de dolari. Comparativ cu 2024, acesta a crescut cu 1,6 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o majorare de 29,6%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: