„Sunteți mari deja, descurcați-vă”. Interviu NM cu secretarul de stat al Ministerului Sănătății despre noua pandemie, medicamente și digitalizare

Cum companiile farmaceutice au găsit o „portiță” și stabilesc propriile prețuri la medicamentele importate? Cum tehnologiile digitale vor transforma sistemul de sănătate? Și ce fel de pandemie ne așteaptă după cea de coronavirus? Despre toate acestea ne-a vorbit într-un interviu pentru NM Zinaida Bezverhni, secretar de stat al Ministerului Sănătății.

“Aș vrea doar să-mi suflec mânecile și să fac ceva”

De regulă, odată cu schimbarea guvernării, auzim adesea de la cei „nou veniți” despre situația deplorabilă pe care le-au transmis-o un minister sau altul și de cât timp va fi nevoie pentru a soluționa problemele din trecut ca să se obțină anumite rezultate în viitor. Ce credeți despre această tactică: cel mai adesea, se dovedește a fi un adevăr sau este o simplă modalitate de a justifica „reținerea” reformelor într-un anumit domeniu?

Până a veni în această funcție, am lucrat timp îndelungat în sistemul ONU, în Organizația Mondială a Sănătății în ultimii șase ani, cu mici întreruperi. În anul 2019, am lucrat la Agenția Medicamentului. Anume de aceea, când am venit aici, nu am avut niciun fel de iluzii privind starea de lucruri din sistemul de sănătate. Înțelegeam clar problemele cu care urma să mă confrunt. N-aș vrea să exagerez, aș vrea doar să-mi suflec mânecile și să fac ceva, pentru că până acum, toți vorbeau despre probleme, dar puțini erau cei care mergeau mai departe.

A trecut deja o jumătate de an de când sunteți parte a noii componențe a Ministerului Sănătății. Cât de mult s-a schimbat ministerul în această perioadă în ce privește cadrele? Sunt mulți angajați din componența anterioară a Ministerului Sănătății, care au rămas la posturile lor? 

Primul obiectiv pe care și l-a stabilit ministrul a fost restructurarea instituției și separarea de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Poate că acesta a fost un model bun, dar nu pentru Moldova, unde aceste trei domenii sunt complexe și mega-importante. Când am efectuat această restructurare, ne-au rămas foarte puțini oameni. Vreo 40 de persoane. Doar 18 dintre acestea se ocupau de politici în domeniul medicamentelor. Având 18 oameni, e imposibil să gestionezi un domeniu atât de important. Am decis să extindem componența Ministerului Sănătății, dar am făcut acest lucru din contul colegilor de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). Noi nu am pierdut practic pe nimeni din echipa precedentă. În mare parte, atragem oameni noi, pentru că doar două persoane din vechea structură a ministerului erau responsabile de medicamente și dispozitive medicale. În unele direcții, nici nu erau oameni. Iar când nu ai o persoană responsabilă de o anumită politică, e clar că nu vei avea această politică.

A fost o perioadă în care situația privind comunicarea la minister era deplorabilă. Acest lucru l-au resimțit mai ales jurnaliștii. În consecință, acest lucru s-a răsfrânt asupra informațiilor pe care le primea populația. Ce rol are interacțiunea cu jurnaliștii pentru ministerul actual?

Când a avut loc separarea ministerelor, unica persoană responsabilă de comunicare a ajuns la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Noi pur și simplu am rămas fără o persoană competentă responsabilă de ceea ce ministerul ar transmite presei. Noi conștientizăm faptul că acest lucru a provocat un anumit nivel de tensiune în societate. A fost un val nou, probleme privind evaluarea datelor și toți așteptau să comunicăm la timp despre aceasta. Astfel, acest lucru a creat o anumită tensiune la noi [la minister]. 

Acum, probabil, ne bucurăm mai mult decât jurnaliștii că avem o echipă completă de persoane responsabile de comunicare.

“Nu înseamnă că medicamentele erau inaccesibile”

Lista medicamentelor de bază pe care ministerul s-a obligat s-o actualizeze o dată la doi ani a fost actualizată pentru prima dată în ultimii 10 ani. Înainte de a întreba, ce modificări s-au produs în ea, am vrea să aflăm cauza: de ce ne luăm angajamentul de a respecta, de a actualiza ceva, dar nu putem. Care ar fi motivul?

În principiu, Moldova a fost una dintre primele țări din spațiul post-sovietic care a elaborat destul de rapid o politică națională în domeniul medicamentelor și dispozitivelor medicale. Noi am absorbit și am implementat destul de rapid ceea ce a cerut comunitatea internațională. Apoi a fost o stagnare. A fost o perioadă în care această listă [a medicamentelor] a fost actualizată în anii 2007, 2008 și 2009. Aceasta a fost o perioadă în care OMS a colaborat cu Moldova. Apoi OMS a declarat: „Băieți, sunteți mari deja. Încercați să actualizați singuri această listă”. S-au făcut încercări în acest sens, dar fără prea mari succese, pentru că lipsea un mecanism clar din partea statului: cine, cum, de ce actualizează și, ce e mai important, cine plătește pentru aceasta?

Imposibilitatea de a actualiza lista medicamentelor trebuie examinată și în contextul în care la noi s-au schimbat, în acești ani, 6 sau 7 Ministere ale Sănătății: fiecare echipă vine cu prioritățile sale și acestea n-au avut timp să inițieze și să încheie vreun anumit proces.

De atâția ani, noi nu actualizăm lista medicamentelor de bază. Putem oare să afirmăm că în toți acești ani am fost tratați cu medicamente învechite, cu o eficiență dubioasă? Care sunt consecințele în acest sens?

N-aș fi atât de categorică, dar trebuie să recunoaștem că, pentru unele domenii, acest lucru este adevărat. Lista nu era actualizată, dar aceasta nu înseamnă că medicamentele erau inaccesibile: oamenii puteau să le găsească, dar cu bani. Deci, statul nu compensa aceste medicamente. Din cauza că lista nu era actualizată, medicamentele nu ajungeau în achiziții, în protocoalele de tratament, iar oamenii nu aveau acces larg la medicamente. Actualizând-o, noi practic am declarat că suntem dispuși să ajungem la un nou nivel de acordare a asistenței medicale, că suntem pregătiți să examinăm noi standarde de tratament împotriva maladiilor.

De ce este important să avem această listă a medicamentelor și să nu o lăsăm până la starea în care va conține doar preparate învechite?

Da, cea mai mare problemă a listelor constă în faptul că noi nu putem și nu trebuie s-o actualizăm o dată la 10 ani, dar ar trebui să fie un mecanism viu și permanent. În baza exemplului Covid-ului, am văzut, cât de des se schimbă medicamentele la noi. Dacă la începutul pandemiei aveam unele medicamente, acum sunt cu totul altele. Cine știe, ce va fi peste un an?

Același lucru se poate spune și despre alte direcții. Terapiile care erau aplicate acum 5 ani nu mai sunt actuale. Întrebarea este: dar poate oare țara noastră să-și permită așa ceva? În acest caz, mă refer la accesibilitatea medicamentelor inovative care sunt mega-costisitoare, pentru care costul unui curs de tratament se calculează în milioane de dolari. Atunci încep să iasă la iveală dileme etice: oare trebuie să fie oferite milioane de dolari pentru a salva o viață sau, cu un milion de dolari, să fie salvate mai multe vieți? Orice persoană care ia asemenea decizii se află într-o situație foarte dificilă. 

“Am ținut cont și de ceea ce, de fapt, folosește populația”

Cum arată această listă acum?

Numărul denumirilor de medicamente practic nu s-a modificat, sunt vreo 660. Dar lista s-a modificat în special la capitolul conținut și calitate. Am încercat să înlocuim toate tehnologiile și medicamentele vechi cu altele noi, care sunt utilizate la nivel mondial și sunt accesibile pentru Moldova. Alcătuind lista medicamentelor de bază, noi am ținut cont și de ceea ce, de fapt, folosește populația, ce prescriu medicii. Specialiștii nu au pornit de la recomandările OMS, ci dimpotrivă: au selectat toate medicamentele incluse în protocoalele de tratament de la noi, medicamentele compensate și tot ce achiziționăm noi. Toate acestea au fost adunate și sortate conform diferitelor criterii și recomandări ale OMS.

Cele mai mari modificări în această listă au vizat tratamentul bolilor oncologice, diabetului, astmului, tratamentul paliativ.

Câte din cele peste 600 de denumiri de medicamente sunt compensate de stat și ce sume se alocă în acest sens?

Circa 400 de denumiri vor fi compensate complet. În echivalentul medicamentelor, e vorba despre circa 700. Anul trecut, în buget erau prevăzute circa 600 milioane de lei pentru compensarea medicamentelor. Unele dintre acestea sunt compensate complet, altele – parțial.

Noi am modificat metodologia de compensare, pentru că oamenii se plângeau că sunt nevoiți să plătească pentru poliță [de asigurare medicală] și speră că statul va participa la soluționarea problemelor de sănătate, iar când vine vorba despre compensație, ei practic nu o simt.

În afară de faptul că lista medicamentelor compensate era destul de săracă, unele molecule (medicamente) erau incluse în liste, dar nu puteau fi găsite pe piață. În prezent, ponderea medie a compensării medicamentelor este de 90%. Deci, noi compensăm 90 la sută din valoarea medicamentelor compensate incluse în listă.

Cel mai mult vor putea resimți aceste modificări pacienții cu maladii cardiovasculare. Avem mult mai multe medicamente din acestea și anume lor le-a revenit cea mai mare creștere.

Statul va compensa medicamentele pentru tratamentul coronavirusului?

În anul 2021, statul a reușit să compenseze doar 0,9% din medicamentele pentru tratamentul coronavirusului. Pentru aceasta s-au cheltuit circa 5 milioane de lei. Un procent atât de mic al compensării medicamentelor pentru tratamentul coronavirusului a fost cauzat de faptul că statul nu a putut include în protocoalele de tratament medicamente ale căror eficiență pentru tratamentul coronavirusului încă nu este demonstrată științific. În viitorul apropiat, intenționăm să includem preparatul Molnupiravir în lista medicamentelor compensate.

Acest medicament a fost deja adus în Moldova, deși încă nu este înregistrat la Agenția Medicamentului. Acum, Molnupiravir este la etapa de înregistrare. Următoarele etape sunt înregistrarea prețului medicamentului, includerea în protocoalele de tratament și în lista medicamentelor compensate. Medicamentul va fi complet gratuit pentru tratamentul ambulatoriu. Acesta va fi administrat doar pacienților cărora le-a fost prescris. Conform estimărilor ministerului, un curs complet de tratament ar putea costa aproximativ 800 de lei.

“Se formează un mecanism de importuri neautorizat”

În Moldova există Legea cu privire la activitatea farmaceutică. Întreprinderile farmaceutice de la noi interpretează articolul 7 al acestei legi în beneficiul propriu, importând astfel medicamente și stabilind prețurile care le sunt convenabile [companiilor farmaceutice]. Deși există un registru național al prețurilor și o metodologie specială, importatorii pur și simplu aduc în țară medicamente și nu le autorizează, așa cum presupun procedurile. Care sunt consecințele unor astfel de situații și cum credeți că ar putea fi soluționată această problemă?

Este o problemă actuală. Când un medicament ajunge astfel pe piață, prețul nu se reglementează. Prima reacție în acest caz a fost plecarea de pe piață a unor mari producători de generice care sunt foarte importante pentru noi, pentru Moldova. Statul voia să aibă medicamente pe piață, dar, totodată, dorea mereu să reducă prețurile. Astfel, acest lucru s-a aplicat adesea în scopuri de reglementare dure. De aceea, în anul 2019, când am ajuns deja la Agenția Medicamentului, am efectuat o analiză a pieței și am depistat că din anul 2013 până în anul 2019, o jumătate din medicamente – de la 6000 până la 3000 – au plecat de pe piață. În cea mai mare parte, au plecat producătorii europeni de generice.

Când s-a întâmplat această plecare a medicamentelor din sistemul de reglementare, multe dintre ele „au intrat” în țară prin fluxuri care nu sunt reglementate prin lege. S-a creat un fel de „coridor”. Tensiunea populației este mare, oamenii au nevoie de medicamente, dar acestea nu sunt înregistrate. Se formează un mecanism de importuri neautorizat. În ultimii 5 ani, acest mecanism a devenit netransparent, de aceea Agenția Medicamentului are scopul acum de a stabili ponderea medicamentelor care sunt importate în Moldova anume prin acel „coridor”. Nu voi intra în detalii și nu voi spune, cum am aflat cât costă toate acestea (este vorba despre corupție – notă).

“Pacienții nu mai reacționează la niciun fel de antibiotice”

Nu știu exact, cum e la noi, în Moldova, dar colegii jurnaliști din Rusia afirmă, cu referire la studii și rapoarte oficiale, că aproximativ 70 la sută din cetățenii de acolo preferă să se trateze cu antibiotice în cazul virozelor. Dacă e să vorbim despre aceasta în contextul Moldovei, ce se întâmplă la noi în acest sens?

Cred că studiile despre care vorbiți sunt valabile și pentru Moldova. La noi încă nu există astfel de cercetări, dar este în curs de pregătire un studiu în colaborare cu OMS, care ne va permite să determinăm nivelul vânzărilor de antibiotice. În plus, din anul 2011, Moldova este membră a Rețelei europene de supraveghere a consumului de substanțe antimicrobiene. În cadrul acesteia, Moldova prezintă rapoarte privind datele despre consumul antibioticelor reieșind din importuri și producere. Noi vedem că sunt volume mari de consum, dar sunt comparabile cu cele înregistrate în Ucraina și în alte state post-sovietice.

Această problemă ține în primul rând de accesibilitate. În cazul nostru, accesibilitatea depinde de cel care plătește. Dacă un cetățean plătește pentru acest antibiotic din propriul buzunar, este interesat să-l obțină. Iar dacă antibioticul va fi compensat, va trebui să obțină rețeta de la medic, iar acest lucru reduce accesibilitatea rapidă a antibioticelor.

Vom face în așa fel ca acestea să fie greu de cumpărat?

Noi lucrăm deja în privința includerii antibioticelor în lista medicamentelor compensate. Prin aceasta, încercăm să creăm o inițiativă favorabilă privind utilizarea rațională a antibioticelor. Vom face în așa fel ca medicul să controleze eliberarea antibioticelor.

Există studii care ne fac să ne îngrijorăm că următoarea pandemie ar putea deveni o pandemie de rezistență la antibiotice. Cu părere de rău, dacă am discuta cu medicii din secțiile Covid din spitalele noastre, am constata că există probleme grave privind tratamentul complicațiilor post-Covid. Este din cauza că pacienții nu mai reacționează la niciun fel de antibiotice.

“Procesele ce țin de sistemul medical vor fi accesibile în format digital”

Recent, Ministerul Sănătății a prezentat Strategia Națională de Sănătate pentru anii 2022-2031. Printre punctele acesteia – tehnologiile digitale. Cum vă imaginați acest lucru?

Datorită tehnologiilor digitale, orice proces este perfecționat și devine mult mai transparent. Acestea ar trebui să fie implementate corect. Nu se poate afirma că Moldova nu a făcut nimic pentru digitalizare. În anul 2013, a fost chiar elaborată o strategie de digitalizare a domeniului sănătății, dar așa și nu a fost aprobată. Când am venit la Ministerul Sănătății, am găsit 13 sisteme automatizate care nu „interacționează” absolut deloc. Deci, datele despre un pacient dintr-un spital sau dintr-o policlinică nu ajung în alte instituții medicale.

Mulți dintre noi speră la cartelele medicale electronice în care s-ar păstra toate analizele, toate consultațiile medicilor și s-ar putea urmări, cum au evoluat indicatorii de-a lungul anilor.

Pentru populație, digitalizarea va arăta anume așa – procesele ce țin de sistemul medical vor fi accesibile în format digital. Este vorba și despre rețeta electronică, și despre cabinetul personal care există deja. În acesta veți putea vedea întreaga istorie a rețetelor din ultima perioadă și veți înțelege, cât a cheltuit statul pentru dvs.

Pentru sistemul de sănătate, tehnologiile digitale sunt la fel de importante. Avem nevoie de un depozit central al datelor medicale pentru ca, făcând niște analize la Bălți și venind la o consultație la Chișinău, acesta să fie accesibil. Tehnologiile digitale sunt importante și pentru telemedicină. Dacă, de exemplu, într-o anumită localitate de la noi nu există un oncolog sau un mamolog, dar există radiografia, o expediem specialistului și, în decurs de o oră, obținem diagnosticul și consultația.

Acestea sunt principalele direcții ale digitalizării sistemului de sănătate.