Tarmo Sild: „Cetățenii moldoveni sunt pregătiți pentru schimbare și Iute Credit vrea să fie parte a viitorului”

Provocările de pe piața financiară și transformarea digitală în contextul actual, educația financiară, oportunitățile de dezvoltare și crearea unor  instrumente noi au fost principalele subiecte discutate la Conferința de Transformare Digitală și Incluziune Financiară (DTFINCON’22), organizată de Camera Americană de Comerț din Moldova (AmCham Moldova). Evenimentul s-a axat pe nevoile, oportunitățile, precum și pe capacitatea comunității de afaceri de a se adapta noilor realități.

La conferință a participat și CEO Iute Credit Europe, Tarmo Sild, care a analizat pregătirea tuturor părților implicate în transformarea digitală și incluziunea financiară din Republica Moldova. Este vorba despre clienți, prestatori de servicii și comercianți de bunuri, bănci tradiționale și  autorități de reglementare. CEO Iute Credit Europe s-a referit și la importanța educării tinerei generații în vederea excluderii riscurilor luării unor decizii greșite când e vorba despre banii proprii.

Potrivit lui Tarmo Sild, dacă analizăm rapoartele financiare ale băncilor tradiționale din Republica Moldova și cele ale organizațiilor de creditare nebancară (OCN), observăm o creștere substanțială a activelor totale  în cazul celor din urmă – de la trei miliarde, în 2014, la 12 miliarde, în 2021. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care băncile dețin o cotă de piață mult mai mare decât OCN-urile. Vorbim despre active totale în valoare de aproximativ 94 de miliarde de lei, în 2014, și despre aproape 120 de miliarde de lei, în 2021. Rata de creștere din ultimii opt ani este net superioară și această tendință, deși poate mai puțin vizibilă, există și în alte state în care Iute Credit operează, cum ar fi țările balcanice, dar și în SUA sau Europa Occidentală,  a adăugat Tarmo Sild.

În opinia CEO Iute Credit Europe: „Situația poate fi explicată prin faptul că OCN-urile, spre deosebire de băncile tradiționale, fac așa-numita „incluziune financiară”, activează într-un mod mult mai competitiv și dinamic”.

Referindu-se la digitalizarea serviciilor financiare, care are loc în ultimii ani, Tarmo Sild a declarat că moldovenii sunt pregătiți pentru schimbare. „Acesta este viitorul și Iute Credit vrea să fie parte a schimbării, construind un ecosistem de servicii prin aplicația mobilă MyIute.  Astfel, în viitor, consumatorii vor prefera să folosească serviciile integrate pentru a efectua diverse operațiuni prin smartphone plăți, asigurări, accesarea creditelor etc. Toate acestea trebuie să fie făcute rapid și ușor, iar trecerea de la banii digitali la cei în numerar și invers poate fi făcută oricând la preferința clienților, prin intermediul ATM-urilor disponibile”, a mai menționat CEO Iute Credit Europe.

„Serviciile financiare devin integrate automat și uneori chiar nedetectabil, ca un fundal ce există în viața de zi cu zi, prin intermediul telefonului mobil. Incontestabil, avem și interacțiunea fizică, față în față, dar foarte multe procese au loc prin intermediul telefonului mobil. În aceste condiții, apare întrebarea: De ce sectorul financiar nu ar funcționa în același mod, să fie integrat, să fie rapid, cu operațiuni la fel de ușoare precum cele ale platformelor de socializare?”, a subliniat Tarmo Sild.

CEO Iute Credit Europe a mai spus că, doar în 2021, peste 100 de mii de moldoveni au descărcat aplicația mobilă MyIute. Totodată, în opinia lui Tarmo Sild, drumul care urmează să fie parcurs până la transformarea digitală completă este destul de lung, deoarece ¾ din tranzacții sunt încă efectuate prin utilizarea banilor în numerar.

Cu referire la cât de pregătiți sunt prestatorii de servicii și comercianții de bunuri pentru digitalizarea proceselor, Tarmo Sild a declarat că și ei sunt gata, dar mai este de lucru la capitolul logistică, adică la rețeaua de livrare a bunurilor. „Ultimele date disponibile arată că, în Moldova, sunt nouă terminale POS la o mie de locuitori, ceea ce este cel mai mic indicator în țările europene”, susține Sild.

În același timp, CEO Iute Credit Europe a declarat că unele bănci nu prea vor să se digitalizeze și să scape de abordarea tradițională. El a adus mai multe argumente pentru a-și susține poziția, printre care este faptul că deschiderea unui cont bancar are loc prin interacțiune umană și deplasare la bancă, iar timpul mediu pentru această operațiune este de circa 40 de minute per client, ceea ce este foarte mult.  Tarmo Sild a mai spus că, de fiecare dată când vine la Chiinău, vede cozi imense în fața băncilor. El a constatat, de asemenea, că în Republica Moldova continuă să fie utilizate foarte mult lichiditățile.

Referindu-se la autoritățile de reglementare și la legislație, Tarmo Sild a apreciat tendințele actuale, pe de o parte, dar, totodată, a constatat că multe procese sunt încetinite, inclusiv transformarea digitală. „Cele mai multe decizii recente sunt un efect al experiențelor traumatizante prin care a trecut sectorul financiar-bancar al Republicii Moldova în ultimii ani”, a subliniat CEO Iute Credit Europe.

În context, Tarmo Sild a declarat că educația financiară a populației Republicii Moldova este foarte importantă. Astfel, Iute Credit Europe a ținut să se implice plenar în acest proces. Sild: „Unul dintre principiile responsabilității sociale corporative a companiei noastre este să oferim societății întregi, începând de la copii și tineri, ceea ce avem mai bun, inclusiv cunoștințele noastre. Mesajul nostru pentru ei este să nu ia decizii greșite când e vorba despre banii lor. Din acest motiv, susținem proiecte educaționale pentru ca ei să înțeleagă care este costul real al banilor, să facă analiza costurilor și a recompensei etc.”

Potrivit șefei adjuncte a Departamentului Comunicare și Educație Financiară din cadrul Băncii Naționale a Moldovei, Ina Scerbaniuc, doar 27% din populația Republicii Moldova are anumite cunoștințe de educație financiară.

Iute Credit – înființată în 2008 – este una dintre cele mai importante companii europene, fiind specializată în finanțarea persoanelor fizice. Grupul oferă credite de consum prin intermediul filialelor sale. În prezent, Iute Credit deservește clienți din Moldova, Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria, precum și din Bosnia și Herțegovina. Misiunea Iute Credit este de a crea o experiență extraordinară în domeniul finanțării persoanelor fizice prin depășirea așteptărilor clienților. Anul acesta, Iute Credit a achiziționat un pachet de control al Energbank din Moldova, ceea ce reprezintă un pas în strategia Iute de a deveni un prestator universal de servicii financiare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ambasadoarea UE la Chișinău joacă în „Fiica vinificatorului”: „Sper că filmul va ajuta la promovarea Moldovei” (VIDEO)

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, va apărea în lungmetrajul „Fiica viticultorului”, o producție moldo-poloneză. Diplomata a anunțat despre participarea sa la film pe 18 octombrie, într-o postare pe Facebook.

„Există o „primă dată” pentru orice — iar pentru mine, acesta a fost debutul meu într-un film! „Fiica vinificatorului” este o poveste care celebrează acest pământ, oamenii săi și tradițiile sale viticole. Am fost bucuroasă să fac parte din distribuție, sperând că filmul va ajuta la promovarea Moldovei și o va face și mai cunoscută și apreciată în întreaga Uniune Europeană și nu numai. Noroc și urmăriți noutățile legate de această producție”, a scris Iwona Piorko, fără să dezvăluie ce rol joacă în producția cinematografică.

În imaginile publicate pe Facebook, Iwona Piorko apare sosind cu un automobil pe care este arborat drapelul UE la o vinărie din Republica Moldova. Ambasadoarea este originară din Polonia.

Filmările pentru „Fiica vinificatorului” au început la sfârșitul lunii septembrie și se desfășoară atât în Republica Moldova, cât și în Polonia. Proiectul este o coproducție moldo-poloneză, care beneficiază de sprijin financiar din partea Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova.

Filmul este produs de compania Realitatea Film din Chișinău, în colaborare cu parteneri polonezi. Regia este semnată de cineastul polonez Michal Szczesniak, iar scenariul, de scriitorul moldovean Mihai Mănescu.

Pelicula urmărește povestea unei femei care și-a construit o carieră de succes în Europa de Vest, dar care este nevoită să revină în Republica Moldova după moartea subită a tatălui său. Odată ajunsă acasă, aceasta descoperă că podgoria familiei este amenințată de o schemă de corupție în care sunt implicate interese străine influente și rețele locale. Protagonista trebuie să aleagă între viața confortabilă pe care și-a construit-o în străinătate și lupta pentru salvarea moștenirii familiei și a pământului natal.

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

olympic.md

Halterofila Alexandrina Ciubotaru, campioană europeană U23: a cucerit trei medalii de aur

Halterofila din Republica Moldova, Alexandrina Ciubotaru, a obținut trei medalii de aur la Campionatul European de haltere U23, desfășurat în Albania. Informația a fost confirmată de Comitetul Național Olimpic și Sportiv.

Sportiva a înregistrat un rezultat de 234 de kilograme la total, devansând-o pe britanica Isabella Brown, care a acumulat 227 de kilograme, și pe rusoaica Anastasiia Laktionova, cu 225 de kilograme.

La proba de smuls, Alexandrina Ciubotaru a ridicat 105 kilograme, iar la aruncat a înregistrat un rezultat de 129 de kilograme.

Andrei Mardari/NewsMaker

Ploi puternice în Republica Moldova: meteorologii au emis cod galben pentru următoarele 24 de ore

Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu a emis cod galben de ploi puternice pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Avertizarea meteo va fi valabilă în perioada 18 octombrie, 18:00 – 19 octombrie, ora 18:00.

Potrivit instituției, pe arii extinse se vor înregistra precipitații însemnate cantitativ, cu acumulări de apă cuprinse între 15 și 49 de litri pe metru pătrat. Ploile ar putea cădea atât pe parcursul mai multor ore, cât și în intervale scurte de timp.

Telegram/Meteo.SHS
moldpres.md

Ambasadorul Spaniei: Moldova poate beneficia de experiența noastră în reforma justiției și combaterea corupției

Spania poate împărtăși Republicii Moldova experiența sa în formarea magistraților, organizarea activității instanțelor, digitalizarea justiției și combaterea corupției, inclusiv în investigarea infracțiunilor economice și recuperarea activelor provenite din activități infracționale. Declarația a fost făcută de ambasadorul Spaniei în Republica Moldova, cu reședința la București, José Antonio Hernández Pérez-Solórzano, într-un interviu oferit pentru Moldpres cu prilejul Zilei Naționale a Spaniei.

Diplomatul a subliniat că dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul justiției poate contribui la consolidarea statului de drept și la sporirea încrederii cetățenilor în instituțiile publice.

„Spania poate împărtăși experiența sa în formarea magistraților, organizarea activității instanțelor, digitalizarea și accesul cetățenilor la justiție. În lupta împotriva corupției, pot fi utile schimburile de experiență privind investigarea infracțiunilor economice și recuperarea activelor provenite din activități infracționale”, a declarat José Antonio Hernández Pérez-Solórzano.

Potrivit ambasadorului, cooperarea se desfășoară atât la nivel ministerial, cât și între instituțiile de autoguvernare judiciară. În septembrie 2025, ministrul spaniol al Justiției, Félix Bolaños, a avut o întrevedere la Madrid cu Veronica Mihailov-Moraru, care deținea atunci funcția de ministru al Justiției al Republicii Moldova. Discuțiile au vizat digitalizarea justiției, combaterea corupției și consolidarea cooperării juridice internaționale.

Un pas important pentru aprofundarea relațiilor instituționale îl reprezintă și finalizarea negocierilor asupra textului unui memorandum de înțelegere între Consiliul Superior al Magistraturii din Republica Moldova și Consiliul General al Puterii Judiciare din Spania. Documentul urmează să fie tradus în limbile română și spaniolă și semnat electronic.

„Această inițiativă deschide noi posibilități de cooperare directă între cele două instituții”, a precizat el.

Ambasadorul a subliniat că experiența Spaniei trebuie valorificată în funcție de necesitățile Republicii Moldova, ținând cont de particularitățile fiecărui sistem judiciar.

„Important este ca aceste contacte să dea naștere unei cooperări practice, adaptată nevoilor partenerilor noștri moldoveni. Obiectivul comun este o justiție independentă, profesională și accesibilă, care să ofere cetățenilor garanția că legea se aplică în mod egal tuturor”, a afirmat José Antonio Hernández Pérez-Solórzano.

Anul 2026 marchează 40 de ani de la aderarea Spaniei la Comunitățile Europene, un moment care, potrivit diplomatului, a contribuit semnificativ la transformarea țării și la extinderea oportunităților pentru cetățenii săi.

„Spania a cunoscut, în urmă cu patruzeci de ani, o transformare profundă grație integrării sale europene, iar noi cunoaștem bine valoarea acestui proiect. De aceea, când privim spre Moldova, nu vedem doar o țară care aspiră să adere la Uniunea Europeană, ci un viitor partener cu care dorim să împărtășim acest proiect”, a declarat ambasadorul.

José Antonio Hernández Pérez-Solórzano a transmis cetățenilor Republicii Moldova un mesaj de prietenie și încredere, apreciind determinarea acestora de a-și construi propriul viitor european.

Ziua Națională a Spaniei a fost marcată la Chișinău printr-o recepție organizată de Ambasada Spaniei, cu reședința la București, la care au participat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, parlamentari, reprezentanți ai autorităților, ai corpului diplomatic și ai mediului de afaceri.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: