Continuarea creșterii profitabile și progresul în atingerea obiectivelor strategice.
INDICATORII STRATEGICI CONSOLIDAȚI
Numărul total de clienți a crescut cu 40,6%, la 966 de mii (31 decembrie 2021: 687 mii).
Achiziționarea pachetului de control al băncii moldovenești Energbank și progres în atingerea controlului operațional cu potențial dublu pentru fluxuri suplimentare de venituri cu servicii Wallet (plăți) și cresterea portofoliului de credite fără creșterea riscului valutar.
Bilanțul consolidat al grupului a crescut cu 79,2%, la 298,9 milioane EUR, iar capitalurile proprii aproape s-au dublat, atingând cifra de 50,6 milioane EUR la 30 iunie 2022.
Majorarea numărului clienților care folosesc platformele digitale, astfel aplicația mobilă MyIute a fost descărcată de 313 mii de clienți (31 decembrie 2021: 181 mii de clienți).
Investiții sporite în noua platformă IT pentru gestionarea experienței clienților și a fluxurilor integrate ale serviciilor de creditare și plăți.
Suma creditelor debursate a crescut cu 31,1%, la 97,9 milioane EUR (6 luni 2021: 74,7 milioane EUR).
Numărul contractelor de credit încheiate: 165.148 (6 luni 2021: 137.367).
Creșterea Bilanțului cu 8,7%, la 181,2 milioane EUR (31 decembrie 2021: 166,8 milioane EUR).
Creșterea Portofoliului de credite (brut) cu 15,0%, la 138,4 milioane de EUR (31 decembrie 2021: 120,4 milioane EUR).
Disciplina de rambursare (Indicele de performanță/calitate a clienților, CPI30) s-a îmbunătățit semnificativ până la un maxim istoric de 91,1% (6 luni 2021: 87,9%).
Portofoliul net de credite a crescut cu 15,7%, la 121,9 milioane EUR (31 decembrie 2021: 105,4 milioane EUR).
68 de bancomate proprii, ce funcționează fără carduri, reduce numărul intermediarilor, cel al cardurilor de plastic, precum și volumul deșeurilor de plastic.
Venitul din dobânzi și comisioane a crescut cu 17,5%, la 27,5 milioane EUR (6 luni 2021: 23,4 milioane EUR).
Venitul net din dobânzi și comisioane a crescut cu 11,1%, la 18,9 milioane EUR (6 luni 2021: 17,0 milioane EUR).
Venitul total a crescut cu 14,6% la 33,5 milioane EUR (6 luni 2021: 29,2 milioane EUR).
Raportul dintre costuri și venituri a fost înregistrat la un nivel de 43,5% (6 luni 2021: 36,0%), în special ca urmare a cheltuielilor legate de achiziția Energbank.
EBITDA în creștere cu 10,6%, până la 12,5 milioane EUR (6 luni 2021: 11,3 milioane EUR).
Profit net la 2,0 milioane EUR (6 luni 2021: 3,0 milioane EUR).
Capitalizare și profitabilitate înalte – depășind cerințele Eurobond.
IuteCredit – înființată în 2008 – este una dintre cele mai importante companii europene de finanțare personală. Grupul este specializat în credite de consum, oferite prin intermediul filialelor sale. În prezent, IuteCredit deservește clienți din Moldova, Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria, precum și din Bosnia și Herțegovina. Produsele de creditare ale IuteCredit sunt împrumuturi de consum negarantate cu scadențe între o lună și 48 de luni și împrumuturi garantate cu gaj auto cu scadențe de până la 72 de luni. Compania operează propria rețea de ATM-uri care sunt utilizate prin intermediul aplicației mobile MyIute. Misiunea IuteCredit este de a crea o experiență extraordinară în domeniul finanțelor personale, depășind așteptările clienților.
Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că alegerile parlamentare din septembrie 2025 au fost libere și corecte în mare sau foarte mare măsură. Datele re regăsesc într-un studiu realizat de Promo-LEX, și prezentat pe 30 martie. Potrivit organizației, cele mai frecvente nereguli percepute de cetățeni sunt manipularea și dezinformarea alegătorilor, finanțarea ilegală a campaniilor și interferența externă.Sondajul evidențiază și un fenomen aparte: cu cât cetățenii se raportează la niveluri mai îndepărtate de propria secție de vot, cu atât percep mai multe nereguli. Autorii studiului explică această diferență prin influența informațiilor din mass-media, mediul online și din cercul social al respondenților.
Cum au perceput cetățenii corectitudinea alegerilor
Întrebați în ce măsură alegerile parlamentare din septembrie 2025 au fost libere și corecte, 31,8% au răspuns „în mare măsură” și 10,9% „în foarte mare măsură” — deci circa 43% consideră scrutinul corect. La polul opus, 28,3% spun că alegerile au fost corecte „în mică măsură”, iar 23% — „în foarte mică măsură sau deloc”. Alți 5,9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Cele mai frecvente nereguli percepute
Dintre cei 732 de respondenți care au sesizat cel puțin unele nereguli, principalele tipuri de încălcări percepute sunt: manipularea și dezinformarea alegătorilor, inclusiv prin rețele de socializare — 63,4% de acord, finanțarea ilegală a unor concurenți electorali — 60,6%, interferența sau amestecul din străinătate în alegeri — 57,7%, utilizarea discursurilor de ură sau care cheamă la discriminare — 48,3% și oferirea de bani sau cadouri electorale — 39,6%. Mai puțin răspândite sunt percepțiile privind utilizarea resurselor administrative — 38,4%, amenințările sau violența asupra alegătorilor — 32,2% și influența Bisericii sau preoților — 30,5%.
Nereguli — mai mult percepute la distanță
Directorul de programe Promo-LEX, Nicolae Panfil, a explicat un fenomen interesant: cu cât cetățenii sunt întrebați despre nereguli mai departe de secția lor de vot, cu atât percepția acestora crește. Potrivit datelor, doar 20,7% dintre respondenți au declarat că au observat nereguli în secția unde au votat, în timp ce 63% au spus că nu au remarcat astfel de probleme. În schimb, percepția privind existența neregulilor crește la nivel național, unde 63% dintre respondenți consideră că acestea ar fi avut loc.
„Cu cât cetățenii sunt mai informați despre ceea ce se întâmplă la nivel național, cu atât crește percepția că ar fi existat mai multe nereguli. Deși, dacă îi întrebăm despre secțiile unde au votat nemijlocit, aceștia spun că au fost mult mai puține nereguli”, a explicat Nicolae Panfil.
Datele detaliate arată o creștere graduală a percepției: 24,5% dintre respondenți consideră că au existat nereguli în localitatea lor, 51% în secțiile de vot deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană, 52% în diaspora (dintr-un eșantion de 732 de respondenți), iar la nivel național procentul ajunge la 63%. Panfil susține că această tendință nu este una nouă, fiind observată și în alte sondaje realizate în anii precedenți. Explicația ține, în mare parte, de influența informațiilor din mediul online și din mass-media.
„Cu toții urmărim informațiile din mediul online și din mass-media și suntem expuși mesajelor care circulă. Astfel, percepția despre nereguli la nivel național poate crește, chiar dacă experiența directă a alegătorilor indică mai puține probleme”, a precizat expertul.
Analistul a comparat fenomenul cu percepția corupției: deși majoritatea oamenilor spun că nu s-au confruntat personal cu mita, mulți cred că, la nivel general, corupția este răspândită.
Aceeași tendință este explicată și de sociologa Veronica Ateș, care atrage atenția că percepțiile cetățenilor nu se bazează exclusiv pe experiențele personale, ci și pe informațiile din jurul lor.
„Oamenii își formează opinia nu doar din experiențele proprii, ci și din cele ale rudelor, prietenilor, dar și din ceea ce văd sau aud în mass-media. De aceea, atunci când sunt întrebați despre situația la nivel local, tind să spună că lucrurile stau mai bine, însă, la nivel general, influențați de diferite surse, declară că fenomenul este mai răspândit și că au existat mai multe încălcări”, a explicat Veronica Ateș.
Potrivit acesteia, un alt aspect important este ponderea mare a respondenților care nu au știut sau nu au dorit să răspundă la întrebări.
„Numărul celor care nu au dorit să răspundă sau nu au știut ce să răspundă este destul de mare, fluctuând între 16% și 35%. Acest lucru ne arată că oamenii nu întotdeauna înțeleg ce înseamnă o neregulă sau o încălcare a procesului electoral”, a subliniat experta.
În același context, Ateș a menționat că mulți cetățeni tind să perceapă modul de organizare a procesului electoral ca fiind unul firesc, fără a avea neapărat cunoștințele necesare pentru a identifica eventualele abateri.
„De multe ori, oamenii consideră că ceea ce se întâmplă este normal și așa trebuie să fie, fără să cunoască exact ce constituie o neregulă sau o încălcare”, a adăugat Veronica Ateș.
Libertățile civice și influența cetățenilor
Sondajul a măsurat și percepția libertăților civice. Circa 92% dintre respondenți consideră că pot merge liber la vot, iar 88% că pot vota un partid sau candidat preferat. Libertatea de a spune ceea ce cred despre conducerea țării este percepută mai redus — circa 66% consideră că o pot face în mare sau foarte mare măsură. Libertatea de acces la informații este apreciată pozitiv de circa 68%, iar dreptul de a protesta — de circa 62%.
Referitor la capacitatea de a influența deciziile importante, cetățenii se simt mai eficienți la nivel local — 48,5% cred că pot influența deciziile din localitatea lor — față de doar 34,4% la nivel național.
Rolul observatorilor
Aproximativ 56,7% dintre respondenți consideră că monitorizarea alegerilor de către ONG-uri contribuie la reducerea numărului de încălcări, în timp ce 28% sunt de opinie contrară.
Sondajul a fost realizat față în față pe un eșantion de 1.226 de respondenți din 95 de localități, în perioada februarie-martie 2023, cu o eroare maximă de 2,8%. Studiul nu a cuprins diaspora și regiunea transnistreană.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Lukașenko riscă să fie pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității? O judecătoare din România, în completul Curții Penale Internaționale care va lua decizia
Completul de judecători al Curții Penale Internaționale (CPI) care va examina sesizarea Lituaniei privind posibile crime împotriva umanității săvârșite de regimul președintelui belarus Alexandr Lukașenko a fost format. În componența acestuia se regăsesc Iulia Motoc din România, Rene Alapini-Gansou din Benin și Socorro Flores Liera din Mexic.
Iulia Motoc este judecătoare la Curtea Internațională Penală din 2024. Anterior, aceasta a fost magistrată la Curtea Constituțională a României și a lucrat timp de 10 ani la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. De asemenea, Motoc a ocupat mai multe funcții în cadrul Organizației Națiunilor Unite, inclusiv poziții de raport special.
Reine Alapini-Gansou este vicepreședintă a CPI. Înainte de aceasta, ea a lucrat peste zece ani în cadrul Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și Popoarelor, inclusiv ca președintă a structurii. În 2011, a fost aleasă la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga.
Anterior, Alapini-Gansou a participat la emiterea de mandate de arestare în mai multe cauze internaționale, inclusiv în situația legată de războiul din Georgia din 2008. În noiembrie 2024, un tribunal rus a emis un mandat de arestare pe numele acesteia, iar în iunie 2025 a fost inclusă pe lista de sancțiuni a administrației Donald Trump.
Iar Socorro Flores Liera este diplomat de carieră. Ea a ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Mexicului, inclusiv postul de reprezentant permanent al țării la oficiul ONU din Geneva. Ca parte a delegației mexicane, a participat la procesul de creare a CPI și a reprezentat Mexicul la Curtea Internațională de Justiție în cauza „Avena” împotriva SUA din 2004, privind drepturile la protecție consulară.
Cele trei judecătoare vor stabili dacă dosarul care vizează regimul Lukașenko va continua și dacă vor fi aduse acuzații specifice.
Magistratele vor lua decizii cu privire la chestiuni procedurale esențiale, inclusiv posibile emiteri de mandate de arestare, notează Euro Radio.
Ancheta se referă la posibile crime împotriva umanității, inclusiv deportarea forțată a belarușilor și persecutarea opozanților regimului. Ancheta a fost inițiată la cererea Lituaniei, deoarece unele dintre presupusele infracțiuni ar afecta teritoriul țării baltice.
Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, cere Guvernului să renunțe „imediat” la starea de urgență în energetică, instituită pentru 60 de zile începând cu 25 martie. Edilul susține că „nu mai există motive” pentru menținerea acesteia. În reacție, Guvernul anunță că starea de urgență va fi anulată „în termeni rezonabili”. Executivul dă asigurări că va prezenta un raport complet al acțiunilor întreprinse în această perioadă, așa cum premierul a promis în plenul Parlamentului, atunci când a cerut votul deputaților pentru instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării.
„Pentru starea de urgență nu mai există motive, din câte vedeți dvs., din câte văd eu, din câte vede societatea. Noi știm că în ceea ce privește stările de urgență, stările excepționale de până acum, au fost pline de mișmașuri la licitații care nu s-au realizat”, a declarat Ion Ceban în ședința Primăriei din 30 martie.
Edilul a cerut Guvernului, în acest context, să prezinte un raport public despre acțiunile întreprinse în această perioadă și a criticat, din nou, apelurile autorităților centrale de a economisi energia electrică. „Capitala țării, unde se află un milion de oameni, nu este sala Parlamentului, unde sunt deconectate câteva lumini doar de ochii lumii. Noi vorbim despre siguranța oamenilor”, a scris Ceban pe rețele.
Întrebat de jurnaliști cum a răspuns concret municipalitatea apelului Guvernului, primarul a declarat: „Cu siguranță s-a făcut și noi am anunțat despre asta public. Nu știu de ce ne întrebați la acest subiect de fiecare dată”.
Guvernul promite: starea de urgență va fi anulată „în termeni rezonabili”
în reacție, reprezentanții Guvernului susțin că măsura rămâne necesară până la stabilizarea completă a sistemului energetic. Potrivit autorităților, linia electrică Vulcănești–Isaccea a fost reconectată într-un termen „rapid”, iar în prezent sunt în desfășurare testele tehnice pentru stabilizarea completă a sistemului – un proces care necesită „timp și rigoare”.
Guvernul dă asigurări că starea de urgență va fi anulată „în termeni rezonabili”, imediat ce toate condițiile tehnice și de securitate vor fi confirmate.
„Prioritatea rămâne securitatea energetică și protecția oamenilor. Nu există intenția de a extinde această stare decât dacă situația o va impune în mod real. Așa cum a fost anunțat în Parlament, Guvernul va prezenta un raport complet al acțiunilor întreprinse pe durata stării de urgență”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Daniela Crudu.
Reamintim că Republica Moldova se află în stare de urgență energetică pentru 60 de zile, instituită de Parlament pe 24 martie, la solicitarea Guvernului. Măsura a fost luată după ce, în urma unui atac asupra infrastructurii energetice din Ucraina, linia electrică de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești a fost deconectată.
Ministerul Energiei a anunțat că linia a fost restabilită integral pe 28 martie, mai devreme decât termenul estimat inițial, de 5–7 zile.
Totodată, decizia a fost influențată și de evoluțiile de pe piața carburanților, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. În decurs de o lună, prețul motorinei în Republica Moldova a crescut cu peste 50%, iar cel al benzinei cu aproximativ 25 la sută.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Pe 31 martie, benzina se va scumpi cu 13 bani, iar motorina se va ieftini cu 17 bani. Este prima ieftinire în Republica Moldova după valul de scumpiri.
Prețul maxim pentru un litru de benzină A95 va ajunge la 29,66 lei, iar prețul motorinei va fi de 31,93 lei.
Menționăm că ultima dată când nu au fost majorate prețurile la carburanți a fost pe 19 februarie, la motorină. Atunci tariful a rămas asemănător celui din 18 februarie – 20,16 lei. Iar ultima dată când s-a redus tarifele a fost pe 17 februarie, cu 9 bani. Ultima dată când s-au redus prețurile la benzină a fost tot pe 17 februarie, cu un ban.
***
În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie 2026, o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene asupra unor ținte militare și strategice. Iranul a răspuns atacând Israelul și bazele militare americane din Orientul Mijlociu. În contextul escaladării situației de securitate din Orientul Mijlociu, se înregistrează majorări la prețurile la carburanți la nivel mondial. Tensiunile din regiune, inclusiv riscurile privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz – un punct naval strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din livrările globale de petrol – contribuie la creșterea prețurilor la petrol.
Un copil de un an și două luni din Chișinău a fost internat în regim de urgență la spital, în urma unui incident de submersie produs la domiciliu. Copilul se afla în stare critică la momentul preluării. În prezent, se află în stare gravă, dar stabilă. Cazul a fost făcut public de către șefa interimară a Direcției generale asistență medicală și socială, Aliona Drăgănel, la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău din 30 martie. Potrivit acesteia, incidentul a avut loc pe 27 martie și a fost raportat poliției.
Minorul de 14 luni, domiciliat în municipiul Chișinău, a fost internat în regim de urgență la Spitalul Clinic Municipal de Copii nr. 1 în urma unui incident de submersie produs la domiciliu, a anunțat șefa interimară a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială.
„La momentul preluării de către echipajul de asistență medicală urgență, copilul se afla în stare critică, în stop cardio respirator, fiind supus manevrelor de resuscitare efectuate cu succes. În prezent, copilul se află în stare gravă, dar stabilă, și beneficiază de tratament conform protocoalelor în vigoare”, a adăugat Aliona Drăgănel.
Potrivit șefei interimare a Direcției, cazul a fost raportat imediat organelor de poliție în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor produse.
