Continuarea creșterii profitabile și progresul în atingerea obiectivelor strategice.
INDICATORII STRATEGICI CONSOLIDAȚI
Numărul total de clienți a crescut cu 40,6%, la 966 de mii (31 decembrie 2021: 687 mii).
Achiziționarea pachetului de control al băncii moldovenești Energbank și progres în atingerea controlului operațional cu potențial dublu pentru fluxuri suplimentare de venituri cu servicii Wallet (plăți) și cresterea portofoliului de credite fără creșterea riscului valutar.
Bilanțul consolidat al grupului a crescut cu 79,2%, la 298,9 milioane EUR, iar capitalurile proprii aproape s-au dublat, atingând cifra de 50,6 milioane EUR la 30 iunie 2022.
Majorarea numărului clienților care folosesc platformele digitale, astfel aplicația mobilă MyIute a fost descărcată de 313 mii de clienți (31 decembrie 2021: 181 mii de clienți).
Investiții sporite în noua platformă IT pentru gestionarea experienței clienților și a fluxurilor integrate ale serviciilor de creditare și plăți.
Suma creditelor debursate a crescut cu 31,1%, la 97,9 milioane EUR (6 luni 2021: 74,7 milioane EUR).
Numărul contractelor de credit încheiate: 165.148 (6 luni 2021: 137.367).
Creșterea Bilanțului cu 8,7%, la 181,2 milioane EUR (31 decembrie 2021: 166,8 milioane EUR).
Creșterea Portofoliului de credite (brut) cu 15,0%, la 138,4 milioane de EUR (31 decembrie 2021: 120,4 milioane EUR).
Disciplina de rambursare (Indicele de performanță/calitate a clienților, CPI30) s-a îmbunătățit semnificativ până la un maxim istoric de 91,1% (6 luni 2021: 87,9%).
Portofoliul net de credite a crescut cu 15,7%, la 121,9 milioane EUR (31 decembrie 2021: 105,4 milioane EUR).
68 de bancomate proprii, ce funcționează fără carduri, reduce numărul intermediarilor, cel al cardurilor de plastic, precum și volumul deșeurilor de plastic.
Venitul din dobânzi și comisioane a crescut cu 17,5%, la 27,5 milioane EUR (6 luni 2021: 23,4 milioane EUR).
Venitul net din dobânzi și comisioane a crescut cu 11,1%, la 18,9 milioane EUR (6 luni 2021: 17,0 milioane EUR).
Venitul total a crescut cu 14,6% la 33,5 milioane EUR (6 luni 2021: 29,2 milioane EUR).
Raportul dintre costuri și venituri a fost înregistrat la un nivel de 43,5% (6 luni 2021: 36,0%), în special ca urmare a cheltuielilor legate de achiziția Energbank.
EBITDA în creștere cu 10,6%, până la 12,5 milioane EUR (6 luni 2021: 11,3 milioane EUR).
Profit net la 2,0 milioane EUR (6 luni 2021: 3,0 milioane EUR).
Capitalizare și profitabilitate înalte – depășind cerințele Eurobond.
IuteCredit – înființată în 2008 – este una dintre cele mai importante companii europene de finanțare personală. Grupul este specializat în credite de consum, oferite prin intermediul filialelor sale. În prezent, IuteCredit deservește clienți din Moldova, Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria, precum și din Bosnia și Herțegovina. Produsele de creditare ale IuteCredit sunt împrumuturi de consum negarantate cu scadențe între o lună și 48 de luni și împrumuturi garantate cu gaj auto cu scadențe de până la 72 de luni. Compania operează propria rețea de ATM-uri care sunt utilizate prin intermediul aplicației mobile MyIute. Misiunea IuteCredit este de a crea o experiență extraordinară în domeniul finanțelor personale, depășind așteptările clienților.
Carburanții se scumpesc din nou. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat prețurile maxime pentru 6 martie.
Prețul maxim pentru benzina 95 va fi de 24,33 lei/litru, cu 16 de bani mai mult decât pe 5 martie.
Prețul maxim pentru motorina standard va fi 22,24 lei/litru, cu 47 de bani mai mult decât pe 5 martie.
Amintim că că prețurile la carburanți au fost majorate și pentru ziua de 5 martie. Astăzi, prețul maxim pentru benzina 95 este de 24,17 lei/litru, cu 20 de bani mai mult decât pe 4 martie. Prețul maxim pentru motorina standard este 21,77 lei/litru, cu 56 de bani mai mult decât pe 4 martie. Înainte de aceasta, prețurile la carburanți, la fel, au fost majorate. Ultima dată când nu au fost majorate, a fost pe 19 februarie – la motorină și pe 17 februarie – la benzină.
***
Pe 2 martie, ANRE a declarat că evenimentele recente din zona Golfului Persic au generat un impact asupra cotațiilor internaționale ale petrolului și produselor petroliere. Potrivit Agenției, având în vedere faptul că Republica Moldova este dependentă în totalitate de importurile de produse petroliere, aceste fluctuații externe influențează și nivelul prețurilor de comercializare cu amănuntul pe piața internă.
Pe 4 martie, Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă în sectorul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile, în legătură cu situația externă. Potrivit autorităților, măsura este una de prevenție, menită să protejeze consumul intern și să mențină stabilitatea sistemului energetic. Guvernul a precizat că alimentarea cu produse petroliere și energie electrică nu este și nu va fi întreruptă, iar stocurile pentru următoarele 30 de zile sunt garantate pentru consum.
Tot pe 4 martie, ANRE i-a îndemnat pe locuitorii Republicii Moldova să nu facă achiziții de panică la carburanți. Potrivit agenției, achizițiile în masă ar putea epuiza stocurile și genera o criză reală de combustibil în țară. Instituția a precizat că stocurile actuale sunt suficiente pentru 18–20 de zile.
Doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova ar fi fost reținuți de serviciile speciale rusești și s-ar afla într-un izolator de detenție din Moscova din aprilie 2025. Informația a fost comunicată pe 4 martie la o emisiune de la Jurnal TV de către liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Înaintea ședinței Parlamentului din 5 martie, întrebat de jurnaliști, președintele Legislativului, Igor Grosu, a recomandat să se adreseze întrebările direct instituțiilor de stat, nu politicienilor, și l-a acuzat pe Usatîi că speculează pe acest caz.
„Vă rog, vă informați de la instituțiile de stat, nu de la politicieni. Pentru că, din păcate, ei nu fac altceva decât să încerce să speculeze și să capitalizeze pe astfel de cazuri. Astfel de afirmații pot dăuna. Eu mă uit la colegul și am auzit declarațiile, n-are el treabă cu acești cetățeni”, a declarat Grosu.
Tot azi, Usatîi a respins acuzațiile lui Igor Grosu că ar folosi subiectul în scop electoral, precizând că a luat cunoștință de incident din iulie 2025 și că a așteptat epuizarea tuturor negocierilor înainte de a face publică informația.
„Pentru mine este și astăzi cel mai important lucru ca acești doi tineri ofițeri să se întoarcă cât mai repede acasă. Și să fie o răspundere penală pentru cei care le-au vândut pașapoartele lor de acoperire, deoarece ei erau plecați cu altă identitate. Domnul Grosu, eu recomand — când nu cunoști un subiect, mai bine te abții. Asta ar fi corect”, a declarat Usatîi.
Amintim că în declarația sa de la Jurnal TV, Usatîi a precizat că autoritățile moldovenești ar fi purtat tratative cu partea rusă, încercând să-i schimbe pe cei doi ofițeri cu fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Totodată, deputatul a sugerat că reținerea celor doi ar fi fost posibilă pe fondul unei presupuse trădări din interiorul instituției, ofițerii fiind plecați sub acoperire, cu identități false.
NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Serviciului de Informații și Securitate, însă până la momentul publicării acestui material, instituția nu a răspuns solicitării.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Părinții care nu achită pensia de întreținere pentru copii riscă sancțiuni mai dure. Potrivit unui proiect de lege înregistrat la Parlament, aceștia ar putea fi obligați să presteze 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau chiar ar putea fi plasați în arest contravențional până la 15 zile, transmite IPN.
Inițiativa a fost anunțată de vicepreședinta Parlamentului și lidera fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman. „Avem tați răi de plată, care nu achită și se eschivează de la pensia pentru propriii copii. Fiecare al zecelea copil primește pensia cu întârziere sau nu o primește deloc”, a spus ea.
Părinții care nu achită pensia de întreținere și încearcă să părăsească țara vor risca să li se impună interdicția de a traversa frontiera. Măsurile fac parte din modificările propuse la Codul Contravențional și sunt incluse într-un pachet legislativ mai amplu.
Proiectul mai propune modificări la Codul Familiei, printre care schimbarea modului de stabilire a graficului de întrevederi cu copilul. Astfel, instanța de judecată va avea rolul de a decide direct asupra programului de vizite, înlocuind autoritatea tutelară în acest proces.
După ce numirea lui Herman von Hebel în Comisia Vetting a eșuat, PAS a venit cu un amendament, înregistrat pe 4 martie. Deputatul PAS, Igor Chiriac, care a înaintat amendamentul, a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac. Fracțiunea „Partidul Nostru” a solicitat excluderea proiectului de pe ordinea de zi, care include și acest amendament, însă inițiativa nu a fost susținută. „Nu putem rămâne ostatici unei încercări a opoziției de a bloca procesul de reformă a justiției”, a declarat președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.
Grosu, declarații înainte de ședința Parlamentului
„Este un principiu și o regulă care, dacă nu greșesc, în cazul CSM-ului este aplicată pentru a nu bloca procesele: se începe de la două treimi, se consumă încercarea; dacă nu există șansă de a merge înainte cu două treimi, atunci e firesc să se coboare pragul pentru a lua o decizie. Același lucru se propune să fie aplicat și în acest caz”, a declarat Igor Grosu.
Întrebat de NewsMaker dacă se schimbă regulile jocului în timpul jocului, Grosu a răspuns: „Regulile jocului spun că, atunci când un proces este blocat din lipsa unui număr de voturi necesar – asta spune legislația – trebuie să fie găsite soluții pentru a debloca procesul. Nu putem rămâne ostatici unei încercări a opoziției de a bloca procesul de reformă a justiției. Ceea ce îi deranjează cel mai mult pe opozanții noștri este procesul de vetting, iar, în raport cu unul din candidați, noi am asistat cu dumneavoastră la o campanie de manipulare, intimidare, dezinformare la adresa acestui candidat (…) Vă amintesc că această candidatură a fost înaintată/susținută în unanimitate de comunitatea partenerilor de dezvoltare”.
Întrebat cum vor privi partenerii externi acest amendament, Grosu a răspuns: „Îl vor privi în contextul argumentelor pe care vi le-am prezentat”.
Solicitare la ședința Parlamentului
Deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a solicitat excluderea de pe ordinea de zi a ședinței din 5 martie a proiectului nr. 28, care ține de modificarea unor acte normative și este denumit „fortificarea securității judecătorilor”.
„Acest proiect a fost înregistrat la 18 februarie. Personal, l-am susținut în comisia juridică, fiindcă, într-adevăr, judecătorii urmează să beneficieze de protecția statului. (…) Însă, nu știu de ce, ieri s-a înregistrat un amendament care nu are absolut nimic cu fortificarea judecătorilor. Ba, dimpotrivă, se solicită modificarea legii privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător a Curții Supreme de Justiție. Mai simplu spus, se dorește ca numirea domnului Herman von Hebel să fie cu 51 de voturi, dar nu cu 3/5, așa cum prevede actuala lege”, a comunicat deputatul.
Solicitarea lui Berlinschii a fost supusă votului, însă nu a acumulat voturile necesare.
Ce prevede amendamentul
Amendamentul prevede ca Articolul 6 din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție să fie completat cu următoarele: „În cazul în care proiectul hotărârii Parlamentului privind numirea membrilor nu a întrunit numărul necesar de voturi, în aceeași sesiune Comisia juridică, numiri și imunități examinează repetat candidații propuși și alege candidații cu cel mai mare număr de voturi. Dacă sunt aleși repetat aceeași candidați, Comisia juridică, numiri și imunități elaborează proiectul hotărârii parlamentului, însoțit de un raport, care se dezbate în plenul parlamentului și se adoptă cu votul majorității deputaților aleși”.
Deputatul PAS, Igor Chiriac, care a înaintat amendamentul și este unul din autorii acestuia, a venit cu mai multe explicații pentru jurnaliști.
„Am propus un mecanism de deblocare a situației. (…) Am propus ca, în situația în care candidații externi nu întrunesc numărul de voturi calificat, așa cum astăzi este cerut – 61 de voturi – Comisia juridică se întrunește în aceeași sesiune și decide dacă înaintează aceiași candidați sau alții. Mai bine spus, proiectul de lege spune că Comisia juridică va înainta candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi, și, în situația în care se înaintează aceiași candidați repetat, acești candidați sunt aleși cu numărul majoritar de deputați din numărul celor aleși, adică 51 de deputați”, a declarat deputatul PAS.
„În una din avize, Comisia de la Veneția chiar recomandă astfel de mecanisme să fie prevăzute în lege, pentru a nu se crea blocaj”, a adăugat Chiriac.
Întrebat dacă partenerii de dezvoltare insistă pe candidatura lui Herman von Hebel, Chiriac a răspuns: „Noi am primit lista de 6 candidați. În continuare, dacă va fi adoptată această lege, vom examina în Comisia juridică candidații și vom veni în plen cu propunerea. (…) Nu insistă nimeni pe nicio candidatură”.
***
Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesită cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.
Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.
Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.
Cine este Herman Von Hebel
Herman Von Hebel este un jurist olandez, care a activat în cadrul Curții Penale Internaționale, între 2013-2018. În aprilie 2022, Herman von Hebel a fost ales președinte al Comisiei Pre-Vetting, care a evaluat etica profesională și integritatea judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova. Comisia Pre-Vetting, care a evaluat 69 de candidați, și-a încheiat activitatea în februarie 2026.
În 2024, von Hebel s-a aflat în centrul unui scandal, după ce portalul Anticorupție.md a publicat o investigație intitulată „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”. În material se indică faptul că Herman von Hebel ar fi fost implicat, în 2018, într-un scandal la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde a activat în calitate de grefier timp de cinci ani, din 2013. Potrivit sursei citate, care face trimitere la presa din Olanda, von Hebel ar fi fost acuzat că ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile Curții, de cel puțin 760 000 de euro.
Von Hebel a venit cu o primă reacție la câteva zile distanță după publicarea materialului jurnalistic. El s-a întrebat de ce oamenii din Moldova ar fi interesați de ceea ce s-a întâmplat acum mulți ani în urmă în Olanda și a calificat materialul drept „un atac” la munca depusă de Comisie și la parcursul european al țării.
Drone iraniene au căzut astăzi, 5 martie, pe teritoriul unui aeroport și în apropierea unei școli din Azerbaidjan. Incidentul vine pe fondul confruntărilor din Orientul Mijlociu.
O dronă a căzut pe teritoriul aeroportului din Nahicevan și a explodat, scrie JAMnews, care citează presa locală.
Ministerul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului a comunicat că, în urma loviturii, infrastructura aeroportului a fost avariată, iar doi oameni au fost răniți.
De la Nahicevan până la granița cu Iranul sunt mai puțin de 30 de kilometri.
De asemenea, potrivit ministerului azer de Externe, încă o dronă iraniană a căzut lângă o școală din satul Șekerabad.
Instituția a cerut Iranului „să clarifice în cel mai scurt timp acest incident, să ofere explicații și să ia măsuri urgente necesare pentru a preveni astfel de cazuri în viitor”. Ministerul a subliniat că cazul „contravine normelor și principiilor dreptului internațional și contribuie la creșterea tensiunilor în regiune”, relatează Meduza.
Între timp, Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a catalogat cazurile drept „acte de atac” și a spus că acestea „nu vor rămână fără răspuns”, potrivit agenției azere de presă APA.
Precizăm că incidentul are loc pe fondul confruntărilor din Orientul Mijlociu, unde SUA și Israelul au lansat o operațiune militară împotriva Iranului pentru a-i elimina programul nuclear și balistic. Drept răspuns, Teheranul a lansat atacuri aeriene împotriva Israelului și a altor state din regiune.
