Tatăl Olesei Stamate, hărțuit de activista Maria Olar: fiica dvs. a votat împotriva scoaterii imunității Marinei Tauber

Tatăl deputatei partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate a fost hărțuit de activista Maria Olar. Aceasta a postat un video pe rețelele de socializare în care o acuză pe parlamentară că ar fi votat, pe 14 martie, împotriva lipsirii deputatei Marina Tauber de imunitatea parlamentară. Olesea Stamate nu a comentat, deocamdată, acuzațiile sau atacul asupra tatălui său, dar a declarat pentru NM că va veni „mai târziu” cu o reacție. 

„Este adevărat că Olesea Stamate a votat împotriva scoaterii imunității Marinei Tauber? Acesta este tatăl Olesei Stamate”, a spus Olar.

„Întrebați-o pe Olesea Stamate”, i-a răspuns tatăl parlamentarei, avocatul Vladimir Covali.

„Fiică-sa ne face unirea cu Rusia. Eu am văzut-o din prima cine-i ea”, a continuat activista.

De la ce a pornit totul

Procurorul general interimar Ion Munteanu a solicitat Parlamentului, pe 14 martie, ridicarea imunității parlamentare a deputatei Marina Tauber pentru amestec în înfăptuirea justiției. Cererea a fost acceptată, iar în consecință Tauber a fost lipsită de imunitate, pentru a 9-a oară, din 2019. Până la votul din Parlament, însă, solicitarea Procuraturii a fost inițial discutată cu ușile închise de membrii Comisiei juridice numiri și imunități a Legislativului. Pentru ridicarea imunității deputatei Marina Tauber au votat, în cadrul comisiei, 8 membri – 6 „pentru” și 2 „împotrivă”. Dar câți dintre ei au fost de la PAS și câți reprezentanți ai opoziției? Întrebarea i-a fost pusă în plen președintei Comisie parlamentare, Veronica Roșca, de deputații Gaik Vartanean și Vasile Bolea.

„Ați spus că 6 persoane au votat pentru și 2 împotrivă. Spuneți, vă rog, câți colegi din fracțiunea dvs. (nr. red: PAS) au participat? Șapte? Asta înseamnă că un deputat din PAS a votat împotrivă. Așa se primește? (…) Ținând cont că unul din deputații dvs. nu este aici, pot să presupun că doamna Olesea Stamate a votat împotrivă. Este așa sau nu?”, a întrebat-o Gaik Vartanean pe Veronica Roșca.

„Nu cred că este relevantă întrebare. Secretul votului este asigurat. Se poate ridica procesul verbal care indică nominal prezența fiecărui deputat. Membrii comisiei juridice au fost absolut toți informați atât despre ora, cât și locul desfășurării ședinței. Fiecare persoană interesată a fost prezentă și a votat în baza intimii sale convingeri. (…) Repet, secretul votului este asigurat. Fiecare deputat primește bilet de vot și votează exclusiv în baza intimei sale convingeri”, a declarat, în replică, deputata PAS Veronica Roșca.

În discuție a intervenit și fostul socialist Vasile Bolea. El a întrebat-o direct pe Veronica Roșca „câți membri ai comisie au participat la votarea secretă și câți din ei au reprezentat opoziția”. În răspuns, președinta Comisie juridice a reiterat că în cadrul ședinței au avut acces toți deputații. Și-au exprimat, însă, opțiunea de vot, opt deputați, a precizat Roșca.

Întrebată dacă vreun membru al Comisiei a fost prezent la votarea secretă, dar nu și-a exprimat votul, Veronica Roșca a declarat: „Trebuie să ridicăm procesul verbal. Cred că au participat la audierea cererii nouă deputați”.

În cele din urmă, președintele Parlamentului, Igor Grosu, i-a cerut deputatului Alexandr Suhodolski, care este membru al Comisiei din partea opoziției, să spună exact câți reprezentanți ai opoziției parlamentare au participat la votul secret. „Un deputat din opoziție, am fost eu. Restul au fost din PAS”, a precizat Suhodolski.

De menționat că din Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului fac parte 10 membri, dintre care 7 sunt membri ai PAS, iar 3 sunt din opoziție. NM a solicitat un comentariu din partea parlamentului. Am cerut să vedem câți membri ai Comisiei au participat la ședință și cine sunt ei, dar și câți au participat la vot și cine sunt ei. Până în momentul publicării știrii nu am primit, însă, un răspuns la solicitarea expediată. NM a solicitat un comentariu și din partea deputatei Olesea Stamate. Parlamentara ne-a răspuns că „va face o postare un pic mai târziu”.

***
Amintim că Olesea Stamate și-a prezentat demisia din funcția de președintă a Comisiei juridice din Parlament, la începutul anului 2024. În ultima perioadă, ea a făcut mai multe declarații critice la adresa PAS și a guvernării. Drept urmare, în spațiul public s-a vehiculat că parlamentara ar urma să părăsească partidul, lucru infirmat, însă, de Stamate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: