Ольга Гнаткова

Taxele școlare vor putea fi plătite acum și prin MPay. Banii pentru școli și grădinițe vor fi colectați oficiali, benevol și anonim

Începând cu noul an școlar, părinții din Moldova vor putea colecta bani pentru grădinițe sau școli în mod oficial și direct – prin sistemul guvernamental de plată electronică MPay. Taxele, conform proiectului elaborat de Ministerul Educației și aprobat astăzi de Guvern vor fi voluntare și anonime. NM a aflat cum se vor putea face donațiile pentru școli și de ce Ministerul Educației îndeamnă părinții să nu transfere bani școlilor prin intermediul asociațiilor.

Regulament nou

Proiectul regulamentului noului mecanism de colectare a donațiilor școlare a fost pregătit de Ministerul Educației. Denumirea oficială a noului mecanism este „Regulament pentru utilizarea donațiilor sub formă de resurse financiare către instituțiile de învățământ”. Se va aplica pentru toate instituțiile de învățământ general: de la grădinițe, la licee.
Se presupune că persoanele fizice și cele juridice care doresc să doneze școlilor vor putea face acest lucru prin sistemul guvernamental de plăți electronice MPay. Mai mult, nu doar părinții elevilor, ci și orice doritor poate dona. Astfel de donații sunt o inițiativă voluntară și gratuită.

Pentru a primi donația, școlile și grădinițele vor trebui să deschidă un cont la trezorerie. Iar datele bancare și rapoartele despre donațiile colectate vor fi publicate pe site-ul instituțiilor de învățământ (dacă există) sau pe panouri informative.

Екатерина Чулкова / NewsMaker

De asemenea, grădinițele și școlile vor trebui să raporteze cum au folosit donațiile colectate. Potrivit proiectului regulamentului, banii pot fi cheltuiți pentru dotarea instituțiilor de învățământ sau formarea profesională a profesorilor și educatorilor.

„Școlile trebuie să prezinte un plan de investiții”

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat pentru NM că noul regulament le va oferi părinților o oportunitate legală, transparentă și anonimă de a dona bani instituțiilor de învățământ. Și doar pe bază de voluntariat.
După cum a explicat ministrul, administrația școlii nu va avea ocazia să vadă cine a făcut donația. Totodată, conducerea școlii va fi obligată să prezinte la începutul anului un plan de investiții, care va stipula donațiile așteptate.

„Școlile care primesc aceste donații vor trebui să le planifice la începutul anului, ceea ce înseamnă să includă în buget donațiile, să discute cu părinții și cu consiliul de administrație, să elaboreze un plan de investiții și să explice comunității școlare de ce sunt necesare aceste resurse. După aceasta, [puteți] începe procedura de colectare, iar la final – raportați cheltuielile. Școala trebuie să cheltuiască aceste fonduri în conformitate cu legislația privind achizițiile publice”, a explicat Dan Perciun.

Potrivit ministrului Educației, statul va monitoriza modul în care școlile cheltuiesc donațiile.

„Toate aceste donații vor fi transparente, adică vom putea vedea exact pentru fiecare instituție mărimea donațiilor și cum au fost cheltuite fondurile. Datele vor fi în sistemul informațional al Ministerului de Finanțe. Instituția de învățământ va putea fi inspectată de fisc. Acesta este alt nivel de responsabilitate în ceea ce privește utilizarea donațiilor”, a spus ministrul.

Gata cu asociațiile de părinți?

Sociologul Vasile Cantarji este unul dintre autorii studiului Institutului de Politici Publice (IPP) „Etica și integritatea academică în învățământul general. Plățile informale în școli.” Într-o discuție cu NM, el a spus că noul mecanism de donație va aduce transparență și responsabilitate în sistemul de taxe școlare.

„Adevărul este că școlile sunt deja finanțate prin asociații de părinți-profesori. Se creează însă o situație paradoxală atunci când statul asigură educația din contul bugetului de stat, iar asociațiile de părinți finanțează oficial suplimentar sectorul educației”, notează sociologul.

Екатерина Чулкова/NewsMaker

La rândul său, ministrul Educației, Dan Perciun, le-a cerut părinților să nu facă donații către școli prin intermediul asociațiilor de părinți-profesori. El a menționat că în spațiul public sunt multe întrebări despre modul în care asociațiile de părinți gestionează banii încasați.

„Nu există nicio modalitate legală de a interzice astfel de asociații, acestea sunt organizații neguvernamentale. Statul nu poate interzice activitățile unei asociații obștești. Apelul nostru către părinți și școli este să nu le mai folosim pentru a sprijini școala. Dacă părinții vor să facă acest lucru, lăsați-i să o facă prin sistemul de stat pentru a atinge nivelul dorit de transparență și anonimat”, a spus ministrul

Potrivit notei explicative a noului Regulament, asociațiile de părinți nu au reușit să construiască organizații puternice care să lucreze în strictă conformitate cu legea. Totodată, după cum a declarat ministrul Educației pentru NM, fenomenul finanțării suplimentare a activităților școlare prin intermediul părinților este mai răspândit în Chișinău decât în alte regiuni ale țării.

Este de remarcat faptul că doar jumătate dintre instituțiile de învățământ din Moldova au asociații de părinți, dintre care două treimi sunt înregistrate în condițiile legii, conform studiului din 2020 „Etică și integritate academică în învățământul general. Plăți informale în școli”. Sondajul pentru studiu a fost realizat în rândul a 1099 de respondenți cu vârsta de peste 18 ani.

Екатерина Чулкова / NewsMaker

În 2023, deputații fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au înregistrat în parlament un proiect de lege pentru anularea plăților prin asociații de părinți-profesori, fundații și ONG-uri. În schimb, conform propunerii deputaților, persoanele fizice ar putea aloca 2% din impozitul anual pe venit pentru școli (notă – acum 2% pot fi transferate către ONG-uri și cultele religioase).

După cum a aflat NM, proiectul de lege este încă la etapa de examinare în Parlament. Unul dintre autorii acestuia, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei a declarat pentru NM că „proiectul de lege nu se discută în Parlament, însă cea mai bună soluție este cea propusă în prezent de Ministerul Educației”.
***
Potrivit experților IPP, pentru fiecare leu investit de stat într-un elev, părinții plătesc în plus aproximativ 90 de bani.

Părinții plătesc anual aproximativ 232,8 milioane de lei pentru cărți și caiete suplimentare, 332,6 milioane pentru lecțiile individuale din școală sau din afara școlii, 44,8 milioane pentru cadouri pentru profesori; 90,5 milioane pentru evenimente școlare, 77,9 milioane pentru cercuri și secții sportive.

Aproximativ 3,9 milioane de lei sunt cheltuiți pentru examene și obținerea unor note mai mari, potrivit studiului „Etică și integritate academică în învățământul general”. Plăți informale în școli”. În total, toate aceste taxe se ridică la 782,5 milioane de lei anual.

În 2019, Ministerul Educației a emis Ordinul nr. 1074, prin care interzice conducerii școlii și profesorilor să participe direct sau indirect la strângerea de fonduri.

Citiți mai multe despre corupția în școlile din Moldova în materialul NM:
„Când am refuzat să plătesc, am fost exclus din grupul de părinți de pe Viber.” Cum se învață corupția în școlile din Moldova

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldovagaz

Planul autorităților pentru iarnă – supus consultărilor. Ce vor face dacă Transnistria va rămâne, din nou, fără gaz?

Ministerul Energiei a lansat în consultare publică Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026, care cuprinde 48 de acțiuni pentru asigurarea energiei electrice, gazelor naturale și creșterea eficienței energetice. Printre priorități se numără diversificarea surselor de gaze, monitorizarea livrărilor pentru acoperirea necesităților malului stâng, accesarea suportului de 60 de milioane de euro din partea UE în cazul stopării livrărilor de gaze către regiune, precum și aprobarea unui calendar privind restricționarea treptată a accesului consumatorilor non-casnici mari și mijlocii la serviciul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligației de serviciu public.

Ministerul Energiei a publicat, spre consultare publică, Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026. Planul conține 48 de măsuri ce vizează energia electrică, gazele naturale, securitatea și eficiența energetică.

Printre măsurile din domeniul gazelor naturale se numără „achiziționarea gazelor naturale din mai multe surse și asigurarea transportării acestora prin diferite rute de aprovizionare”, precum și „stabilirea pragurilor de consum pentru identificarea și atribuirea categoriilor de consumatori în funcție de consumul de gaze naturale al acestora după cum urmează: consumatori non-casnici mari; consumatori non-casnici mijlocii; consumatori non-casnici mici”.

O altă măsură prevede „aprobarea unui calendar privind restricționarea treptată a accesului consumatorilor non-casnici mari și mijlocii la serviciul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligației de serviciu public prevăzute la articolul 89 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”. Acest articol reglementează obligația furnizorilor de a asigura livrarea gazelor către consumatorii casnici și întreprinderile mici.

În document se explică că ANRE va stabili praguri de consum pentru a împărți consumatorii non-casnici în mari, mijlocii și mici. Consumatorii mari și mijlocii vor achiziționa gaze naturale la prețuri negociate pe piață, iar consumatorii casnici, cei non-casnici mici și instituțiile sociale esențiale vor fi aprovizionați prin obligația de serviciu public, cu prețuri reglementate. Până la 1 octombrie 2025, ANRE va aproba un calendar pentru restricționarea accesului consumatorilor non-casnici la furnizarea gazelor și va stabili condițiile și obligațiile furnizorilor.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Printre măsuri se regăsește și „monitorizarea asigurării livrărilor de gaze naturale pentru acoperirea necesităților malului stâng, de către entitatea de aprovizionare cu gaze naturale prevăzută la art. 851 alin. (1) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”. Potrivit acestui articol, furnizarea gazelor naturale se realizează de către furnizori care dețin licență pentru activitatea respectivă. Conform planului, această măsură va reveni Ministerului Energiei, ANRE și entității desemnate pentru livrarea gazelor naturale către malul al Nistrului.

În planul publicat spre consultare se menționează că, în cazul stopării livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova prin mecanismul stabilit de Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, va fi accesat suportul financiar oferit de UE, în valoare de 60 de milioane de euro, pus în continuare la dispoziția populației din regiunea transnistreană a Republicii Moldova de către UE în conformitate cu Scrisoarea de intenție semnată de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană la data de 4 februarie 2025″.

O măsură din domeniul eficienței energetice prevede „desemnarea unei persoane responsabile (manager energetic), pentru fiecare instituție subordonată, care să monitorizeze, verifice și să asigure consumul rațional de resurse energetice, și să asigure menținerea temperaturii interioare recomandate în cadrul clădirii specifice tipului de activitate”. Potrivit planului, această măsură va reveni Agenției Proprietăți Publice, Cancelariei de Stat, autorităților publice centrale, autorităților publice locale și Congresului Autorităților Locale din Moldova.

Documentul se va regăsi în consultare publică până pe 8 iulie 2025.

***

În contextul măsurilor care vizează regiunea transnistreană, amintim că în februarie 2025, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că Uniunea Europeană este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii transnistrene pentru ca să-și acopere necesitățile energetice, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Printre acestea – să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, să elaboreze un plan acceptat de Guvernul Republicii Moldova prin care vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune, inclusiv să excludă din pachetul de sprijin consumatorii industriali cu consum mare de energie. Detalii AICI. Ulterior, premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene. Tot atunci, oficialul a anunțat că Tiraspolul a ales ca regiunea să fie alimentată cu gaz printr-o companie din Ungaria. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: