Ольга Гнаткова

Taxele școlare vor putea fi plătite acum și prin MPay. Banii pentru școli și grădinițe vor fi colectați oficiali, benevol și anonim

Începând cu noul an școlar, părinții din Moldova vor putea colecta bani pentru grădinițe sau școli în mod oficial și direct – prin sistemul guvernamental de plată electronică MPay. Taxele, conform proiectului elaborat de Ministerul Educației și aprobat astăzi de Guvern vor fi voluntare și anonime. NM a aflat cum se vor putea face donațiile pentru școli și de ce Ministerul Educației îndeamnă părinții să nu transfere bani școlilor prin intermediul asociațiilor.

Regulament nou

Proiectul regulamentului noului mecanism de colectare a donațiilor școlare a fost pregătit de Ministerul Educației. Denumirea oficială a noului mecanism este „Regulament pentru utilizarea donațiilor sub formă de resurse financiare către instituțiile de învățământ”. Se va aplica pentru toate instituțiile de învățământ general: de la grădinițe, la licee.
Se presupune că persoanele fizice și cele juridice care doresc să doneze școlilor vor putea face acest lucru prin sistemul guvernamental de plăți electronice MPay. Mai mult, nu doar părinții elevilor, ci și orice doritor poate dona. Astfel de donații sunt o inițiativă voluntară și gratuită.

Pentru a primi donația, școlile și grădinițele vor trebui să deschidă un cont la trezorerie. Iar datele bancare și rapoartele despre donațiile colectate vor fi publicate pe site-ul instituțiilor de învățământ (dacă există) sau pe panouri informative.

Екатерина Чулкова / NewsMaker

De asemenea, grădinițele și școlile vor trebui să raporteze cum au folosit donațiile colectate. Potrivit proiectului regulamentului, banii pot fi cheltuiți pentru dotarea instituțiilor de învățământ sau formarea profesională a profesorilor și educatorilor.

„Școlile trebuie să prezinte un plan de investiții”

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat pentru NM că noul regulament le va oferi părinților o oportunitate legală, transparentă și anonimă de a dona bani instituțiilor de învățământ. Și doar pe bază de voluntariat.
După cum a explicat ministrul, administrația școlii nu va avea ocazia să vadă cine a făcut donația. Totodată, conducerea școlii va fi obligată să prezinte la începutul anului un plan de investiții, care va stipula donațiile așteptate.

„Școlile care primesc aceste donații vor trebui să le planifice la începutul anului, ceea ce înseamnă să includă în buget donațiile, să discute cu părinții și cu consiliul de administrație, să elaboreze un plan de investiții și să explice comunității școlare de ce sunt necesare aceste resurse. După aceasta, [puteți] începe procedura de colectare, iar la final – raportați cheltuielile. Școala trebuie să cheltuiască aceste fonduri în conformitate cu legislația privind achizițiile publice”, a explicat Dan Perciun.

Potrivit ministrului Educației, statul va monitoriza modul în care școlile cheltuiesc donațiile.

„Toate aceste donații vor fi transparente, adică vom putea vedea exact pentru fiecare instituție mărimea donațiilor și cum au fost cheltuite fondurile. Datele vor fi în sistemul informațional al Ministerului de Finanțe. Instituția de învățământ va putea fi inspectată de fisc. Acesta este alt nivel de responsabilitate în ceea ce privește utilizarea donațiilor”, a spus ministrul.

Gata cu asociațiile de părinți?

Sociologul Vasile Cantarji este unul dintre autorii studiului Institutului de Politici Publice (IPP) „Etica și integritatea academică în învățământul general. Plățile informale în școli.” Într-o discuție cu NM, el a spus că noul mecanism de donație va aduce transparență și responsabilitate în sistemul de taxe școlare.

„Adevărul este că școlile sunt deja finanțate prin asociații de părinți-profesori. Se creează însă o situație paradoxală atunci când statul asigură educația din contul bugetului de stat, iar asociațiile de părinți finanțează oficial suplimentar sectorul educației”, notează sociologul.

Екатерина Чулкова/NewsMaker

La rândul său, ministrul Educației, Dan Perciun, le-a cerut părinților să nu facă donații către școli prin intermediul asociațiilor de părinți-profesori. El a menționat că în spațiul public sunt multe întrebări despre modul în care asociațiile de părinți gestionează banii încasați.

„Nu există nicio modalitate legală de a interzice astfel de asociații, acestea sunt organizații neguvernamentale. Statul nu poate interzice activitățile unei asociații obștești. Apelul nostru către părinți și școli este să nu le mai folosim pentru a sprijini școala. Dacă părinții vor să facă acest lucru, lăsați-i să o facă prin sistemul de stat pentru a atinge nivelul dorit de transparență și anonimat”, a spus ministrul

Potrivit notei explicative a noului Regulament, asociațiile de părinți nu au reușit să construiască organizații puternice care să lucreze în strictă conformitate cu legea. Totodată, după cum a declarat ministrul Educației pentru NM, fenomenul finanțării suplimentare a activităților școlare prin intermediul părinților este mai răspândit în Chișinău decât în alte regiuni ale țării.

Este de remarcat faptul că doar jumătate dintre instituțiile de învățământ din Moldova au asociații de părinți, dintre care două treimi sunt înregistrate în condițiile legii, conform studiului din 2020 „Etică și integritate academică în învățământul general. Plăți informale în școli”. Sondajul pentru studiu a fost realizat în rândul a 1099 de respondenți cu vârsta de peste 18 ani.

Екатерина Чулкова / NewsMaker

În 2023, deputații fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au înregistrat în parlament un proiect de lege pentru anularea plăților prin asociații de părinți-profesori, fundații și ONG-uri. În schimb, conform propunerii deputaților, persoanele fizice ar putea aloca 2% din impozitul anual pe venit pentru școli (notă – acum 2% pot fi transferate către ONG-uri și cultele religioase).

După cum a aflat NM, proiectul de lege este încă la etapa de examinare în Parlament. Unul dintre autorii acestuia, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei a declarat pentru NM că „proiectul de lege nu se discută în Parlament, însă cea mai bună soluție este cea propusă în prezent de Ministerul Educației”.
***
Potrivit experților IPP, pentru fiecare leu investit de stat într-un elev, părinții plătesc în plus aproximativ 90 de bani.

Părinții plătesc anual aproximativ 232,8 milioane de lei pentru cărți și caiete suplimentare, 332,6 milioane pentru lecțiile individuale din școală sau din afara școlii, 44,8 milioane pentru cadouri pentru profesori; 90,5 milioane pentru evenimente școlare, 77,9 milioane pentru cercuri și secții sportive.

Aproximativ 3,9 milioane de lei sunt cheltuiți pentru examene și obținerea unor note mai mari, potrivit studiului „Etică și integritate academică în învățământul general”. Plăți informale în școli”. În total, toate aceste taxe se ridică la 782,5 milioane de lei anual.

În 2019, Ministerul Educației a emis Ordinul nr. 1074, prin care interzice conducerii școlii și profesorilor să participe direct sau indirect la strângerea de fonduri.

Citiți mai multe despre corupția în școlile din Moldova în materialul NM:
„Când am refuzat să plătesc, am fost exclus din grupul de părinți de pe Viber.” Cum se învață corupția în școlile din Moldova

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România, aproape să preia Portul Giurgiulești. Ministru român: „Trebuie să avem garanția exploatării și după 2030”

România este aproape să preia Portul Giurgiulești din Republica Moldova, aflat la granița cu județul Galați și considerat strategic pentru aprovizionarea cu mărfuri către și dinspre Ucraina. Ministrul Transporturilor din România, Ciprian Șerban, a declarat pentru DCNews că negocierile sunt într-o fază avansată.

„Suntem acum în discuții și pentru achiziția Portului Giurgiulești. Este foarte strategic poziționat. Teoretic, suntem în semnarea contractului. Am avut o discuție cu cei de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, le-am făcut o ofertă și a fost acceptată. Sunt câteva condiții pe care trebuie să le îndeplinească și cei din Republica Moldova. Va trebui să prelungească durata de exploatare a portului, care e până în 2030 astăzi. Ca să aibă sens investiția și să fie profitabilă și pentru România, trebuie să avem garanția că putem exploata și după 2030. Ei sunt deschiși și vor face această modificare cât mai curând posibil”, a declarat oficialul român.

Potrivit lui Ciprian Șerban, săptămâna viitoare este programată o discuție cu Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, pentru a finaliza detaliile.

***

Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din sudul Republicii Moldova a devenit un punct de tranzit comercial strategic pentru importul de cereale din Ucraina, după ce Federația Rusă a blocat porturile de-a lungul coastei ucrainene a Mării Negre. Compania care operează portul este controlată integral de BERD, a relatat în septembrie 2023 publicația Vocea Basarabiei. BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group), la 7 mai 2021. Astfel, BERD a devenit atunci unicul beneficiar efectiv al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Prin această achiziție, BERD anunța într-un comunicat că își propune să promoveze continuarea funcționării și dezvoltării cu succes a Portului Internațional Liber Giurgiulești, și va încerca să atragă investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta în continuare portul.

În septembrie 2023, premierul român Marcel Ciolacu declara într-un interviu pentru Digi24 că România intenționează să cumpere portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova, în contextul în care se preconizează ca țara să devină „un hub important în reconstrucția Ucrainei”. Atunci Ciolacu susținea că ministrul Transporturilor de la București a avut discuții în acest sens cu BERD, care este singurul proprietar final al companiei care administrează portul la Dunăre.

În octombrie 2023, ministrul Infrastructurii de la Chișinău Andrei Spînu declara că Guvernul României și-a anunțat intenția de a cumpăra Portul Internațional Giurgiulești – deținut de BERD – nu întregul Complexul Portuar Giurgiulești, pe teritoriul căruia se află și Portul de Stat. Oficialul menționa că reprezentanții BERD au fost informați despre faptul că în cazul în care banca va decide să vândă acest port, Guvernul de la Chișinău trebuie să fie implicat în acest proces din faza inițială, întrucât acest obiect de infrastructură reprezintă singura ieșire a Moldovei la mare. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: