Ольга Гнаткова

Taxele școlare vor putea fi plătite acum și prin MPay. Banii pentru școli și grădinițe vor fi colectați oficiali, benevol și anonim

Începând cu noul an școlar, părinții din Moldova vor putea colecta bani pentru grădinițe sau școli în mod oficial și direct – prin sistemul guvernamental de plată electronică MPay. Taxele, conform proiectului elaborat de Ministerul Educației și aprobat astăzi de Guvern vor fi voluntare și anonime. NM a aflat cum se vor putea face donațiile pentru școli și de ce Ministerul Educației îndeamnă părinții să nu transfere bani școlilor prin intermediul asociațiilor.

Regulament nou

Proiectul regulamentului noului mecanism de colectare a donațiilor școlare a fost pregătit de Ministerul Educației. Denumirea oficială a noului mecanism este „Regulament pentru utilizarea donațiilor sub formă de resurse financiare către instituțiile de învățământ”. Se va aplica pentru toate instituțiile de învățământ general: de la grădinițe, la licee.
Se presupune că persoanele fizice și cele juridice care doresc să doneze școlilor vor putea face acest lucru prin sistemul guvernamental de plăți electronice MPay. Mai mult, nu doar părinții elevilor, ci și orice doritor poate dona. Astfel de donații sunt o inițiativă voluntară și gratuită.

Pentru a primi donația, școlile și grădinițele vor trebui să deschidă un cont la trezorerie. Iar datele bancare și rapoartele despre donațiile colectate vor fi publicate pe site-ul instituțiilor de învățământ (dacă există) sau pe panouri informative.

Екатерина Чулкова / NewsMaker

De asemenea, grădinițele și școlile vor trebui să raporteze cum au folosit donațiile colectate. Potrivit proiectului regulamentului, banii pot fi cheltuiți pentru dotarea instituțiilor de învățământ sau formarea profesională a profesorilor și educatorilor.

„Școlile trebuie să prezinte un plan de investiții”

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat pentru NM că noul regulament le va oferi părinților o oportunitate legală, transparentă și anonimă de a dona bani instituțiilor de învățământ. Și doar pe bază de voluntariat.
După cum a explicat ministrul, administrația școlii nu va avea ocazia să vadă cine a făcut donația. Totodată, conducerea școlii va fi obligată să prezinte la începutul anului un plan de investiții, care va stipula donațiile așteptate.

„Școlile care primesc aceste donații vor trebui să le planifice la începutul anului, ceea ce înseamnă să includă în buget donațiile, să discute cu părinții și cu consiliul de administrație, să elaboreze un plan de investiții și să explice comunității școlare de ce sunt necesare aceste resurse. După aceasta, [puteți] începe procedura de colectare, iar la final – raportați cheltuielile. Școala trebuie să cheltuiască aceste fonduri în conformitate cu legislația privind achizițiile publice”, a explicat Dan Perciun.

Potrivit ministrului Educației, statul va monitoriza modul în care școlile cheltuiesc donațiile.

„Toate aceste donații vor fi transparente, adică vom putea vedea exact pentru fiecare instituție mărimea donațiilor și cum au fost cheltuite fondurile. Datele vor fi în sistemul informațional al Ministerului de Finanțe. Instituția de învățământ va putea fi inspectată de fisc. Acesta este alt nivel de responsabilitate în ceea ce privește utilizarea donațiilor”, a spus ministrul.

Gata cu asociațiile de părinți?

Sociologul Vasile Cantarji este unul dintre autorii studiului Institutului de Politici Publice (IPP) „Etica și integritatea academică în învățământul general. Plățile informale în școli.” Într-o discuție cu NM, el a spus că noul mecanism de donație va aduce transparență și responsabilitate în sistemul de taxe școlare.

„Adevărul este că școlile sunt deja finanțate prin asociații de părinți-profesori. Se creează însă o situație paradoxală atunci când statul asigură educația din contul bugetului de stat, iar asociațiile de părinți finanțează oficial suplimentar sectorul educației”, notează sociologul.

Екатерина Чулкова/NewsMaker

La rândul său, ministrul Educației, Dan Perciun, le-a cerut părinților să nu facă donații către școli prin intermediul asociațiilor de părinți-profesori. El a menționat că în spațiul public sunt multe întrebări despre modul în care asociațiile de părinți gestionează banii încasați.

„Nu există nicio modalitate legală de a interzice astfel de asociații, acestea sunt organizații neguvernamentale. Statul nu poate interzice activitățile unei asociații obștești. Apelul nostru către părinți și școli este să nu le mai folosim pentru a sprijini școala. Dacă părinții vor să facă acest lucru, lăsați-i să o facă prin sistemul de stat pentru a atinge nivelul dorit de transparență și anonimat”, a spus ministrul

Potrivit notei explicative a noului Regulament, asociațiile de părinți nu au reușit să construiască organizații puternice care să lucreze în strictă conformitate cu legea. Totodată, după cum a declarat ministrul Educației pentru NM, fenomenul finanțării suplimentare a activităților școlare prin intermediul părinților este mai răspândit în Chișinău decât în alte regiuni ale țării.

Este de remarcat faptul că doar jumătate dintre instituțiile de învățământ din Moldova au asociații de părinți, dintre care două treimi sunt înregistrate în condițiile legii, conform studiului din 2020 „Etică și integritate academică în învățământul general. Plăți informale în școli”. Sondajul pentru studiu a fost realizat în rândul a 1099 de respondenți cu vârsta de peste 18 ani.

Екатерина Чулкова / NewsMaker

În 2023, deputații fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au înregistrat în parlament un proiect de lege pentru anularea plăților prin asociații de părinți-profesori, fundații și ONG-uri. În schimb, conform propunerii deputaților, persoanele fizice ar putea aloca 2% din impozitul anual pe venit pentru școli (notă – acum 2% pot fi transferate către ONG-uri și cultele religioase).

După cum a aflat NM, proiectul de lege este încă la etapa de examinare în Parlament. Unul dintre autorii acestuia, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei a declarat pentru NM că „proiectul de lege nu se discută în Parlament, însă cea mai bună soluție este cea propusă în prezent de Ministerul Educației”.
***
Potrivit experților IPP, pentru fiecare leu investit de stat într-un elev, părinții plătesc în plus aproximativ 90 de bani.

Părinții plătesc anual aproximativ 232,8 milioane de lei pentru cărți și caiete suplimentare, 332,6 milioane pentru lecțiile individuale din școală sau din afara școlii, 44,8 milioane pentru cadouri pentru profesori; 90,5 milioane pentru evenimente școlare, 77,9 milioane pentru cercuri și secții sportive.

Aproximativ 3,9 milioane de lei sunt cheltuiți pentru examene și obținerea unor note mai mari, potrivit studiului „Etică și integritate academică în învățământul general”. Plăți informale în școli”. În total, toate aceste taxe se ridică la 782,5 milioane de lei anual.

În 2019, Ministerul Educației a emis Ordinul nr. 1074, prin care interzice conducerii școlii și profesorilor să participe direct sau indirect la strângerea de fonduri.

Citiți mai multe despre corupția în școlile din Moldova în materialul NM:
„Când am refuzat să plătesc, am fost exclus din grupul de părinți de pe Viber.” Cum se învață corupția în școlile din Moldova

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Rusia recunoaște că își pierde din sfera de influență”: Ministra de Externe a României, reacție la acuzațiile lui Ozerov

Ministra interimară a Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a reacționat la declarațiile ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, care a vorbit despre „încercări de a discredita suveranitatea și statalitatea Moldovei” și că „tandemul Bruxelles-București, care acționează în această direcție, privește republica exclusiv în rolul unei periferii lipsite de drepturi”. Țoiu a spus că, prin aceste declarații, Rusia „recunoaște că își pierde din sfera de influență”.

Într-un interviu pentru TASS, Ozerov a declarat că „încercările de a discredita suveranitatea și statalitatea Moldovei sunt însoțite de eforturi de a șterge din memoria publică paginile glorioase ale istoriei ruso-moldovenești”. „Tandemul Bruxelles-București, care acționează în această direcție – din păcate, cu complicitatea autorităților locale – privesc republica exclusiv în rolul unei periferii lipsite de drepturi și înapoiate, reproducând modelul neocolonial al dependenței unilaterale, obișnuit pentru elitele occidentale și dăunător pentru „protejații” acestora”, a spus Ozerov. Totodată, el a menționat că „Rusia nu a urmărit niciodată confruntarea și nu este sub nicio formă interesată ca Moldova să repete soarta de neinvidiat a statului vecin”.

Solicitată de Digi24 să comenteze aceste acuzații, Țoiu a declarat: „Ceea de dumneavoastră numiți acuzații sunt, de fapt, declarații ale Rusiei, pentru că recunoaște că își pierde din sfera de influență. (…) Cetățenii din Republica Moldova sunt pe drumul ireversibil de aderare la Uniunea Europeană. De altfel, o reușită extraordinară a muncii din ultimul an și a ultimilor ani de zile este deschiderea clusterelor de negocieri, a două clustere, și vrem să le deschidem pe toate până la sfârșitul anului pentru aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei. Sunt pe un drum ireversibil, pe cale europeană. Ireversibil din perspectiva voinței cetățenilor. (…) Rusia reacționează la această evidență. Ei nu mai pot să concureze, realism vorbind, în scenariile de viitor nici pentru țări ca România, nici pentru țări membre ale Uniunii Europene, nici pentru țări care vor să adere la Uniunea Europeană, cum e Moldova”.

Țoiu a mai spus că „Rusia este singura țară din lume care investește sute de milioane, sunt evaluări care vorbesc chiar de aproape un miliard, în propagandă, nu pentru a-și promova propria reușită, pentru că această reușită nu există”. „Folosesc acești bani pentru a încerca să vulnerabilizeze perspectiva față de NATO sau față de Uniunea Europeană și exact aceeași dinamică o au față de Republica Moldova”, a conchis ministra interimară a Afacerilor Externe a României.

Menționăm că autoritățile Republicii Moldova nu au comentat deocamdată declarațiile lui Ozerov.

***

Precizăm că Oleg Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Deși președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat în funcția de ambasador în țara noastră încă în septembrie 2024, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare.

Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă.

Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”. „Nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe sau ceva de tipul acesta. E vorba despre atitudinea lipsită de respect în general a Kremlinului față de Republica Moldova”, mai declara șefa statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: