„Toată sala de o sută de persoane aplauda. În realitate, doar am înșelat pe cineva”. Afaceri murdare în call centre din Chișinău

Bonusuri pentru fiecare „client”, test cu detectorul de minciuni și salarii în plicuri — așa funcționează call centrele din Chișinău, care se ocupă de escrocherii. Angajații sună oameni din întreaga lume, de la România până la țări din Africa, și le oferă „oportunitatea de a câștiga la bursă”. Cei care cad în plasă investesc până la câteva mii de euro, după care se pomenesc blocați. Și fără bani.

NM a discutat cu un fost angajat al unui astfel de call center, Dmitri (numele a fost schimbat): el a povestit cum sunt organizate schemele de escrocherie, cum angajații call center-urilor conving oamenii să se despartă de banii lor și cu cine escrocii nu au voie să colaboreze.

Teorie: „De ce să te consulți cu soția, când poți face bani singur?”

„Un open space imens și o sută de operatori cu căști — la prima vedere, acest birou nu se deosebește cu nimic de alte call centre din Chișinău. Doar că aici, în diverse limbi ale lumii, oamenii sunt jefuiți zilnic, de la România până în Africa”, povestește interlocutorul nostru.

Dmitri a început să lucreze în call center în octombrie anul trecut. „Am găsit acest loc de muncă printr-un anunț pe unul dintre site-uri și am mers la interviu. Bineînțeles, la început nimeni nu mi-a spus cu ce se ocupă compania. Erau doar fraze generale: „lucru cu o platformă de trading”, „investiții”, „manageri de vânzări””, povestește Dmitri.

Flipchart-ul unui call center din Chișinău cu descrierea apelurilor: „recipiente” (apeluri către cei care nu se așteaptă) și „fierbinți” (apeluri către cei care și-au lăsat numărul de telefon). Foto: poliția.md

A trecut interviul și a fost trimis la „instruire” într-o încăpere separată a biroului, unde antrenorii predau noilor veniți așa-numita „teorie” a cursului: în principal, analizau scripturile (scenarii de conversație cu clienții — NM). Înainte de lecțiile teoretice, aceștia trebuiau să predea telefoanele și era interzis să scoată notițele din sală.

„Am lucrat cu scripturi, unde erau indicate cele mai frecvente obiecții ale clienților. De exemplu, clientul spune că nu are bani în plus pentru investiții, pentru că are nevoie de ei pentru a cumpăra medicamente. Noi trebuia să răspundem: „Te vom ajuta să dublezi sau să triplezi suma, ca să ai mai mulți bani pentru medicamente”. Sau clientul spune că trebuie să se consulte cu soția. Răspunsul nostru: „De ce să te consulți cu soția, când poți face bani singur’”, își amintește Dmitri.

Practică: „Clientul vedea $250 în cont și se bucura, neștiind că acești bani nu mai sunt ai lui”

După aceea, Dmitri a fost trimis la practică. Esența acesteia consta în a suna clienți vorbitori de engleză din Marea Britanie, Africa și țările europene. Cu ajutorul unor aplicații speciale, interlocutorilor lui li se afișa un număr din Marea Britanie, deși Dmitri se afla în Moldova.

„Trebuia să câștigăm încrederea clientului, pentru a-l determina să transfere bani pe platforma de trading. Suma minimă de transfer era de $250. Făceai tot posibilul pentru ca clientul să transfere acești bani. Următoarea etapă — spuneam persoanei, iar majoritatea clienților nu aveau experiență în trading, că îi vom face legătura cu un expert financiar, care îi va ajuta să își mărească suma. Clientul vedea $250 în cont și se bucura, neștiind că acești bani nu mai sunt ai lui. Transferul se efectua astfel: clientul introducea datele bancare pe link-ul nostru, sau ne transmitea datele nouă și îl înregistram noi”, spune Dmitri.

Potrivit lui, după primul apel, experții financiari din alt departament „îmbunătățeau” suma din contul clientului, mărind-o de la $250 la $700.

Locurile de muncă ale angajaților call center-ului, cu scripturi și numere de clienți. Foto: poliția.md

„Când clienții descopereau că nu pot retrage acești bani, se adresau experților financiari. Aceștia le spuneau: „Dacă vrei să scoți banii, trebuie să depui încă $1500”. Și unii cădeau în această capcană. Bineînțeles, după aceea nu puteau transfera banii nicăieri. În următoarea etapă intervenea așa-numitul departament de combatere a fraudei. Ei luau legătura cu clientul și îi explicau că poate retrage banii doar dacă plătește un anumit procent. După ce extrăgeau toți banii posibili de la client, întrerupeau contactul cu el”, explică Dmitri. Potrivit lui, numărul clientului era pur și simplu blocat.

„Toți știau că e vorba de escrocherie”

Bărbatul a povestit că lucra cu o bază de date a numerelor de telefon, care era furnizată chiar de potențialele victime ale escrocherilor.

„De exemplu, vedeau pe rețelele sociale o reclamă pentru o platformă de trading și lăsau o cerere cu numărul de telefon. Așa se formează baza de date, care apoi este distribuită în call centrele din Chișinău și nu numai. Conform scriptului, trebuia să aflăm cu ce se ocupă interlocutorul nostru. La instructaj ni s-a spus că, dacă se dovedește că acesta este un ofițer de aplicare a legii, avocat, politician sau cetățean al Moldovei, trebuie să întrerupem imediat conversația”, povestește Dmitri.

Potrivit lui, biroul era echipat cu locuri pentru mai mult de 100 de persoane, iar telefoanele trebuiau lăsate la intrare. Mesele erau așezate în rânduri, iar angajații fiecărui rând vorbeau în limba lor — engleză, italiană, rusă. Bărbatul recunoaște că angajații call center-ului știau foarte bine cu ce se ocupă.

Percheziție într-un call center din Chișinău. Foto: poliția.md

„Toți știau că e vorba de escrocherie. De aceea, acum nu mă mai las păcălit de salarii mari, știu ce se află în spatele lor. Salariul ne era dat în plic: la început, în astfel de call centre primești $700 fără bonusuri. Din fiecare afacere încheiată, adică din clientul care transfera $250, îți reveneau $50. Aceștia erau dați în plic săptămânal, în funcție de numărul de afaceri încheiate. Băieții care sunau în România puteau păcăli până la 20 de persoane pe lună”, spune bărbatul.

Dumitru susține că a lucrat într-un astfel de call center timp de trei luni. Apoi a încercat să se angajeze în alte call centre ca operator vorbitor de engleză, dar s-a dovedit că și acestea erau implicate în escrocherii. În unele dintre aceste call centre, după interviu urma un test cu detectorul de minciuni.

Percheziție într-un call center din Chișinău în cazul unui cetățean ucrainean, suspectat de încercarea de a mitui un polițist. Foto: CNA

„Este foarte trist, oamenii rămân fără bani. Pe fiecare rând era instalat un clopoțel. Când reușeam să convingem un client să transfere bani, toată sala, formată din o sută de persoane, aplauda, de parcă am fi făcut ceva eroic. De fapt, doar am păcălit pe cineva. Aceste call centre sunt sisteme destul de închise: nu poți intra fără un permis, sau ți se deschid ușile din interior. Și nimeni nu știe când vor fi închise aceste call centre, în Chișinău sunt în jur de zece. Iar când clienții realizează că au fost păcăliți, nu au la cine să se plângă: înregistrarea pe platformă, numerele — toate sunt false”, încheie Dmitri.

Legea: de la 4 la 9 ani de închisoare pentru fraude informatice în cadrul unui grup infracțional organizat

Call centrele din Chișinău, care se ocupă cu astfel de escrocherii, atrag periodic atenția autorităților. De exemplu, în aprilie 2024, poliția a efectuat o percheziție în unul din Chișinău, unde lucrau 50 de operatori. Aceștia sunau clienți potențiali din Rusia, Kazahstan și țările europene, propunându-le să investească în acțiuni pe „bursele internaționale”. Potrivit poliției, pagubele sunt estimate la sute de mii de lei.

Iar la sfârșitul lunii mai 2024, poliția a arestat un cetățean ucrainean, care împreună cu complicii săi a încercat să mituiască șeful inspectoratului de poliție din sectorul Botanica al capitalei. În schimb, acesta dorea să obțină „protecție” pentru call center-ul său: să fie scutit de eventualele verificări ale instituțiilor de stat.

Bani și echipamente confiscate dintr-un call center în cazul cetățeanului ucrainean, suspectat de încercarea de a mitui un polițist. Foto: poliția.md

Doar în primul semestru al anului 2024, autoritățile au deschis 69 de dosare penale pentru comiterea de infracțiuni informatice și în domeniul telecomunicațiilor, iar 41 dintre aceste cazuri se referă la fraude săvârșite prin utilizarea sistemelor informatice. Conform art. 260 (6) al Codului Penal al Moldovei, escrocilor informatici din cadrul unui grup infracțional organizat le pot fi aplicate pedepse de la 4 la 9 ani de închisoare.

Nu am reușit să obținem un comentariu de la Inspectoratul General al Poliției cu privire la modul în care poliția combate activitatea call centrelor frauduloase: până la momentul publicării acestui material, instituția nu a răspuns la solicitarea NM.

Investigația Recorder și lupta împotriva escrocilor în Ucraina

Dmitri a decis să își spună povestea unui corespondent NM după publicarea unui articol despre activitatea call centrelor în presa online românească Recorder. Publicația a desfășurat o investigație asupra schemelor de escrocherie și a relatat povestea unui bărbat din Moldova, care, la fel ca Dmitri, a lucrat într-un call center din Chișinău.

Potrivit acestui bărbat, centrul în care lucra se concentra pe România. Bărbatul a mărturisit că scopul său era să obțină acces la aplicațiile bancare și documentele victimelor escrocilor. De asemenea, el a transmis publicației Recorder fotografii cu scripturile folosite de escroci. Potrivit lui, a depus mărturie la autoritățile din Moldova, dar acum se teme pentru viața sa: a fost amenințat și bătut pe stradă.

Și în Ucraina există call centre specializate în colectarea datelor personale și retragerea banilor din conturile cetățenilor simpli. Doar în decembrie 2023, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat percheziții în rețeaua de call centre unde lucrau peste 2.500 de persoane. Scopul escrocilor era obținerea datelor confidențiale ale cetățenilor, accesul la conturile lor personale și la fondurile lor, iar victimelor li se oferea „posibilitatea de a câștiga la bursă”.

Percheziții în call center-ele frauduloase din 16 regiuni ale Ucrainei, decembrie 2023. Foto: Procuratura Generală a Ucrainei

În mai 2024, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat un proiect de lege care prevedea răspunderea penală pentru fraudele electronice și de comunicații, inclusiv închisoarea de până la 12 ani pentru escrocherii online comise în timpul războiului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De la peste un an de licențiere a importurilor de cereale la puțin peste o lună: Ivanov acuză PAS că i-a „castrat” proiectul; fermierii amenință cu proteste

Importurile de cereale și oleaginoase vor fi supuse licențierii până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea de prelungire. Parlamentul a aprobat proiectul în lectura a doua pe 4 septembrie, cu voturile a 53 de deputați PAS. Astfel, termenul propus inițial – 31 decembrie 2027 – a fost redus considerabil. Autorul inițiativei, deputatul „Partidului Nostru” Serghei Ivanov, acuză majoritatea că i-a „castrat” proiectul. Și Asociația „Forța Fermierilor” critică modificările și amenință cu noi proteste. PAS susține, la rândul său, că perioada mai scurtă protejează și interesele procesatorilor.

De la 31 decembrie 2027la 31 octombrie 2026. Ivanov: „O lege castrată total”

Proiectul elaborat de deputatul „Partidului Nostru”, Serghei Ivanov, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, prevedea aplicarea licențierii până la 31 decembrie 2027. Varianta inițială oferea Guvernului și posibilitatea de a prelungi mecanismul.

În redacția votată pe 3 septembrie în prima lectură și pe 4 septembrie – în lectura a doua –, termenul a fost redus la 31 octombrie 2026, iar posibilitatea prelungirii a fost eliminată. Totodată, reprezentanții asociațiilor din sectorul agricol au fost excluși din componența comisiei care va examina solicitările de licențiere.

Serghei Ivanov a criticat modificările. Parlamentarul susține că se schimbă esența proiectului, iar protecția oferită agricultorilor – se limitează. Potrivit lui, un termen mai lung ar fi permis evaluarea efectelor măsurii pe parcursul unui ciclu agricol complet.

„Practic, mi s-a spus schimbat integral, conceptual toată legea. Practic, s-a transformat dintr-o lege viabilă, care oferea baza ca să poată fi prelungită și folosită în interes național, într-o lege care va fi valabilă doar o lună de zile. Mie îmi pare foarte rău că s-a ajuns de la o idee și o doleanță a agricultorilor la o lege castrată total, care nici nu s-a născut, dar deja din start s-a omorât. Și s-a omorât în a doua lectură. Nu mai este legea mea, este legea PAS-ului și, din păcate, o lege a PAS-ului care, credeți-mă, nu impactează cu nimic pozitiv economia țării”, a declarat Serghei Ivanov pentru jurnaliști, înainte de ședința plenară din 4 septembrie.

Marian: „Trebuie să spui publicului că tu, prin proiectul tău de lege, îți avantajezi propria companie”

Deputatul PAS Radu Marian, fost președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, a explicat, la rândul său, că scurtarea perioadei, susținută și de Guvern, urmărește un echilibru între interesele producătorilor și exportatorilor de cereale și cele ale întreprinderilor care folosesc această materie primă.

Potrivit deputatului, termenul de 31 octombrie le oferă exportatorilor timp să comercializeze floarea-soarelui, fără a menține restricțiile o perioadă îndelungată în detrimentul procesatorilor, inclusiv al întreprinderilor din zootehnie și avicultură.

„Noi trebuie să fim foarte atenți cu măsuri care afectează restul ramurilor economice, în special a celor care procesează, care creează locuri de muncă acasă, care aduc valoare adăugată. De aceea s-a venit cu această propunere, inclusiv și Guvernul, și noi am susținut-o, să scurtăm perioada în care se aplică această licențiere până la 31 octombrie, când exportatorii reușesc să-și exporte floarea-soarelui, în special”, a declarat parlamentarul.

Marian susține că deputații care dețin afaceri în comerțul cu cereale sau oleaginoase trebuie să comunice public atunci când promovează proiecte care le-ar avantaja companiile. Deputatul i-a nominalizat direct pe colegii săi din opoziție, deputații Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco, care sunt fermieri. Marian a anunțat că va discuta, împreună cu colegii din fracțiune, despre posibilitatea adoptării unor reguli de declarare a conflictelor de interese a deputaților care semenează proiecte sau amendamente care vizează direct compania/organizația lor.

„În momentul în care ei au afaceri de materie primă – grâu sau floarea-soarelui – când vin cu un proiect de lege care avantajează direct propria lor companie și creează blocaje pentru concurenții lor, lucrul acesta trebuie spus. Trebuie să spui publicului că tu, prin proiectul tău de lege, îți avantajezi propria companie. (…) Le-am zis acest lucru și s-au supărat. Treaba lor, dar noi trebuie să avem grijă de toată economia. Nu putem să avantajăm în mod flagrant materia primă care se exportă în detrimentul celor din zootehnie, alte ramuri care au nevoie de materie primă ieftină”, a mai declarat Radu Marian.

La rândul său, vicepreședintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul PAS Dorin Istratii, care a prezentat proiectul în lectura a doua de la tribuna Parlamentului, a declarat că, pe 21 august 2026, mai multe organizații din sectorul zootehnic și patronal au depus o petiție cu obiecții față de proiect. El a avertizat că limitarea accesului la materie primă mai ieftină ar putea crește costurile procesatorilor și, ulterior, prețurile pentru consumatori.

„Au avut obiecții totale la acest proiect de lege și au solicitat să fie luată în calul această petițe la votarea proiectului, inclusiv în lectura a adoua, în așa fel încât să nu afectăm activitatea procesatorilor care aduc valoare adaugată, cetățenii Republicii Moldova care vor trebui să plătească prețuri mai mari pentru carne, prețuri mai mari pentru floarea soarelui, deoarce producția internă automat se va scumpi”, a declarat Istratii.

După o scurtă dezbatere în Parlament, proiectul care instituie un mecanism provizoriu de licențiere a importului de culturi cerealiere și oleaginoase până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea de a-l prelungi, a fost votat. „Pentru” și-au dat votul doar deputații din fracțiunea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate. Opoziția nu a susținut noile modificări.

Parlamentul Republicii Moldova

Forța Fermierilor amenință cu proteste

Asociația „Forța Fermierilor” contestă, în prima sa reacție publică după vot, argumentele majorității parlamentare. Organizația susține că perioada de licențiere introdusă – 31 octombrie 2026 – este prea scurtă pentru a proteja agricultorii de presiunea importurilor ieftine din Ucraina.

Potrivit asociației, dificultățile de export îi determină pe fermierii ucraineni să vândă la prețuri foarte mici, iar presiunea asupra pieței din Republica Moldova ar putea continua cel puțin patru luni.

În ceea ce privește procesatorii și întreprinderile zootehnice, organizația susține că, în perioada aplicării mecanismului anterior, nu a constatat sesizări privind dificultăți provocate de licențiere.

O altă nemulțumire vizează excluderea asociațiilor de profil din comisia de licențiere. Participarea acestora asigura un echilibru între interesele diferitelor sectoare agroalimentare, afirmă „Forța Fermierilor”.

Referindu-se la acuzațiile lui Radu Marian, președintele asociației, Alexandr Slusari, a declarat pentru NewsMaker că Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco promovează solicitările agricultorilor care i-au votat, nu interese personale.

„Este o declarație aberantă. Domnul Ivanov și domnul Stefanco sunt doi deputați care sunt fermieri și au fost delegați și votați, în mare parte, de mai mulți agricultori. Ei sunt obligați să execute dorința alegătorilor. În cazul de față, noi vorbim nu de interese personale, dar de solicitarea sutelor de agricultori, cu zeci de mii de angajați, care au nevoie de această licențiere, care riscă să fie falimentați în cazul importurilor necontrolate”, a declarat Alexandr Slusari pentru NM.

Asociația anunță că, dacă situația regională a prețurilor nu se schimbă, va cere prelungirea licențierii cel puțin până la 31 decembrie 2026 și este pregătită să organizeze proteste. Totodată, „Forța Fermierilor” solicită ca ședințele comisiei de licențiere să fie publice și să fie anunțată despre acestea cu cel puțin două zile înainte.

De ce a fost nevoie de licențiere și cine o va putea solicita?

Serghei Ivanov preciza, în nota de fundamentare, că licențierea provizorie va preveni afectarea producătorilor agricoli autohtoni de către importurile masive de cereale și oleaginoase din țările vecine, în condițiile în care, în prezent, prețul grâului pe piața internă este cu 1,5 lei mai mic decât prețul din portul Constanța.

Noua redacție a proiectului, votat astăzi, prevede că cererile de eliberare a licenței de import, depuse de persoane fizice și juridice, vor fi examinate de o comisie constituită din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Reprezentanții asociațiilor din sectorul agricol au fost excluși din componența acesteia.

Licența de import va fi eliberată gratuit. Aceasta va putea fi solicitată de persoane fizice sau juridice care se ocupă cu creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, a produselor de morărit sau a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Persoanele care au primit licența de import nu vor avea dreptul să comercializeze și/sau să exporte mărfurile importate.

De menționat că un astfel de regim a fost aplicat și în perioada 2024–2025.

Proiectul de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: