Top-5 motive: Vânzări record de apartamente în Chișinău în 2019

În 2019 a fost înregistrat un număr record de tranzacții de vânzare-cumpărare a apartamentelor în Chișinău cât și pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Conform datelor oferite de Agenția Serviciilor Publice (ASP), numărul total de apartamente vândute a fost de 28 674 dintre care 22 187 apartamente au fost vândute în mun. Chișinău. Datele statistice arată că numărul total de apartamente vândute în 2019 față de anul precedent este mai mare cu 40%.

Experții agenției imobiliare Acces Imobil au făcut o expertiză profesionistă.

Factorii care au determinat creșterea pieței imobiliare în Chișinău

Analizând informația cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor de proprietate oferită de ASP, dar și situația socio-economică din țară, putem enumera mai mulți factori care au determinat o creștere fără precedent a apartamentelor vândute:

  • condiții de creditare mult mai accesibile pentru persoanele fizice
  • creșterea accesibilității apartamentelor
  • investițiile făcute de concetățenii noștri din diasporă
  • investiții făcute ca formă de business
  • migrarea populației din regiunile rurale la oraș

Condiții de creditare mult mai accesibile pentru persoanele fizice

În 2019, băncile comerciale cât și alte companii de creditare au oferit condiții mult mai bune pentru accesarea unui credit ipotecar. Datorită acestui fapt, aproape 9800 de apartamente au fost procurate printr-un credit ipotecar, dintre care aproximativ 3500 de apartamente au fost procurate prin Programul Prima Casă.

Astfel, rata apartamentelor vândute printr-un credit ipotecar este de aproximativ 34%.

Creșterea accesibilității apartamentelor

Un alt factor care a influențat piața imobiliară din R. Moldova este creșterea accesibilității apartamentelor datorită creșterii nominale a salariului în lei cât și a cursului valutar stabil a leului față de Euro.

Conform Biroului Național de Statistică, în trimestrul III 2019, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 7385,0 lei, având o creștere de 13,5% față de trimestrul III 2018.

Astfel, în 2019 salariul mediu anual recalculat în Euro a crescut cu 600 de Euro, de la 3,9 mii Euro anual în 2018 la circa 4,5 mii Euro anual în 2019.

Dacă facem un calcul, pentru a procura un apartament cu 2 camere de 60m2, care are o valoare de 39 000 euro (650 de euro m2 — varianta albă) sunt necesare aproximativ 8,6 salarii medii anuale.

Investiții făcute ca formă de business

Tot mai multe persoane aleg să facă investiții în imobiliare și să câștige profit pe lângă activitatea lor de bază. Distingem 2 tipuri mari de investitori:

  1. investitori care se orientează pe creșterea de capital — procură apartamente în blocuri noi care se află la etapa de construcție la un preț mai mic ca mai apoi după darea în exploatare să le vândă la un preț mai mare
  2. investitori care se orientează pe venit pasiv — procură apartamente cu bani cash sau prin credit ipotecar ca mai apoi să le dea în chirie

Investitorii din prima categorie influențează foarte mult cererea de apartamente noi, astfel în 2019 avem și un record al apartamentelor date în exploatare.

Iar conform Serviciul Fiscal de Stat în anul 2019 avem circa 13 mii de contracte de locațiune au fost înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate.

Investițiile făcute de concetățenii noștri din diasporă

O bună parte din concetățenii noștri din diasporă speră să revină într-o bună zi acasă. Iar ca să aibă la ce reveni aceștia își cumpără o locuință, iar cea mai accesibilă și fiabilă modalitate este procurarea unui apartament în Chișinău.

Chiar dacă lucrează în Europa și au salarii decente, conaționalilor noștri totuși le este greu să procure acolo un imobil, prețurile fiind foarte mari. Dacă comparăm prețul de vânzare a unui metru pătrat din Chișinău cu alte capitale și orașe mari Europene, atunci observăm că prețurile în Chișinău sunt mult mai accesibile.

***

***

Să analizăm o familie de moldoveni care lucrează de 5 — 7 ani peste hotare și care au economii în mărime de 50 000 de euro și vor să procure o un apartament cu 2 camere cu o suprafață de 60m2, cu reparație și mobilat în bloc nou și zonă bună.

În Chișinău, prețul unui apartament astfel de apartament este: 60m2×900 euro/m2 (650 euro/m2 varianta albă + 250 euro pentru reparație și mobilă) = 54 000 euro.

Dacă e să facem o comparație cu orașul Bologna din Italia, pentru un apartament similar de 60m2, unde prețul pentru un metru pătrat este de aproximativ 3470 euro, este nevoie de un buget de 208 200 euro.

Deci e necesar un buget de aproximativ de 4 ori mai mare pentru a cumpăra aceeași locuință. Tocmai din aceste considerente o parte din concetățenii noștri investesc în imobile în Moldova.

Migrarea populației din regiunile rurale la oraș

Ultimele date oferite de BNS din anul 2014 ne arată că 56,6 mii de persoane au decis să-și schimbe locul de trai în altă localitate din țară, din care fiecare a doua persoană este din mediul rural.

Un sold pozitiv migrațional îl are mun. Chișinău, unde în ultimii doi ani s-au strămutat cu traiul din alte raioane 16,6 mii de persoane și mun. Bălți în care numărul persoanelor sosite a depăşit de 2,8 ori numărul persoanelor plecate.

Cu toate că nu există date oficiale recente despre migrarea populației pe interiorul țării, analizând situația socio-economică din țară putem spune că acest trend în ultimii ani este în creștere. Astfel, migrarea persoanelor de regiunile rurale la oraș a contribuit la creșterea numărului de apartamente vândute în 2019.

>>>

Vrei să vinzi sau să cumperi un apartament în Chișinău? Contactează specialiștii agenției imobiliare Acces Imobil la numărul 078 888 900 sau vino la oficiul Acces Imobil: mun. Chișinău. bd. Grigore Vieru 12/1.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor

În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.

Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.

Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.

În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.

În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.

Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.

Chișinăul, declarație despre confruntările dintre Israel și Iran: „Ne alăturăm apelurilor lansate pentru o dezescaladare imediată”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a publicat pe 14 iunie o declarație în care face apel la dezescaladarea confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Totodată, instituția a precizat că autoritățile țării noastre continuă să monitorizeze situația de securitate și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni din regiune.

Republica Moldova urmărește cu îngrijorare escaladarea gravă a tensiunilor din Orientul Mijlociu, generate de deteriorarea situației de securitate în contextul confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Evoluțiile recente riscă să afecteze serios stabilitatea regională și securitatea internațională.

Ne alăturăm apelurilor lansate de comunitatea internațională pentru o dezescaladare imediată a tensiunilor și îndemnăm toate părțile implicate să manifeste reținere maximă și să se angajeze într-un dialog constructiv orientat spre soluționare diplomatică a disputelor”, se arată în declarație.

MAE a mai menționat că siguranța cetățenilor moldoveni din regiune constituie „o prioritate” pentru autoritățile Republicii Moldova. Instituția a precizat că acestea continuă să monitorizeze îndeaproape situația și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni.

Totodată, sprijinim eforturile diplomatice internaționale de relansare a procesului de negociere privind programul nuclear al Iranului, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP) și ale Planului Comun de Acțiune (JCPoA), ca piloni esențiali ai regimului global de neproliferare ale armelor de distrugere în masă în cadrul regimului de control al armelor la nivel internațional”, a adăugat Ministerul de Externe.

Amintim că confruntările militare dintre Israel și Iran au început în noaptea de 12 spre 13 iunie, atunci când armata israeliană a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. În replică, forțele israeliene au bombardat din nou Iranul.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Pe 14 iunie, ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a anunțat că, actualmente, nu există cetățeni moldoveni printre victimele din Israel ale atacurilor iraniene. De asemenea, diplomatul a îndemnat moldovenii din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene și să evite deplasările neesențiale.

Antena 3 CNN

Există cetățeni moldoveni printre victimele atacurilor iraniene asupra Israelului? Precizările ambasadorului Roitman

Actualmente, nu există victime în rândul cetățenilor Republicii Moldova din Israel, în contextul atacurilor Iranului asupra statului evreiesc. Anunțul a fost făcut pe 14 iunie de ambasadorul țării noastre la Tel Aviv, Alexandr Roitman.

Ambasada este în contact permanent cu autoritățile israeliene, pentru moment victime sau răniți printre cetățenii moldoveni nu au fost înregistrate”, a transmis Alexandr Roitman pe Facebook.

Amintim că situația de securitate din Orientul Mijlociu a degradat după ce, în noaptea de 12 spre 13 iunie, Israelul a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. Potrivit BBC, armata israeliană a comunicat că unel rachete au fost interceptate, iar în localitățile în care au fost raportate căderi de proiectile au fost organizate operațiuni de căutare și salvare.

În replică, statul evreiesc a bombardat din nou Iranul. Unul dintre atacuri a vizat zona în care se află aeroportul Mehrabad din Teheran. Spre dimineață, armata israeliană a anunțat că Israel continuă să lovească ținte din Iran. Presa iraniană a relatat că armata țării doboară drone israeliene la granița de nord-vest, în zona Salmas.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a publicat în dimineața de 14 iunie un mesaj în care îndeamnă cetățenii moldoveni din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene. Diplomatul a îndemnat la evitarea deplasărilor neesențiale și aflarea în preajma adăposturilor antirachetă.

parlament.md

Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din PAS

Deputata neafiliată Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Aceasta consideră că hotărârea a fost aprobată ilegal. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 13 iunie a podcastului „Subiect incomod”.

Olesea Stamate a declarat că decizia Biroului Politic Național al PAS privind excluderea sa din partid a fost aprobată „într-un mod prin care se încalcă flagrant” prevederile Statutului Partidului Acțiune și Solidaritate. Deputata a menționat că a contestat în instanță hotărârea.

Am depus cererea, încă nu am primit notificarea că ar fi fost pusă pe rol. Fiindcă inițial am cerut anumite clarificări din partea partidului, răspuns la mai multe întrebări. De exemplu, cum a fost anunțată ședința Biroului Politic Național, deoarece în cadrul acestei structuri poate fi luată decizia cu privire la excluderea unui membru a Biroului Politic Național. Or, aceștia nu au fost anunțați. A fost convocată o ședință a fracțiunii la Președinție. Ședința Biroului Politic Național nu a fost nici anunțată, nici convocată. Mai multe decât atât, în cazul excluderii unui membru al Biroului Politic Național există o anumită procedură prevăzută de Statut: trebuie să fie convocată neapărat Comisia de integritate. Comisia de integritate nu a fost convocată. Cel puțin mie nu mi s-a comunicat și eu n-am putut să vin în fața Comisiei de integritate să-mi expun poziția. Astea sunt doar așa, câteva, la suprafață. Ele sunt mai multe. Și aceste întrebări le-am adresat conducerii partidului. Am așteptat termenul legal să primesc răspuns și am adresat o cerere de chemare în judecată”, a spus deputata.

Amintim că, pe 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că Olesea Stamate a fost exclusă din formațiune și i-a cerut să-și depună mandatul de deputat. Decizia formațiunii de guvernământ a venit în contextul scandalului referitor la eliberarea mai multor condamnați pe viață. PAS susține că Stamate, pe vremea când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care, într-un final, ar fi permis eliberarea deținuților.

Olesea Stamate și-a anunțat pe 16 aprilie retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Parlamentara spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.

Olesea Stamate a propus crearea unei comisii de anchetă care să investigheze Legea amnistiei și amendamentele acesteia. Pe 29 mai, Parlamentul a respins proiectul privind crearea comisiei de anchetă.

Parlamentul Republicii Moldova

VIDEO Sancțiuni împotriva anturajului lui Șor și Plahotniuc / Vandalism la Cimitirul Evreiesc / „Deputații la raport”

Consiliul interinstituțional pe lângă prim-ministru a înghețat activele a peste 20 de persoane din anturajul lui Plahotniuc și Șor, ceea ce a generat dezbateri aprinse în Parlament privind legalitatea acestor măsuri. Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că profanarea mormintelor de la Cimitirul Evreiesc din Chișinău ar putea fi parte a unei provocări planificate. Mai multe detalii – în rubrica tradițională NM „Deputații la raport”.

Autoritățile Moldovei au înghețat activele a peste 20 de persoane din anturajul lui Plahotniuc și Șor.
 Autoritățile din Moldova au înghețat activele a peste 20 de persoane asociate cu oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Prin decizia Consiliului interinstituțional pe lângă prim-ministru, au fost blocate conturi bancare, active comerciale, bunuri imobile și mijloace de transport. Printre cei vizați se numără Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Constantin Botnari și Veaceslav Platon.

Sancțiunile împotriva anturajului lui Șor și Plahotniuc au provocat controverse în Parlament.
 Sancțiunile impuse de Consiliul interinstituțional împotriva persoanelor din anturajul lui Șor și Plahotniuc au stârnit nedumerire în rândul opoziției parlamentare. Unii deputați au recunoscut că aud pentru prima dată despre existența acestui consiliu și pun sub semnul întrebării legalitatea deciziilor acestuia. În același timp, majoritatea parlamentară consideră că măsurile sunt necesare pentru protejarea țării de amenințări și lupta împotriva rețelelor criminale.

Profanarea mormintelor la Cimitirul Evreiesc.
 Peste 50 de morminte de la Cimitirul Evreiesc din Chișinău au fost profanate cu simboluri naziste. Organele de drept au inițiat o cauză penală și caută făptașii, iar autoritățile municipale și politicienii au condamnat vandalismul, catalogându-l drept un act de ură și o amenințare la adresa păcii interetnice. Totuși, președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a exclus că ar putea fi vorba de o provocare planificată.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: