Top-5 motive: Vânzări record de apartamente în Chișinău în 2019

În 2019 a fost înregistrat un număr record de tranzacții de vânzare-cumpărare a apartamentelor în Chișinău cât și pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Conform datelor oferite de Agenția Serviciilor Publice (ASP), numărul total de apartamente vândute a fost de 28 674 dintre care 22 187 apartamente au fost vândute în mun. Chișinău. Datele statistice arată că numărul total de apartamente vândute în 2019 față de anul precedent este mai mare cu 40%.

Experții agenției imobiliare Acces Imobil au făcut o expertiză profesionistă.

Factorii care au determinat creșterea pieței imobiliare în Chișinău

Analizând informația cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor de proprietate oferită de ASP, dar și situația socio-economică din țară, putem enumera mai mulți factori care au determinat o creștere fără precedent a apartamentelor vândute:

  • condiții de creditare mult mai accesibile pentru persoanele fizice
  • creșterea accesibilității apartamentelor
  • investițiile făcute de concetățenii noștri din diasporă
  • investiții făcute ca formă de business
  • migrarea populației din regiunile rurale la oraș

Condiții de creditare mult mai accesibile pentru persoanele fizice

În 2019, băncile comerciale cât și alte companii de creditare au oferit condiții mult mai bune pentru accesarea unui credit ipotecar. Datorită acestui fapt, aproape 9800 de apartamente au fost procurate printr-un credit ipotecar, dintre care aproximativ 3500 de apartamente au fost procurate prin Programul Prima Casă.

Astfel, rata apartamentelor vândute printr-un credit ipotecar este de aproximativ 34%.

Creșterea accesibilității apartamentelor

Un alt factor care a influențat piața imobiliară din R. Moldova este creșterea accesibilității apartamentelor datorită creșterii nominale a salariului în lei cât și a cursului valutar stabil a leului față de Euro.

Conform Biroului Național de Statistică, în trimestrul III 2019, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 7385,0 lei, având o creștere de 13,5% față de trimestrul III 2018.

Astfel, în 2019 salariul mediu anual recalculat în Euro a crescut cu 600 de Euro, de la 3,9 mii Euro anual în 2018 la circa 4,5 mii Euro anual în 2019.

Dacă facem un calcul, pentru a procura un apartament cu 2 camere de 60m2, care are o valoare de 39 000 euro (650 de euro m2 — varianta albă) sunt necesare aproximativ 8,6 salarii medii anuale.

Investiții făcute ca formă de business

Tot mai multe persoane aleg să facă investiții în imobiliare și să câștige profit pe lângă activitatea lor de bază. Distingem 2 tipuri mari de investitori:

  1. investitori care se orientează pe creșterea de capital — procură apartamente în blocuri noi care se află la etapa de construcție la un preț mai mic ca mai apoi după darea în exploatare să le vândă la un preț mai mare
  2. investitori care se orientează pe venit pasiv — procură apartamente cu bani cash sau prin credit ipotecar ca mai apoi să le dea în chirie

Investitorii din prima categorie influențează foarte mult cererea de apartamente noi, astfel în 2019 avem și un record al apartamentelor date în exploatare.

Iar conform Serviciul Fiscal de Stat în anul 2019 avem circa 13 mii de contracte de locațiune au fost înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate.

Investițiile făcute de concetățenii noștri din diasporă

O bună parte din concetățenii noștri din diasporă speră să revină într-o bună zi acasă. Iar ca să aibă la ce reveni aceștia își cumpără o locuință, iar cea mai accesibilă și fiabilă modalitate este procurarea unui apartament în Chișinău.

Chiar dacă lucrează în Europa și au salarii decente, conaționalilor noștri totuși le este greu să procure acolo un imobil, prețurile fiind foarte mari. Dacă comparăm prețul de vânzare a unui metru pătrat din Chișinău cu alte capitale și orașe mari Europene, atunci observăm că prețurile în Chișinău sunt mult mai accesibile.

***

***

Să analizăm o familie de moldoveni care lucrează de 5 — 7 ani peste hotare și care au economii în mărime de 50 000 de euro și vor să procure o un apartament cu 2 camere cu o suprafață de 60m2, cu reparație și mobilat în bloc nou și zonă bună.

În Chișinău, prețul unui apartament astfel de apartament este: 60m2×900 euro/m2 (650 euro/m2 varianta albă + 250 euro pentru reparație și mobilă) = 54 000 euro.

Dacă e să facem o comparație cu orașul Bologna din Italia, pentru un apartament similar de 60m2, unde prețul pentru un metru pătrat este de aproximativ 3470 euro, este nevoie de un buget de 208 200 euro.

Deci e necesar un buget de aproximativ de 4 ori mai mare pentru a cumpăra aceeași locuință. Tocmai din aceste considerente o parte din concetățenii noștri investesc în imobile în Moldova.

Migrarea populației din regiunile rurale la oraș

Ultimele date oferite de BNS din anul 2014 ne arată că 56,6 mii de persoane au decis să-și schimbe locul de trai în altă localitate din țară, din care fiecare a doua persoană este din mediul rural.

Un sold pozitiv migrațional îl are mun. Chișinău, unde în ultimii doi ani s-au strămutat cu traiul din alte raioane 16,6 mii de persoane și mun. Bălți în care numărul persoanelor sosite a depăşit de 2,8 ori numărul persoanelor plecate.

Cu toate că nu există date oficiale recente despre migrarea populației pe interiorul țării, analizând situația socio-economică din țară putem spune că acest trend în ultimii ani este în creștere. Astfel, migrarea persoanelor de regiunile rurale la oraș a contribuit la creșterea numărului de apartamente vândute în 2019.

>>>

Vrei să vinzi sau să cumperi un apartament în Chișinău? Contactează specialiștii agenției imobiliare Acces Imobil la numărul 078 888 900 sau vino la oficiul Acces Imobil: mun. Chișinău. bd. Grigore Vieru 12/1.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, la Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

screenshot

Percheziții la Chișinău într-un dosar privind cinci call-centre. Mai multe persoane, reținute (VIDEO)

Oamenii legii au efectuat percheziții în Chișinău vineri seara, 9 octombrie, într-un dosar ce vizează o rețea formată din cinci call-centre. În urma perchezițiilor, mai multe persoane au fost reținute. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Deocamdată, autoritățile nu au oferit alte detalii despre caz.

NewsMaker

(VIDEO) NATO, cu ochii pe Transnistria/ Nistrul, în pericol/ Ignatiev acuză Chișinăul de militarizare

Cu ce probleme se confruntă locuitorii regiunii transnistrene, care nu este controlată de autoritățile oficiale? Ce inițiative sunt promovate la Tiraspol și cum poate Chișinăul influența evenimentele care au loc acolo? NewsMaker prezintă principalele știri din regiune:

  • Atașatul militar al SUA: Transnistria nu este o amenințare militară
    Regiunea transnistreană nu reprezintă o problemă la nivel militar, susține atașatul apărării în cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, Marcel Bolboacă-Negru. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu oferit pentru NewsMaker, în contextul Moldova Security Forum, desfășurat în perioada 8-9 octombrie, la Chișinău.
  • NATO nu este implicat în soluționarea conflictului transnistrean
    NATO nu este implicată în soluționarea conflictului transnistrean și nici în demersurile diplomatice legate de acesta. Declarația îi aparține secretarei generale adjuncte a Alianței Nord-Atlantice, Radmila Šekerinska, și a fost făcută într-un interviu pentru NewsMaker, oferit în marja Moldova Security Forum. Aceasta a reiterat sprijinul NATO pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele recunoscute internațional. Totodată, Radmila Šekerinska, a subliniat că sprijinirea țărilor partenere reprezintă o importantă investiție în securitatea NATO.
  • Experți de la Chișinău și Tiraspol, în discuții despre criza de pe Nistru
    Situația hidrologică critică din bazinul Nistrului a fost discutată de experții grupului de lucru pentru ocrotirea mediului de la Chișinău și Tiraspol. Aceștia s-au reunit în format de videoconferință, pe 9 octombrie, la inițiativa Misiunii OSCE în Moldova. Ședința s-a axat pe identificarea unor soluții pentru reducerea riscurilor provocate de scăderea debitului Nistrului și limitarea efectelor crizei hidrologice.
  • Ignatiev s-a întâlnit cu o delegație din Ungaria la Tiraspol
    Ambasadorul Ungariei în Republica Moldova, Sándor Szabó, s-a întâlnit la Tiraspol cu șeful așa-zisului departament de externe al regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev. Potrivit Tiraspolului, Ignatiev a criticat crearea de către Chișinău a Fondului de convergență și anularea facilităților fiscale pentru întreprinderile din regiunea transnistreană. De asemenea, acesta a invocat o pretinsă militarizare continuă a Moldovei. Totodată, a subliniat necesitatea depunerii unor eforturi internaționale pentru reluarea negocierilor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


De ce PAS nu a înaintat candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei? Grosu: Nu putem nici să pretindem că am lua un scor bun

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, a declarat că PAS nu a înaintat un candidat la scrutinul electoral pentru funcția de bașcan al Găgăuziei pentru că nu ar reuși să obțină un rezultat bun. Oficialul susține că acest lucru ar fi legat de deciziile pe care formațiune de guvernământ le-a luat pentru a debloca organizarea alegerilor în autonomie. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 9 octombrie a emisiunii „Realitate te privește” de la RLive.

„Noi am analizat foarte atent. Nu cred că am putea nici să pretindem că am putea lua un scor bun acolo, pentru că a trebuit să ne asumăm niște decizii nepopulare, pe care, din păcate, politicienii din Găgăuzia nu și le-au asumat. Mă refer la deblocarea… În primul rând, faptul că ei au pus pe tavă Găgăuzia lui Șor și Kremlinului. Doi: au creat blocaje, prin care a expirat mandatul Adunării, n-au putut adopta deciziile cum să desfășoare alegerile. Și atunci a trebuit noi, de la centru, să intervenim și să ne asumăm această decizii. Din păcate, acolo există sportul ăsta de a pasa responsabilitatea și o competiție în care critică mai tare Chișinăul. Dar repet: noi ne-am asumat, am setat regulile și văd că se înscriu competitori în această campanie. Foarte bine! (…) Eu cred că acolo sunt suficienți candidați din care cetățenii noștri din Găgăuzia pot să aleagă”, a declarat Igor Grosu.

Întrebat dacă PAS ar putea susține „indirect” vreun candidat la funcția de bașcan, liderul formațiunii a spus: „Noi nu o să susținem pe nimeni, pentru că nu ar fi corect. Trebuie să ai candidatul tău. În plus, există prevederea aceasta care interzice să fie un candidat camuflat”.

Amintim că locuitorii din UTA Găgăuzia sunt așteptați la urne pe 15 noiembrie, după mai bine de un an de blocaj electoral. În aceeași zi, ei vor alege viitoarea componență a Adunării Populare a Găgăuziei și noul bașcan. Despre modul în care a fost soluționată criza electorală din Găgăuzia, rolul pe care îl va avea Chișinăul în organizarea alegerilor și semnificația acestora pentru Comrat, NewsMaker a scris – AICI.

Până acum, cinci candidați au fost înscriși în cursa electorală pentru funcția de bașcan:

  • Ivan Cîlcic (Partidul Popular Găgăuz);
  • Fiodor Gagauz (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova);
  • Alexandr Stoianoglo (candidat independent);
  • Corneliu Dudnic (candidat independent);
  • Petr Vlah (Partidul „NOI – Noua Opțiune Istorică).

Rusia a atacat un bloc de locuințe din Zaporojie: 11 morți, printre care 3 copii

Armata rusă a atacat cu bombe aeriene ghidate orașul Zaporojie în dimineața zilei de 10 octombrie. În urma bombardamentului, 11 persoane au murit, inclusiv trei copii.

Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, explozia a distrus complet una dintre scările unui bloc de locuințe. De asemenea, au fost avariate mai multe case particulare și alte clădiri.

Șeful administrației militare regionale din Zaporojie, Mihail Semîkin, a anunțat că 11 persoane au fost omorâte în urma atacului. Printre victime se numără și trei copii. De asemenea, 10 persoane, printre care un minor, au fost rănite.

Oficialul a precizat că operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare. „Este posibil ca sub dărâmături să se mai afle oameni”, a declarat oficialul.

Poliția Națională a Ucrainei a anunțat că nu se știe ce s-a întâmplat cu alte 14 persoane. Potrivit instituției, forțele ruse au lansat cinci bombe aeriene asupra zonelor rezidențiale din Zaporojie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: