Ucraina: zeci de case și poduri de pe malul drept al Niprului au fost inundate, după ce barajul Nova Khakova a fost distrus

71 de case și 3 poduri au fost inundate până în prezent pe malul drept al Niprului, în urma distrugerii barajului hidrocentralei Khakova. Informațiile au fos confirmate de șeful administrației regionale din Herson, Alexandr Prokudin.

„Apa continuă să sosească și să inunde așezările din regiunea Herson. Până la această oră, se cunosc 71 de clădiri inundate”, a declarat Prokudin în seara zilei de 6 iunie.

Potrivit lui Prokudin, toate aceste case se află în satele dintre Khakova și Herson, de-a lungul Niprului. Tot acolo, apa a inundat trei poduri peste Nipru și râurile care se varsă în el, fapt care a îngreunat accesul către una din localități, Odradokamenka.

Totodată, potrivit lui Prokudin, până la ora locală 15:30, 1 328 de persoane fuseseră evacuate din zona inundată, dintre care aproape 1 200 din districtul Ostrov din regiunea Herson. Evacuarea continuă, potrivit șefului administrației regionale.

Amintim că, în noaptea de 5 spre 6 iunie, barajul Nova Kakhovka din regiunea Herson a Ucrainei, controlată de Rusia, a fost distrus de armata rusă. Barajul alimenta cu apă peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014 și centrala nucleară Zaporojie, aflată, de asemenea, sub control rusesc. De menționat că un cartier a fost inundat, iar guvernatorul regiunii a anunțat evacuarea de localitate.

Liderii europeni, cei ai UE și șeful NATO au condamnat distrugerea barajului Nova Khakova de către armata rusă. Între aceștia, președintele Consiului European, Charles Michael, a declarat că acțiunea se califică drept crimă de război și a dat asigurări că Rusia și complicii săi vor fi trași la răspundere.  Actul odios al armatei ruse a fost denunțat și de către președinta Maia Sandu. Șefa statului a făcut apel la președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, spunându-i că Republica Moldova este gata să acorde ajutor la atenuarea impactului și inundațiilor, provocate de distrugerea barajului.

De menționat că Moscova respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că distrugerea barajului este un „sabotaj” de care s-ar face vinovată Ucraina. Scopul acestei acțiuni, potrivit lui Peskov, este de a priva de apă cetățenii din Crimea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Consiliul Europei: Republica Moldova, printre statele europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare

Republica Moldova se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare, potrivit statisticilor penale anuale SPACE I pentru 2025, publicate de Consiliul Europei. Cu 245 de deținuți la 100 000 de locuitori, Republica Moldova ocupă locul al treilea în Europa, fiind depășită doar de Turcia și Azerbaidjan.

Raportul arată că la 31 ianuarie 2025, cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Turcia (458 de deținuți la 100 000 de locuitori), Azerbaidjan (271) și Republica Moldova (245). Moldova este urmată de Georgia (232), Ungaria (206) și Muntenegru (200).

În ceea ce privește gradul de ocupare a penitenciarelor, Republica Moldova se află aproape de media europeană. Sistemul penitenciar moldovenesc a raportat 87 de deținuți la 100 de locuri disponibile, în condițiile în care densitatea mediană europeană este de 89 de deținuți la 100 de locuri. Spre comparație, unele state europene se confruntă cu supraaglomerare severă, precum Franța și Turcia, cu câte 131 de deținuți la 100 de locuri.

Raportul evidențiază și faptul că Republica Moldova are una dintre cele mai tinere populații carcerale din Europa. Vârsta medie a deținuților moldoveni este de 30 de ani, cea mai scăzută dintre statele analizate, în timp ce media europeană este de 39 de ani.

Totodată, 4,2% dintre deținuții din penitenciarele moldovenești au vârsta de peste 65 de ani, un procent comparabil cu cel înregistrat în Portugalia și Norvegia.

Datele SPACE I mai arată că Republica Moldova se numără printre statele europene cu cele mai reduse proporții de deținuți străini. Aceștia reprezintă doar 1,9% din totalul populației carcerale, față de media europeană de 17%. Doar România are o pondere mai mică, de 1,1%.

Statisticile SPACE I sunt elaborate anual de Consiliul Europei și analizează evoluția populațiilor penitenciare din statele europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: