biserică, Ucraina

„Ucrainenii se eliberează de demonii Moscovei”. Zelensky a promulgat legea de interzicere a Bisericii Ortodoxe legate de Moscova

Legea care interzice activitatea Bisericii Ortodoxe Ucrainene legată de Moscova a fost promulgată de Președintele Volodimir Zelenski, pe 24 august, de Ziua Independenței Ucrainei față de Uniunea Sovietică. Textul oficial a devenit public pe site-ul parlamentului, relatează AFP. Această decizie, criticată de Rusia, a fost aprobată de Parlament, apoi promulgată de Zelensky, la doi ani și jumătate de la debutul invaziei ruse în Ucraina.

Acțiunea va consolida independența Ucrainei, a afirmat liderul ucrainean în cadrul unui discurs, subliniind că „ortodocșii ucraineni fac astăzi un pas pentru a se elibera de demonii Moscovei”.

Eforturile de a scăpa de influența spirituală rusă s-au intensificat din 2022, deși Ucraina a început aceste încercări în 2014, după invazia Rusiei în Crimeea.

Deși s-a separat oficial de Patriarhia Moscovei în 2022, Biserica Ortodoxă Ucraineană a fost adesea acuzată de loialitate față de Rusia de către oficialii ucraineni. Patriarhul Kiril, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse și un susținător fidel al președintelui Vladimir Putin, a binecuvântat invazia Ucrainei.

Legea promulgată de Zelensky va fi publicată în „Vocea Ucrainei”, monitorul oficial al țării. La 30 de zile după publicare, va intra în vigoare. Serviciul de stat al Ucrainei pentru politica etnică și libertatea de conștiință va elabora regulamentele și actele pentru aplicarea prevederilor stabilite de deputați. De asemenea, va fi format un grup de experți care va analiza documentele Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Moscovei.

Potrivit, Europei Libere, comunitățile religioase afiliate Patriarhiei Moscovei au acum opțiuni limitate: fie aderă la Biserica Autocefală a Ucrainei, care și-a câștigat independența ecleziastică în timpul președinției lui Petro Poroșenko, fie rămân o comunitate dizolvată.

Ca alternativă, pot trece la biserici ortodoxe locale, cum ar fi cea românească din Bucovina. Această opțiune este însă controversată și riscă să provoace un scandal diplomatic, deoarece ar putea fi văzută ca o încălcare a integrității teritoriale prin afilierea la Patriarhia Română.

Presa română, invocând un răspuns oficial al autorităților ucrainene, sugerează că o soluție de compromis ar putea fi integrarea sub vicariatul român al Bisericii Autocefale a Ucrainei, creat special pentru această situație, pentru a preveni un „scandal internațional”.

Marți, 20 august, Parlamentul ucrainean a adoptat o lege privind interzicerea Bisericii cu legături cu Rusia. Un sondaj realizat în 2023 de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev arată că 66% dintre ucraineni susțin această interdicție.

Conform presei, Biserica afiliată Rusiei are încă în jur de 9.000 de parohii în Ucraina, în timp ce rivalul independent are între 8.000 și 9.000 de parohii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: