Uniunea Europeană (UE) a lansat pe 4 noiembrie procedura pentru sancţionarea preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, a fiului său Viktor şi a altor 13 responsabili din această ţară, ca răspuns la reprimarea brutală a protestelor postelectorale, informează AFP.
Unda verde pentru impunerea interdicțiilor de viză și înghețarea activelor lui Lukașenko și a celor 14 a fost dată miercuri de ambasadorii celor 27 de state membre ale UE și ar trebui confirmată în jurnalul oficial al blocului pe 6 noiembrie, spun sursele citate de Europa liberă.
Lukașenko se află sub presiunea demonstrațiilor care contestă de trei luni rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august, despre care Opoziția spune că au fost fraudate iar Occidentul refuză să le recunoască.
Lukașenko, 66 de ani, nu s-a aflat inițial pe lista celor celor 40 de oficiali cărora le-au fost înghețate activele din UE și care au primit interdicție de călătorie, pentru presupusul lor rol în repremarea protestelor Opoziției și reprimarea protestatarilor, precum și pentru fraudarea votului din 9 august.
Însă la jumătatea lunii octombrie, miniștrii de externe ai UE au inițiat un nou pachet de sancțiuni care să-l includă și pe Lukașenko. Restricțiile îl vizează și pe fiul lui Lukașenko, Viktor, consilier în securitate națională în Belarus, considerat unul dintre responsabilii de represiunea din Belarus.
Responsabila pentru comunicaţii a preşedintelui Lukaşenko, Natalia Esmont, directorul său de cabinet, Igor Sergeenko, şeful KGB-ului belarus, Ivan Tertel, şi şeful unităţilor speciale Alfa, Serghei Zubvok, se numără printre cei 13 colaboratori sancţionaţi.
Numele lor se adaugă celor 40 de responsabili, printre care ministrul de interne, împotriva cărora UE a introdus deja sancţiuni pe 2 octombrie.
Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.
„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.
Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.
Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.
Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.
Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.
Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.
Facebook/CLaudiu Târziu
Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.
Cine este Claudiu Târziu
Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.
În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.
În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.
Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.