agerpres.ro

UE introduce sancţiuni împotriva lui Lukaşenko şi altor 14 responsabili din Belarus, printre care și fiul său

Uniunea Europeană (UE) a lansat pe 4 noiembrie procedura pentru sancţionarea preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, a fiului său Viktor şi a altor 13 responsabili din această ţară, ca răspuns la reprimarea brutală a protestelor postelectorale,  informează AFP.

Unda verde pentru impunerea interdicțiilor de viză și înghețarea activelor lui Lukașenko și a celor 14 a fost dată miercuri de ambasadorii celor 27 de state membre ale UE și ar trebui confirmată în jurnalul oficial al blocului pe 6 noiembrie, spun sursele citate de Europa liberă.

Lukașenko se află sub presiunea demonstrațiilor care contestă de trei luni rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august, despre care Opoziția spune că au fost fraudate iar Occidentul refuză să le recunoască.

Lukașenko, 66 de ani, nu s-a aflat inițial pe lista celor celor 40 de oficiali cărora le-au fost înghețate activele din UE și care au primit interdicție de călătorie, pentru presupusul lor rol în repremarea protestelor Opoziției și reprimarea protestatarilor, precum și pentru fraudarea votului din 9 august.

Însă la jumătatea lunii octombrie, miniștrii de externe ai UE au inițiat un nou pachet de sancțiuni care să-l includă și pe Lukașenko. Restricțiile îl vizează și pe fiul lui Lukașenko, Viktor, consilier în securitate națională în Belarus, considerat unul dintre responsabilii de represiunea din Belarus.

Responsabila pentru comunicaţii a preşedintelui Lukaşenko, Natalia Esmont, directorul său de cabinet, Igor Sergeenko, şeful KGB-ului belarus, Ivan Tertel, şi şeful unităţilor speciale Alfa, Serghei Zubvok, se numără printre cei 13 colaboratori sancţionaţi.

Numele lor se adaugă celor 40 de responsabili, printre care ministrul de interne, împotriva cărora UE a introdus deja sancţiuni pe 2 octombrie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dosarul „Evrazia” inițiat de SIS: reprezentanții organizației afiliate lui Șor vor fi audiați prin videoconferință

După mai multe amânări, pe 28 noiembrie, la Curtea de Apel Centru a avut loc ședința în dosarul în care se cere declararea organizației neguvernamentale „Evrazia”, care este afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, drept extremistă. Instanța a admis cererea reprezentaților privind desfășurarea audierilor prin videoconferință, transmite IPN.

Purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel, Adelina Roșca, a declarat pentru sursa citată că data următoarei ședințe încă nu a fost stabilită, întrucât trebuie coordonate aspectele tehnice necesare pentru organizarea audierii prin videoconferință.

Amintim că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a cerut Curții de Apel Centru recunoașterea organizației „Evrazia” drept extremistă în iulie 2025.

Organizația este vizată într-un raport al SIS despre imixtiunea externă în procesele electorale din 2024. Documentul indică faptul că influența străină asupra Republicii Moldova s-a exercitat prin „platforme, agenți de influență și instrumente tipice unei imixtiuni hibride”, printre care entitatea „Evrazia”, Blocul „Victorie” și grupul criminal organizat „Șor”, susținut de persoane aflate sub sancțiuni internaționale și în căutare.

Organizația „Evrazia” a fost fondată în aprilie 2024, la Moscova, de fosta contabilă a lui Șor, Nelli Parutenco. Structura a fost sancționată în 2024 de Uniunea Europeană și de Statele Unite ale Americii pentru implicare în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova și pentru promovarea intereselor Rusiei în regiune.

Dacă instanța de apel va admite cererea SIS, „Evrazia” va deveni prima organizație cu sediul în Federația Rusă declarată extremistă în Republica Moldova, ceea ce va implica interzicerea oricăror activități pe teritoriul țării și blocarea conturilor și resurselor sale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: