Uniunea Europeană (UE) a lansat pe 4 noiembrie procedura pentru sancţionarea preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, a fiului său Viktor şi a altor 13 responsabili din această ţară, ca răspuns la reprimarea brutală a protestelor postelectorale, informează AFP.
Unda verde pentru impunerea interdicțiilor de viză și înghețarea activelor lui Lukașenko și a celor 14 a fost dată miercuri de ambasadorii celor 27 de state membre ale UE și ar trebui confirmată în jurnalul oficial al blocului pe 6 noiembrie, spun sursele citate de Europa liberă.
Lukașenko se află sub presiunea demonstrațiilor care contestă de trei luni rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august, despre care Opoziția spune că au fost fraudate iar Occidentul refuză să le recunoască.
Lukașenko, 66 de ani, nu s-a aflat inițial pe lista celor celor 40 de oficiali cărora le-au fost înghețate activele din UE și care au primit interdicție de călătorie, pentru presupusul lor rol în repremarea protestelor Opoziției și reprimarea protestatarilor, precum și pentru fraudarea votului din 9 august.
Însă la jumătatea lunii octombrie, miniștrii de externe ai UE au inițiat un nou pachet de sancțiuni care să-l includă și pe Lukașenko. Restricțiile îl vizează și pe fiul lui Lukașenko, Viktor, consilier în securitate națională în Belarus, considerat unul dintre responsabilii de represiunea din Belarus.
Responsabila pentru comunicaţii a preşedintelui Lukaşenko, Natalia Esmont, directorul său de cabinet, Igor Sergeenko, şeful KGB-ului belarus, Ivan Tertel, şi şeful unităţilor speciale Alfa, Serghei Zubvok, se numără printre cei 13 colaboratori sancţionaţi.
Numele lor se adaugă celor 40 de responsabili, printre care ministrul de interne, împotriva cărora UE a introdus deja sancţiuni pe 2 octombrie.
Președinta Maia Sandu a declarat, în cadrul Forumului Național al Cadrelor Didactice desfășurat la Chișinău, că școala are datoria de a forma nu doar specialiști, ci și cetățeni care „să iubească Republica Moldova, să creadă în ea și să o apere”. Totodată, șefa statului a afirmat că sistemul educațional „a eșuat” în a cultiva apreciere pentru libertate și democrație și a atras atenția că școala face „insuficient” pentru a pregăti tinerii să facă față fenomenelor dezinformării și propagandei.
„Discuția despre valori în școală a rămas abstractă și insuficientă. Și școala, și societatea în general au eșuat să educe oameni care să aprecieze la justa valoare libertatea și democrația. Democrația este văzută la noi ca un fapt static – noi avem drepturi – și nu ca o responsabilitate. Democrația nu trebuie doar predată, ci și practicată în școală prin consiliile elevilor, prin încurajarea alegerilor autentice, prin dezbateri, negocieri și prin implicarea elevilor în administrarea bugetelor. Dacă asta s-ar întâmpla în toate școlile, nu am avea atâția tineri care, atunci când obțin dreptul la vot, spun că nu-i interesează politica”, subliniat Maia Sandu.
Președinta a atras atenția și asupra lipsei de interes a unor tineri față de războiul din Ucraina.
„Cred că ați văzut interviuri cu tineri care spun că nu-i interesează ce se întâmplă cu războiul din Ucraina. Este foarte grav dacă acești tineri nu înțeleg că un război în țara vecină înseamnă riscuri de securitate și pentru țara lor. E la fel de grav să vedem cum tineri nu înțeleg cine se face vinovat de acest război”, a menționat șefa statului.
Totodată, Sandu a afirmat că țara este „foarte vulnerabilă” la propagandă și manipulare, iar „școala nu face suficient pentru ca tinerii să facă față acestui fenomen”.
În acest context, Maia Sandu a cerut o abordare serioasă a disciplinei Educația civică. „Această misiune, această discuție despre valori și acest angajament de a educa tinerii în spiritul valorilor consfințite în Constituție nu ține doar de obiectul Educația civică, ci de școală în ansamblu și de dumneavoastră”, a declarat președinta în adresarea sa către profesori.
Președinta a reiterat că R. Moldova trece printr-o perioadă de provocări majore, care pun la încercare securitatea, unitatea și capacitatea de a supraviețui ca țară suverană și liberă.
„În astfel de timpuri, educația devine scutul nostru și prima linie de apărare a R. Moldova. Dumneavoastră nu creșteți doar specialiști, ci și cetățeni, oameni care să iubească această țară, să creadă în ea și să o protejeze. Voi cultivați curajul de a gândi liber și demnitatea de a spune adevărul. Voi cultivați respectul pentru valorile noastre – suveranitatea, demnitatea, pacea, respectul reciproc, integritatea, limba și cultura noastră”, a mai spus șefa statului.
Potrivit președintei, „în clase trebuie să se formeze anticorpii împotriva manipulării și dezinformării”.
„Această misiune se leagă direct de cel mai important proiect al țării noastre – aderarea la Uniunea Europeană. Pentru că Uniunea Europeană nu înseamnă doar tratate și negocieri, ci valori trăite zi de zi, iar aceste valori prind rădăcini în școală, acolo unde se formează generația care va păstra libertatea, pacea și democrația. Dacă pierdem tinerii, pierdem totul. O țară fără tineri implicați devine o țară vulnerabilă, unde alții decid pentru noi. Un cuvânt spus la momentul potrivit poate transforma un elev indiferent într-un cetățean implicat. O discuție sinceră poate aprinde încrederea și speranța că Moldova are un viitor prosper, un viitor democratic și că tinerii noștri pot rămâne acasă și pot avea succes aici, acasă. Dumneavoastră sunteți acolo zi de zi, le vorbiți acestor copii și, prin puțin, puteți face foarte mult”, a subliniat Maia Sandu.
