Emanuel Ungureanu, vicepreşedintele Comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor din România, a declarat că echipamentele medicale donate Republicii Moldova ar fi de proastă calitate. Acesta s-a prezentat la Direcția Națională Anticorupție pentru a oferi detalii într-un dosar care vizează achiziţii de materiale de protecţie împotriva infecţiei COVID-19, informează Agerpres.
„Unifarm a fost împrumutată de Trezorerie cu o sumă de bani, adică de statul român, să achiziţioneze echipamente de protecţie şi măşti şi alte echipamente, în context COVID. După aceea, acelaşi stat român, prin Ministerul Sănătăţii, a cumpărat aceeaşi marfă, a doua oară şi a livrat-o către Republica Moldova. Adică spălarea banilor murdari daţi pe măşti de proastă calitate, la suprapreţ, a fost făcută de o structură a statului român, numită Unifarm SA”, a declarat Ungureanu.
„Şi tot statul român, prin Ministerul Sănătăţii, a făcut această spălare, provocând din punctul meu de vedere, şi o problemă diplomatică. Adică noi am donat Republicii Moldova măştile de proastă calitate şi echipamentele de proastă calitate pe care le-au refuzat spitalele din România”, a mai spus Ungureanu.
Ministerul Sănătății a refuzat să comenteze calitatea echipamentelor. Cu toate acestea, consilierul premierului Chicu, Vitalie Drăgancea, a venit cu o reacție la acest subiect.
„Chiar și după apariția acestor informații nimic nu s-a schimbat. Ajutorul a venit în Republica Moldova în timp de epidemie și noi l-am primit ca un semnal foarte puternic de frăție și prietenie”, a declarat Drăgancea pentru TV8.
„Indiferent de faptul că unii decidenți au comis probabil niște greșeli, ceea ce e mai puțin treaba noastră, noi legat de acest lot de ajutor avem de spus doar una: „Mulțumim România!”. Noi le suntem pe bune foarte recunoscători tuturor românilor pentru că în perioada asta au găsit posibilitate și au ajutat Republica Moldova”, a mai spus acesta.
Amintim că România a oferit Republicii Moldova o donaţie de echipamente medicale şi medicamente în valoare de 3,5 milioane de euro.
Guvernul urmează să modifice regulile privind plata alocațiilor de stat pentru merite deosebite față de stat în cazul persoanelor care emigrează. Totodată, va fi introdus un mecanism de recuperare a alocațiilor plătite necuvenit. Prevederile se regăsesc într-un proiect inclus pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Guvern, din 21 octombrie, și va fi prezentat de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru. Proiectul mai prevede majorarea unor alocații lunare de stat, precum și creșterea ajutorului material anual acordat până la 9 mai, de la 10 000 la 30 000 de lei, pentru mai multe categorii de participanți la cel de-Al Doilea Război Mondial.
Una dintre prevederile proiectului vizează persoanele care beneficiază de alocații de stat pentru merite deosebite față de stat și care emigrează. Proiectul prevede că plata alocației persoanei care și-a stabilit domiciliul în străinătate se suspendă în mod automatizat, începând cu luna următoare celei în care a parvenit informația de la Agenția Servicii Publice. Plata se reia în baza cererii beneficiarului sau a reprezentantului desemnat prin procură, începând cu luna suspendării, pentru o perioadă de 12 luni. La expirarea acestui termen, persoana are obligația să prezinte sau să transmită pe adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale certificatul de viață.
În prezent, persoanele care își stabilesc domiciliul în străinătate primesc alocația până în luna în care sunt scoase de la evidență în localitatea de domiciliu. Prin excepție, anumite categorii de beneficiari continuă să primească alocația timp de 12 luni de la scoaterea de la evidența, cu obligația de a prezenta ulterior certificatul de viață la Casa Națională de Asigurări Sociale și de a-l actualiza la fiecare 12 luni.
Proiectul se completează și cu un mecanism de recuperare a alocațiilor plătite necuvenit, care prevede reținerea lunară a 20% din cuantumul alocației stabilite, cu posibilitatea majorării procentului până la 100%, la cererea beneficiarului. Totodată, se reglementează recuperarea pe cale judiciară a sumelor nerestituite și trecerea la cheltuieli a sumelor nerecuperate în cazul decesului persoanei sau al expirării termenului de prescripție de 3 ani, după întreprinderea măsurilor de recuperare.
În prezent, proiectul prevede doar că sumele alocațiilor plătite necuvenit se restituie integral de către persoanele care le-au primit.
În prezent, anumite categorii de cetățeni beneficiază de alocații lunare de stat indiferent dacă primesc sau nu pensii ori alocații de stat. Proiectul prevede eliminarea acestei facilități pentru trei categorii: soții supraviețuitori ai participanților la cel de-Al Doilea Război Mondial sau la acțiuni de luptă în timp de pace, căzuți la datorie, ori ai persoanelor cu dizabilități de pe urma războiului; participanții la acțiunile de luptă din Afghanistan și din alte state; precum și persoanelor care au participat la acțiunile de luptă pentru. apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova și la a activitățile ulterioare de deminare și colectare a munițiilor.
Proiectul prevede majorarea alocațiilor lunare de stat pentru persoanele cu dizabilități cauzate de participarea la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, de expunerea la radiații în timpul serviciului militar sau special, precum și pentru anumite persoane evacuate din zona de înstrăinare în 1986. Cuantumurile s-ar putea majora: dizabilități severe – de la 1 600 la 1 850 de lei; dizabilități accentuate – de la 1 450 la 1 700 de lei; și dizabilități medii – de la 1 375 la 1 625 de lei.
Proiectul prevede majorarea alocațiilor lunare de stat de la 1000 la 1250 de lei atât pentru unul dintre părinții participanților la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl decedați, cât și pentru persoanele care au participat la lichidarea consecințelor avariei sau care au venit în 1986 din zona de înstrăinare și au obținut cetățenia Republicii Moldova.
Documentul prevede majorarea ajutorului material anual, acordat până la data de 9 mai, de la 10 000 la 30 000 de lei pentru participanții la cel de-Al Doilea Război Mondial din rândul militarilor care au servit în armata de operații, detașamente și formațiuni de partizani sau au făcut parte din organizații și grupe ilegale, precum și pentru persoanele cu dizabilități cauzate de răniri ori afecțiuni legate de participarea la război.
