Unul dintre posturile suspendate acționează în judecată Comisia pentru Situații Excepționale: „Și-au depășit atribuțiile în mod grosolan”

Postul de televiziune ITV – afiliat fugarului Ilan Șor – acționează Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) în judecată. Se întâmplă după ce Comisia a decis, pe 30 octombrie, la cererea Serviciului Informații și Securitate (SIS), să suspende temporar licența de emisie a șase posturi TV, între ele – ITV. Anunțul a fost făcut de avocata Alina Palii, care va apăra interesele ITV în judecată. Palii susține că este gata să demonstreze în instanță că membrii CSE ar fi admis mai multe încălcări, depășindu-și atribuțiile.

„Suntem siguri că instanța va analiza toate încălcările admise de membrii CSE privind suspendarea licenței ITV. (…) Și-au depășit atribuțiile în mod grosolan. Chiar dacă în țară a fost declarată stare de urgență, în nici într-un caz acest lucru nu prevede stoparea activității serviciilor mass-media”, a declarat avocata Alina Palii pentru ITV.

NM l-a contactat pentru un comentariu pe purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. Până în momentul publicări știrii, însă, nu am primit un răspuns la solicitarea expediată.

***

Amintim că, pe 30 octombrie 2023, CSE a dispus suspendarea licențelor de emisie a altor șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3) pentru că ar „reprezintă un pericol la adresa securității informaționale”, potrivit șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața. Directorul SIS a declarat că cele șase posturi TV își realizează activitatea cu „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către Consiliul Audiovizualului (CA), dar și de SIS, iar prim-ministrul Dorin Recean a anunțat despre existența unor „dovezi că aceste posturi urmăresc un interes din afara Republicii Moldova, în scop destabilizator”.

În aceeași zi, SIS a anunțat că a blocat 31 de site-uri, dintre care 21 ar fi controlate de Moscova. Deciziile autorităților au stârnit îngrijorări în rândul mai multor ONG-uri de media și a Avocatului Poporului, Ceslav Panico – care au cerut mai multe explicații de la organele de stat care au luat decizia, precum și reacții dure din partea conducerii posturilor TV rămase fără licență – care au acuzat guvernarea de cenzură. Nici Moscova nu a ratat ocazia de a comenta deciziile autorităților de la Chișinău. Comisarul pentru drepturile omului în Federația Rusă, Tatiana Moskalkova, a anunțat că a făcut apel la ONU, solicitând prevenirea politicii de cenzurare a mass-mediei din Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: