Андрей Мардарь/ NewsMaker.md

Veaceslav Platon o acționează în judecată pe jurnalista Mariana Rață. Replica acesteia: îl așteptăm să revină în Moldova

Omul de afaceri Veaceslav Platon a anunțat că o va acționa în judecată pe jurnalista Mariana Rață. Prin intermediul unui mesaj publicat pe pagina sa de facebook, acesta a acuzat-o pe moderatoarea emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 de lezarea onoarei și demnității și a precizat că procesul de judecată va fi intentat la Judecătoria București. În replică, Mariana Rață a răspuns că îl așteaptă pe Platon să revină în Republica Moldova, pentru a participa la ședințele de judecată.

„Dragă Mariana! Văd că ți-ai ieșit din bine, iar din acestă cauză sunt obligat să te port prin judecăți. Vreau să văd cum te vei îndreptăți. Acum suntem în proces de pregătire a cererilor de chemare în judecată privind apărarea onoarei și demnității și înaintarea acestora la Judecătoria București pentru cetățenii cu pașapoarte românești. Te voi purta și pe acolo. Să știi că m-am amuzat copios, atunci când ai declarat despre oarecare investigații în privința mea. La ultima noastră întrevedere, ți-am explicat timp de 4 ore doar o singură schemă din furtul miliardului. Dar așa și n-ai înțeles nimic”, a scris Platon.

Ex-deputatul a mai acuzat-o pe Mariana Rață că ar fi agent al Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

„Apropo, pregătește-ți banii pentru avocați. Și să nu îndrăznești să-i achiți din contul TV8, pentru că te vei alege imediat și cu o cerere la Procuratura europeană pentru delapidarea resurselor europene. Aceștia vor începe a deranja donatorii și vă vor pune capacul. Ce-i drept, ai putea să te adresezi după bani la SIS. Ei sunt obligați să ramburseze cheltuielile agenților săi, suportate în timpul executării misiunilor de serviciu”, a mai scris Veaceslav Platon.

Controversatul om de afaceri a mai menționat că va pregăti „o cerere aparte” cu privire la emisiunea din 13 septembrie moderată de Mariana Rață, cu participarea președintei țării, Maia Sandu.

Ulterior, acesta a publicat și cererea de chemare în judecată. Mai exact, este vorba despre o declarație făcută în cadrul unui editorial publicat pe 9 septembrie.

Jurnalista a publicat o reacție tot pe Facebook: „Urmare a atacurilor orchestrate din ultimele zile îmi este deja clar că scopul lor este de a mă intimida pentru investigațiile pe care le-am realizat și cele pe care urmează să le realizez. Anunț pe această cale că, indiferent de tacticile și metodele pe care le aplică diferiți actori pentru a mă demoraliza, voi continua să îmi fac munca onest și corect. Legat de cererea de judecată a controversatului Veaceslav Platon, îl așteptăm să revină în Republica Moldova și să participe la ședințele de judecată”.

Precizăm că președinta țării Maia Sandu a fost invitata Marianei Rață în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” din 13 septembrie. Șefa statului a declarat că a aflat despre relația dintre jurnalista Natalia Morari și omul de afaceri Veceslav Platon „la fel ca toți”. Despre presupusul șantaj din partea SIS, șefa statului a menționat că a discutat cu conducerea instituției, însă nu a aflat detalii.

De asemenea, șefa statului a menționat că, în prezent, cele mai mari pericole pentru securitatea țării reprezintă vulnerabilitatea instituțiilor statului, precum și existența grupărilor corupte, care s-au creat de-a lungul anilor.

„Există gruparea lui Plahotniuc… Este guparea lui Platon,  gruparea Șor, Andronache și altele. E clar că Platon are mai multă influenţă astăzi în Procuratură. Nu pot să spun câţi judecători lucrează astăzi pentru Platon sau câţi pentru Plahotniuc, dar vedem o mai mare influenţă în Procuratură din partea grupării Platon. Vedem aceleaşi riscuri și la adresa sistemului bancar, și la adresa sistemului de asigurări”, a menționat Maia Sandu.

 

Pe 20 aprilie 2017, Platon a fost condamnat în acest dosar la 18 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. În octombrie 2020, Judecătoria Chișinău a admis demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, privind inițierea procesului de revizuire a dosarului penal. Ulterior, procurorul Elena Ceruța a anunțat că renunță la capetele de acuzare împotriva lui Platon. Ea a spus că în timpul reexaminări dosarului s-a constat că Platon nu este vinovat. În iunie 2021, Platon a fost achitat în dosarul „frauda bancară”.

El figurează însă în alte câteva dosare gestionate de procurori. Pe 12 august, Veaceslav Platon a fost anunțat în căutare, pe numele său fiind emis și un mandat de arest pentru 30 de zile. Odată reținut, acesta urmează să fie escortat în Penitenciarul nr.13. Procurorii solicitaseră încă la ședința trecută, de pe 2 august, anunțarea în căutare și arestarea lui Veaceslav Platon, dar magistrații au decis să-i dea un termen de 10 zile ca să se prezinte în instanță. În prezent, Platon s-ar afla în Londra.

***

Amintim că, pe 8 septembrie, cofondatoarea TV, jurnalista Natalia Morari, a anunțat că ia o pauză de emisie și să iese temporar din Consiliul de Adminstrație al televiziunii TV8. Motivul invocat este faptul că aceasta ar fi șantajată de către angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru că a avut o relație cu omul de afaceri Veaceslav Platon, care este și tatăl copilului său. Contactată de NM, Natalia Morari a confirmat că ea este autoarea declarației publicată pe Facebook. SIS a anunțat într-un comunicat de presă că va ancheta cazul și i-a recomandat jurnalistei să depună o plângere și la Procuratura Generală.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: