Андрей Мардарь/ NewsMaker.md

Veaceslav Platon o acționează în judecată pe jurnalista Mariana Rață. Replica acesteia: îl așteptăm să revină în Moldova

Omul de afaceri Veaceslav Platon a anunțat că o va acționa în judecată pe jurnalista Mariana Rață. Prin intermediul unui mesaj publicat pe pagina sa de facebook, acesta a acuzat-o pe moderatoarea emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 de lezarea onoarei și demnității și a precizat că procesul de judecată va fi intentat la Judecătoria București. În replică, Mariana Rață a răspuns că îl așteaptă pe Platon să revină în Republica Moldova, pentru a participa la ședințele de judecată.

„Dragă Mariana! Văd că ți-ai ieșit din bine, iar din acestă cauză sunt obligat să te port prin judecăți. Vreau să văd cum te vei îndreptăți. Acum suntem în proces de pregătire a cererilor de chemare în judecată privind apărarea onoarei și demnității și înaintarea acestora la Judecătoria București pentru cetățenii cu pașapoarte românești. Te voi purta și pe acolo. Să știi că m-am amuzat copios, atunci când ai declarat despre oarecare investigații în privința mea. La ultima noastră întrevedere, ți-am explicat timp de 4 ore doar o singură schemă din furtul miliardului. Dar așa și n-ai înțeles nimic”, a scris Platon.

Ex-deputatul a mai acuzat-o pe Mariana Rață că ar fi agent al Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

„Apropo, pregătește-ți banii pentru avocați. Și să nu îndrăznești să-i achiți din contul TV8, pentru că te vei alege imediat și cu o cerere la Procuratura europeană pentru delapidarea resurselor europene. Aceștia vor începe a deranja donatorii și vă vor pune capacul. Ce-i drept, ai putea să te adresezi după bani la SIS. Ei sunt obligați să ramburseze cheltuielile agenților săi, suportate în timpul executării misiunilor de serviciu”, a mai scris Veaceslav Platon.

Controversatul om de afaceri a mai menționat că va pregăti „o cerere aparte” cu privire la emisiunea din 13 septembrie moderată de Mariana Rață, cu participarea președintei țării, Maia Sandu.

Ulterior, acesta a publicat și cererea de chemare în judecată. Mai exact, este vorba despre o declarație făcută în cadrul unui editorial publicat pe 9 septembrie.

Jurnalista a publicat o reacție tot pe Facebook: „Urmare a atacurilor orchestrate din ultimele zile îmi este deja clar că scopul lor este de a mă intimida pentru investigațiile pe care le-am realizat și cele pe care urmează să le realizez. Anunț pe această cale că, indiferent de tacticile și metodele pe care le aplică diferiți actori pentru a mă demoraliza, voi continua să îmi fac munca onest și corect. Legat de cererea de judecată a controversatului Veaceslav Platon, îl așteptăm să revină în Republica Moldova și să participe la ședințele de judecată”.

Precizăm că președinta țării Maia Sandu a fost invitata Marianei Rață în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” din 13 septembrie. Șefa statului a declarat că a aflat despre relația dintre jurnalista Natalia Morari și omul de afaceri Veceslav Platon „la fel ca toți”. Despre presupusul șantaj din partea SIS, șefa statului a menționat că a discutat cu conducerea instituției, însă nu a aflat detalii.

De asemenea, șefa statului a menționat că, în prezent, cele mai mari pericole pentru securitatea țării reprezintă vulnerabilitatea instituțiilor statului, precum și existența grupărilor corupte, care s-au creat de-a lungul anilor.

„Există gruparea lui Plahotniuc… Este guparea lui Platon,  gruparea Șor, Andronache și altele. E clar că Platon are mai multă influenţă astăzi în Procuratură. Nu pot să spun câţi judecători lucrează astăzi pentru Platon sau câţi pentru Plahotniuc, dar vedem o mai mare influenţă în Procuratură din partea grupării Platon. Vedem aceleaşi riscuri și la adresa sistemului bancar, și la adresa sistemului de asigurări”, a menționat Maia Sandu.

 

Pe 20 aprilie 2017, Platon a fost condamnat în acest dosar la 18 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. În octombrie 2020, Judecătoria Chișinău a admis demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, privind inițierea procesului de revizuire a dosarului penal. Ulterior, procurorul Elena Ceruța a anunțat că renunță la capetele de acuzare împotriva lui Platon. Ea a spus că în timpul reexaminări dosarului s-a constat că Platon nu este vinovat. În iunie 2021, Platon a fost achitat în dosarul „frauda bancară”.

El figurează însă în alte câteva dosare gestionate de procurori. Pe 12 august, Veaceslav Platon a fost anunțat în căutare, pe numele său fiind emis și un mandat de arest pentru 30 de zile. Odată reținut, acesta urmează să fie escortat în Penitenciarul nr.13. Procurorii solicitaseră încă la ședința trecută, de pe 2 august, anunțarea în căutare și arestarea lui Veaceslav Platon, dar magistrații au decis să-i dea un termen de 10 zile ca să se prezinte în instanță. În prezent, Platon s-ar afla în Londra.

***

Amintim că, pe 8 septembrie, cofondatoarea TV, jurnalista Natalia Morari, a anunțat că ia o pauză de emisie și să iese temporar din Consiliul de Adminstrație al televiziunii TV8. Motivul invocat este faptul că aceasta ar fi șantajată de către angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru că a avut o relație cu omul de afaceri Veaceslav Platon, care este și tatăl copilului său. Contactată de NM, Natalia Morari a confirmat că ea este autoarea declarației publicată pe Facebook. SIS a anunțat într-un comunicat de presă că va ancheta cazul și i-a recomandat jurnalistei să depună o plângere și la Procuratura Generală.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

CC s-a reînnoit. Sau nu? De ce numirile judecătorilor constituționali au stârnit întrebări

Autoritățile au numit, în doar câteva zile, cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC) din cei șase. Trei dintre cei cinci nou-numiți sunt actuali judecători ai CC, ale căror mandate expiră. Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM explică cine face parte din noua-veche componență a Curții, care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Cine a fost numit în noua componență a Curții Constituționale?

În doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției.

Andrei Mardari / NewsMaker

Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Андрей Мардарь/NewsMaker.md

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, în luna august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cine și de ce critică numirea judecătorilor CC

Critici la adresa noilor candidați au venit din partea deputatei Olesea Stamate, recent exclusă din partidul de guvernământ PAS. Ea a declarat că „majoritatea parlamentară nu are suficientă voință pentru a alege judecători constituționali într-un mod transparent și imparțial, pe bază de merit”. De asemenea, a subliniat că modul de numire, precum și faptul că Guvernul a făcut aceste desemnări la final de mandat, „nu pot contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în instituția Curții Constituționale”. (Actualul Guvern urmează să își încheie mandatul după alegerile parlamentare și formarea unui nou cabinet de miniștri).

Olesea Stamate

Olesea Stamate a prezentat, pe 9 iunie, un proiect de modificare a Legii privind Curtea Constituțională, prin care se propune interzicerea numirii în funcția de judecător constituțional a persoanelor care au desfășurat activitate politică în ultimii trei ani. „Ce încredere poate avea populația în Curtea Constituțională, dacă în funcția de judecător este numit un vicepreședinte al PAS?”, și-a justificat inițiativa Stamate. Totuși, deputații PAS au refuzat să examineze proiectul, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a calificat drept populist.

Potrivit legislației în vigoare, dacă un candidat la funcția de judecător constituțional deține o funcție incompatibilă cu acest rol sau este membru al unui partid politic, el este obligat să renunțe la funcție și să-și suspende calitatea de membru de partid.

Procedura de numire a judecătorilor constituționali a fost criticată și de Blocul „Alternativa”, precum și de reprezentanți ai societății civile. De altfel, Blocul „Alternativa” a contestat la Curtea Constituțională prevederile legii care permit numirea judecătorilor fără concurs.

screenshot

Câteva organizații neguvernamentale de prestigiu, printre care Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul de Politici și Reforme și Promo-LEX, au cerut ca Parlamentul și Guvernul să numească judecătorii Curții Constituționale în mod transparent, cu consultări publice și în baza meritelor candidaților. ONG-urile au declarat că actuala procedură, despre care spun că ar fi „netransparentă”, subminează încrederea publică în instituțiile democratice și pune în pericol angajamentele Republicii Moldova față de partenerii internaționali.

Cert este că aceștia sunt primii judecători CC numiți după adoptarea noii Legi privind Curtea Constituțională, care nu obligă Guvernul, Parlamentul sau CSM să organizeze concursuri publice pentru desemnarea judecătorilor. Totuși, nici versiunea anterioară a legii nu prevedea concursuri, ceea ce a atras critici similare. De altfel, încă din 2013, ONG-urile solicitau modificarea legislației astfel încât judecătorii constituționali să fie desemnați exclusiv în baza unor concursuri deschise.

În 2019, Guvernul a organizat un concurs pentru desemnarea judecătorilor CC, când Ministerul Justiției era condus de Olesea Stamate, iar prim-ministru era Maia Sandu. Însă, înaintea actualelor numiri din 2025, Guvernul a anulat prevederea care reglementa obligativitatea concursului.

Răspunzând criticilor, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că Executivul a acționat transparent în procesul de numire și a subliniat că legea actuală a Curții Constituționale, adoptată după consultări cu experți din Moldova și UE, oferă Guvernului dreptul de a numi judecători fără concurs public. El a adăugat că o astfel de practică este întâlnită în multe democrații consolidate, precum Franța, Germania sau România.

Ce spun experții

Doctorul în drept Ion Cojocaru a reamintit opinia Comisiei de la Veneția privind numirea judecătorilor curților constituționale. „Nu există nicio îndoială că membrii Curții Constituționale trebuie să treacă printr-o procedură de vetting și trebuie propuși doar acei candidați care au parcurs acest proces cu o decizie finală”, a citat Cojocaru, pe Facebook, o poziție exprimată de Comisia de la Veneția în anul 2020.

Potrivit lui, o asemenea abordare „exclude standardele duble, consolidează încrederea publică în Curtea Constituțională și aliniază procedura națională la recomandările Comisiei de la Veneția”. Conform legislației actuale, judecătorii CC nu trec prin vetting (evaluarea integrității și a eticii profesionale).

Avocatul și expertul WatchDog, Alexandru Bot, consideră că numirea judecătorilor Curții Constituționale ar trebui să fie cât mai transparentă: „cu audieri publice, dezbateri cu experți și, posibil, un mecanism similar vettingului”. Totodată, el a remarcat că „noul proiect al Legii privind Curtea Constituțională a trecut toate etapele — consultări, votare, adoptare finală și promulgare într-un interval de un an — și în toată această perioadă nimeni nu a pus problema mecanismului de numire a judecătorilor”.

Prin urmare, în opinia lui Bot, reacția ONG-urilor seamănă mai degrabă cu „fluturarea pumnilor după luptă”, pentru că „trebuia să bată alarma atunci când legea era încă în cuptorul guvernului”.

„Procedura de concurs nu este prevăzută în lege. Iar critica acestor ONG-uri nu vizează încălcarea legii, ci faptul că autoritățile au refuzat să respecte o practică informală, care putea părea mai transparentă, dar nu avea forță juridică. Cu alte cuvinte, reproșul constă în faptul că am încetat să fim mai catolici decât Papa”, a concluzionat Bot.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: