Victoria vinurilor moldovenești fără alcool în Franța – 5 medalii de aur!

Vinurile moldovenești sunt cunoscute în întreaga lume și au câștigat în repetate rânduri cele mai înalte premii la concursurile internaționale de degustare. Dar pentru prima dată, 5 medalii de aur la concursul de degustare din Franța au fost câștigate de vinurile moldovenești FĂRĂ ALCOOL.

Citat de la reprezentantul GILBERT&GAILLARD, PHilippe Ricros: „Am plăcerea să vă informez că vinurile fără alcool Casa Petru au fost degustate și premiate cu medalii de aur. Felicitări, acestea sunt rezultate cu adevărat remarcabile!”

Vinurile fără alcool ale MC „Casa Petru Alcohol Free Wine” sunt produse de compania Denovie Group. Potrivit unui reprezentant al companiei, la concurs au fost trimise vinuri nealcoolice și vinuri spumante nealcoolice.

De asemenea, trebuie de menționat că compania Denovie Group a fost prima pe teritoriul CSI care a început producția vinurilor fără alcool. Vinurile „Casa Petru Alcohol Free Wine” sunt exportate în Polonia, Belarus, Rusia, SUA, Kazahstan, Japonia și alte țări.

Puteți achiziționa produsele Grupului Denovie în rețelele Alcomarket, Linella, Fidesco, №1, Kaufland, Wine Time, Ocean Fish, Dulcinella.

La benzinăriile „Bemol”, „VENTO”, „Lukoil”

Le puteți comanda și online: comenzi.md  

Adresa magazinului specializat Denovie Group, unde gasești o gamă largă de produse alcoolice si non-alcoolice la prețuri foarte atractive: Chisinau, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 123A.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce linia Vulcănești-Chișinău nu este încă funcțională, în pofida prognozelor? Explicația ministrului Energiei

După avaria de peste trei ore din 31 ianuarie, care a afectat aproximativ 60–70% din teritoriul Republicii Moldova și a reaprins criticile privind vulnerabilitatea sistemului energetic, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a venit cu explicații privind nefinalizarea Liniei electrice Vulcănești–Chișinău. Oficialul a declarat că termenele anunțate anterior s-au bazat pe datele disponibile la acel moment, însă condițiile meteorologice neprevăzute din toamna trecută și întârzierile logistice la livrarea echipamentelor pentru stațiile electrice au dus la amânarea proiectului.

Potrivit ministrului, estimările inițiale privind finalizarea proiectului s-au bazat pe date și presupuneri tehnice valabile la momentul respectiv, însă în lunile octombrie și noiembrie au intervenit condiții meteorologice neprevăzute, care au îngreunat semnificativ lucrările, în special în stațiile electrice.

„Partea bună e că la sfârșitul lunii noiembrie au fost finalizate lucrările de construcție pe linie. Și urmau ajustări și urmau lucrările tehnice de testare, care au fost efectuate acum în luna ianuarie Dar linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Linia leagă stația Vulcănești și stația Chișinău”a precizat Junghietu.

Ministrul a mai menționat că în cele două stații au existat și întârzieri de ordin logistic, inclusiv livrări întârziate de echipamente, care au contribuit la prelungirea termenului de execuție. În pofida condițiilor meteo dificile, contractorii au continuat lucrările, inclusiv pe ger.

„S-au depus eforturi și așteptăm deja să finalizeze lucrările de construcție în cele două stații și noul termen care se vehiculează cu contractorii ar fi luna martie”, a declarat ministrul Energiei.

Bateriile de stocare: peste 200 MW, cu investiții private

Referindu-se la proiectul bateriilor de stocare a energiei, Dorin Junghietu a amintit că inițiativa a fost inițial finanțată printr-un grant USAID, însă proiectul nu a mai continuat după închiderea programului și lipsa finanțării.

În prezent, interesul a fost preluat de investitori privați. „Sunt deja contractate capacități de peste 200 de megawați de baterii de stocare, care urmează să fie instalate în lunile următoare în Republica Moldova”, a spus ministrul.

Aceste capacități vor permite stocarea surplusului de energie produsă din surse regenerabile în timpul verii și utilizarea ei în orele de vârf, când consumul și prețurile sunt mai ridicate.

„Deci acest proiect, această inițiativă, acest obiectiv continuă și el va fi implementat”, a conchis Dorin Junghietu.

În regulă. Iată același info de încheiere, dar cu un început diferit, mai jurnalistic și mai cursiv, fără a porni abrupt:

Cum explică Junghietu pana de curent din 31 ianuarie

Întrebat despre cauzele penei de curent din 31 ianuarie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că incidentul nu poate fi analizat exclusiv la nivel național, deoarece sistemul electroenergetic al Republicii Moldova este parte a unui sistem regional interconectat. Potrivit acestuia, stabilitatea rețelei depinde direct de funcționarea sistemelor din Ucraina și România, în cadrul blocului ENTSO-E.

„La ora 10:42, linia de la Vulcănești la MGRES a declanșat, automat s-a deconectat și linia Isaccea–Vulcănești. În aceeași perioadă de timp, practic la vreo cinci minute, s-au declanșat și câteva linii de 330 și 750 kV în Ucraina. Acest lucru a dus la o separare parțială a sistemului electroenergetic moldovenesc și a unei părți din sistemul ucrainean din blocul ENTSO-E, iar din cauza unei lipse de putere a început să scadă frecvența. În momentul în care frecvența a început să scadă, automat s-au declanșat și sistemele de protecție, care sunt setate să decupleze anumite regiuni pentru a nu se arde echipamentele. Sistemul nu cedează, ci se protejează, iar acest lucru a ajutat inclusiv la menținerea CET-urilor în funcțiune”, a spus ministrul.

Dorin Junghietu a precizat că declanșatorul inițial al avariei a fost un factor meteo, care a afectat o linie veche din rețea.

„Declanșatorul a fost un factor meteo. Pe parcursul zilei anterioare au fost rafale de vânt, iar dimineața zilei de 31 ianuarie s-a produs o ruptură a unui conductor pe una din faze. Linia are peste 50 de ani, toate ciclurile de răcire și încălzire dăunează, plus greutatea de la chiciură, iar punctul cel mai slab a cedat”, a explicat ministrul.

Totodată, Junghietu a menționat că vulnerabilitatea sistemului electroenergetic ucrainean, afectat de atacuri și bombardamente, a amplificat criza.

„Cauza indirectă este și faptul că sistemul electroenergetic ucrainean este vulnerabil și fragilizat din cauza atacurilor și bombardamentelor”, a declarat Dorin Junghietu.

***

Remintim că primele probe pe Linia Electrică Aeriană (LEA) Vulcănești-Chișinău, numită și „linia independenței energetice”, au avut loc joi, 22 ianuarie. Testările s-au încheiat cu rezultate pozitive: linia a fost pusă sub tensiune și operează în condiții normale, la parametrii tehnici prevăzuți, anunță Ministerul Energiei.

Linia trebuia să fie finalizată la sfârșitul anului 2025, însă darea în exploatare a fost întârziată de condițiile meteo, după cum a explicat anterior ministrul de resort, Dorin Junghietu.

Lucrările de construcție a Liniei Electrice Aeriene (LEA) Vulcănești–Chișinău au început în aprilie 2024 și fac parte din Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale, cu o valoare de 61 de milioane de euro.

Linia electrică de 400 kV va avea o lungime de 157 de kilometri și va include peste 500 de piloni și 1.500 de kilometri de conductoare, asigurând o legătură strategică între sud și centru prin traversarea a opt raioane și 35 de localități.

În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface aproximativ 50% din consumul de energie în perioadele de vârf.

În prezent, energia importată din România nu poate fi direcționată direct către Chișinău, ci trece prin stația MGRES, ceea ce creează riscuri pentru aprovizionarea cu electricitate. Noua linie va permite importul direct de electricitate, securizând fluxul energetic și reducând dependența de infrastructura intermediară.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

NewsMaker

Troleibuze blocate în trafic la Chișinău. Ce s-a întâmplat?

În capitală a fost afectată circulația mai multor troleibuze. Imagini în acest sens au fost transmise în adresa NewsMaker de pe strada Alecu Russo. Potrivit întreprinderii „Regia Transport Electric Chișinău” (RTEC), la intersecția străzii Kiev cu strada Alecu Russo s-a produs un deranjament la rețeaua de contact. Între timp, circulația a fost restabilită, însă se înregistrează întârzieri de până la 30 de minute.

Reprezentanții RTEC au explicat că unele unități de transport au staționat din cauza unui deranjament la rețeaua de contact, la intersecția străzii Kiev cu strada Alecu Russo.

Regia a menționat că a fost efectuată circulația următoarelor troleibuze: rutele nr. 12, 21, 23, 24  circulă pe str. Mesterul Manole – str. Voluntarilor – str. Uzinelor – str. T. Vladimirescu – bd. Grigore Vieru (tur-retur); ruta nr. 10 (spre Centru) circulă de str. Bogdan Voievod – bd. Renasterii Naționale.

NewsMaker
NewsMaker

Între timp, RTEC a anunțat că a fost restabilită circulația troleibuzelor, însă se atestă întârzieri de până la 30 minute.

Максим Андреев, NewsMaker

„Furtul miliardului” a început în 2009, iar BNM a reacționat prea târziu. Ce mărturii au depus Lupu și Creangă în apărarea lui Plahotniuc

Miniștrii din partidele „Alianței pentru Integrare Europeană” nu au fost „simpli executanți” și nu au acționat la indicații din umbră ale liderilor altor formațiuni politice, iar „furtul miliardului” nu a fost un episod izolat din 2014, ci un proces declanșat încă din 2009. Declarațiile au fost făcute pe 2 februarie de doi martori, în cadrul ședinței de judecată în dosarul frauda bancară, în care este inculpat fostul președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Primul care a depus mărturie a fost fostul președinte al Parlamentului și ex-lider al PDM, Marian Lupu. Acesta a confirmat existența unor înțelegeri politice în cadrul „Alianței”, potrivit cărora funcțiile din sectorul financiar-bancar reveneau reprezentanților Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). El a respins, însă, categoric ideea unei conduceri externe a miniștrilor.

„Miniștrii nu au fost simpli executanți. Prin urmare, liderii altor partide nu puteau oferi indicații formale sau informale miniștrilor care reprezentau alte formațiuni”, a declarat Lupu, răspunzând la întrebările apărării.

Fostul speaker a indicat drept cauză a crizei bancare „managementul defectuos și supravegherea necorespunzătoare din partea autorităților de reglementare”, și nu un complot politic.

Mai detaliate au fost declarațiile lui Ștefan Creangă — fost viceministru al Finanțelor, deputat PLDM și ex-președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Acesta a susținut teza lui Lupu privind lipsa presiunilor din partea PDM asupra miniștrilor liberal-democrați.

Creangă a pus accent pe cronologia evenimentelor, declarând că scoaterea banilor a început cu mult înainte de 2014. „A fost o infracțiune continuă, care a început în anii 2009–2010 și s-a încheiat în 2014. Consider că introducerea administrării speciale [de către Banca Națională] a fost foarte întârziată. Aceasta trebuia introdusă încă în 2010–2011, când calitatea portofoliului de credite a început să se deterioreze radical”, a declarat martorul.

De asemenea, Creangă a comentat controversatul subiect privind garanțiile de stat, în baza cărora Banca Națională acorda credite de urgență băncilor cu probleme. Potrivit acestuia, acest mecanism era discutat cu FMI încă din 2011 și, în sine, nu era unul infracțional.

„Personal, nu pot lega decizia privind garanțiile bancare de fraudă. Este posibil să fi coincis. Dar nu văd o legătură directă între mecanismul de emitere a garanțiilor și schema propriu-zisă. Mecanismul de emitere exista în lege, trebuia doar adaptat”, a insistat el.

Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a încheiat prezentarea probelor acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este acuzat de complicitate la furtul miliardului. Ulterior, instanța a trecut la administrarea probelor și audierea martorilor din partea apărării.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
ДСНС України

„Țintele au fost exclusiv civile”. Ucraina susține că Rusia a atacat, din nou, blocurile de locuințe și termocentralele

Autoritățile ucrainene au raportat un atac masiv al rușilor în noaptea precedentă. La Kiev, trei persoane au fost rănite. Dacă până recent aproximativ 80 de clădiri erau fără căldură, în prezent sunt fără încălzire 1 170 de blocuri de locuințe. La Harkov au fost raportate doi răniți, iar în total, în ultimele 24 de ore, o persoană a murit și cinci au fost rănite. Potrivit autorităților, „loviturile au fost direcționate în mod intenționat asupra infrastructurii energetice”. Ministrul Energiei al Ucrainei a declarat că opt regiuni ale țării au fost lovite și că atacurile au vizat blocurile de locuințe, centralele termoelectrice și termocentrale care funcționau exclusiv pentru încălzirea cartierelor din Kiev, Harkov și Dnipro.

Atacul asupra Kievului

În seara zilei de 2 februarie, primarul Kievului, Vitalii Kliciko, a raportat că aproximativ 80 de clădiri erau fără căldură ca urmare a defecțiunii din sistemul energetic al Ucrainei de pe 31 ianuarie.

Ulterior, în noaptea de 2 spre 3 februarie, Kliciko a anunțat un atac al rușilor care a vizat mai multe sectoare ale Kievului, menționând și un incendiu într-o clădire a unei grădinițe.

În dimineața zilei de 3 februarie, primarul a spus că două persoane au fost rănite, iar medicii le-au acordat asistență la fața locului. Potrivit acestuia, acoperișul unui bloc de locuințe cu 26 de etaje a fost cuprins de flăcări. La o altă adresă, resturile unei drone au căzut peste mai multe blocuri de locuințe. La un bloc cu 5 etaje s-a distrus o parte a zidului exterior și a geamurilor, iar la o altă adresă au fost avariate fațada și geamurile. De asemenea, resturile unei drone au căzut pe terenul unei grădinițe. Resturi de dronă au deteriorat și o stație de alimentare cu combustibil, precum și patru automobile, dar și liniile electrice. La o altă adresă, o dronă a lovit un bloc de locuințe cu 22 de etaje, la nivelul etajelor 16-17, provocând un incendiu.

ДСНС України

De asemenea, Kliciko a anunțat că două raioane ale Kievului sunt, în mare parte, fără căldură, ca urmare a atacului masiv de noaptea trecută asupra infrastructurii capitalei. În total, în oraș sunt, în prezent, fără încălzire 1170 de blocuri de locuințe.

Șeful administrației militare a Kievului, Timur Tkacenko, a declarat că „rușii au decis să lovească din nou Kievul cu un atac masiv în gerul lunii februarie”. De asemenea, el a raportat că până acum trei persoane au fost rănite în urma atacului.

Atacul asupra Harkov

Primarul de Harkov, Igor Terehov, a anunțat în jurul orei 04:00 dimineața că bombardarea orașului durează deja de peste trei ore. El a precizat că „loviturile sunt direcționate în mod intenționat asupra infrastructurii energetice” și că „scopul este evident: să provoace distrugeri maxime și să lase orașul fără căldură în condiții de ger puternic”. „Deja înțelegem că va trebui să luăm decizii dificile. (…) Pentru a preveni înghețarea rețelei, este necesar să evacuăm agentul termic din sistemul de încălzire al 820 de clădiri alimentate de una dintre cele mai mari centrale termoelectrice. Înțeleg cât de greu este acest lucru la un ger de minus 20 de grade. Însă atacul fără precedent al inamicului asupra infrastructurii critice nu lasă alte opțiuni”, a comunicat edilul.

Șeful administrației militare regionale, Oleg Sinegubov, a declarat că două persoane au fost rănite în Harkov ca urmare a bombardamentelor inamice. Ulterior, în dimineața zilei de 3 februarie, el a raportat că, în ultimele 24 de ore, orașul Harkov și 16 localități din regiune au fost supuse atacurilor inamice. Ca urmare a bombardamentelor, o persoană a murit, iar cinci au fost rănite.

Ce spune ministrul Energiei al Ucrainei

Ministrul Energiei al Ucrainei, Denis Șmîgal, a declarat în dimineața zilei că opt regiuni ale țării au fost lovite. „Au fost lansate lovituri cu mai multe tipuri de rachete balistice și de croazieră, precum și cu drone, asupra blocurilor de locuințe și a centralelor termoelectrice — CET și termocentrale care funcționau exclusiv pentru încălzirea cartierelor din Kiev, Harkov și Dnipro! Țintele nu au fost militare. Exclusiv civile: sute de mii de familii, inclusiv copii, au fost lăsate intenționat fără căldură în cele mai aspre geruri de iarnă, când temperatura exterioară ajunge la −25°C”, a spus oficialul ucrainean.

ДСНС України
Zelenskiy Official / Telegram

„Căldură pentru Ucraina”: în 5 zile, Moldova a colectat 256 000 de lei pentru generatoare ucrainenilor

În Republica Moldova se colectează bani pentru generatoare, aparate de încălzire și alte surse de energie destinate poporului ucrainean. O campanie în acest sens a fost lansată pe 29 ianuarie, iar până acum au fost colectați 256.000 de lei. Informațiile au fost comunicate de Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova.

Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova a anunțat, în seara zilei de 2 februarie, că în cadrul campaniei „Căldură pentru Ucraina” au fost colectați 256.000 de lei.

„Gerurile puternice din Kiev coboară temperaturile până la minus 20 de grade Celsius, iar sprijinul și implicarea voastră pot ajuta familiile care au nevoie de căldură. Vă suntem recunoscători pentru solidaritate și disponibilitatea de a ajuta – Moldova este cu adevărat o țară cu inimă mare”, a declarat Congresul.

Potrivit Congresului, campania continuă până la 13 februarie. Acesta a mai subliniat că „fiecare donație contează” și că „nu există donații mici”. Cei care doresc să contribuie pot transfera banii de la orice bancă din Moldova, accesând acest link.

***

Menționăm că, pe 19 ianuarie, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrei Sibiga, a publicat pe rețelele de socializare un mesaj intitulat „Căldură pentru Ucraina din partea lumii”. Acesta s-a adresat comunităților ucrainene din străinătate, partenerilor și prietenilor din întreaga lume cu un apel de a sprijini poporul ucrainean. Sibiga a menționat că a instruit misiunile diplomatice ucrainene din străinătate să inițieze campanii urgente de strângere de fonduri. Totodată, el a subliniat că această asistență este urgent necesară și va fi direcționată către achiziționarea de echipamente, electricitate, surse alternative de energie și alte forme de sprijin energetic, destinate direct ucrainenilor și comunităților aflate în nevoie.

Pe 29 ianuarie, Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova a anunțat că, în parteneriat cu Ambasada Ucrainei în Republica Moldova, se alătură inițiativei globale „Căldură pentru Ucraina”, lansată de ministrul ucrainean Andrei Sibiga. Congresul a precizat că toate fondurile colectate în perioada 29 ianuarie – 13 februarie vor fi direcționate către achiziționarea generatoarelor, a aparatelor de încălzire și a altor surse alternative de energie, destinate celor care, în Ucraina, au cea mai mare nevoie de ele. În prima zi a campaniei au fost colectați 64.000 de lei, a anunțat, pe 30 ianuarie, consultantul pentru comunicare al Ministerului Energiei, Vitalie Condrațchi.

***

Mai precizăm că Republica Moldova urmează să ofere Ucrainei generatoare electrice, autospeciale de intervenție, echipamente de protecție, bunuri medicale și produse alimentare, în valoare totală de aproximativ 118,4 milioane de lei, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern examinat pe 30 ianuarie, și aflat în consultări publice.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: